1,184 matches
-
fete, Maria și Eliza. În 1797 V. se desparte de soție, copiii fiind încredințați mamei. Din puținele informații rămase se pare că nu a fost ispitit să joace un rol în viața publică și politică. Totuși, în 1786 era vel stolnic în Divan, în 1791 era citat între boierii epitropi care făceau ,,nartul îmbrăcămintelor celor proaste”, în 1792 era ispravnic de Dâmbovița, iscălea ,,fost mare clucer” în 1797, iar în 1798 se ocupa de aprovizionarea trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
în românește a Istoriei lui Matei al Mirelor în a doua jumătate a secolului al XVII-lea; Doru Mihăescu - o versiune românească din secolul al XVII-lea a lui Herodot; Corneliu Dima-Drăgan - relațiile culturale dintre cronicarul sârb Gheorghe Brancovici și stolnicul Constantin Cantacuzino; Al. Zub - modernitatea istoriografiei românești din secolul al XVIII-lea; Florin Curta - reflectarea imaginii împăratului Iulian Apostatul la Gheorghe Șincai); cărți populare (Mircea Popa - rolul cărților populare în menținerea tradiției bizantine în cultura română); cărți bisericești (Ion Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
crește cu vremea, și a devenit un tezaur de limbă, istorie, spirit și simțire românească, model și ferment al unei secțiuni fundamentale a culturii naționale, reprezentată în primul val după U. de Miron și Nicolae Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, stolnicul Constantin Cantacuzino. Răspândită prin numeroase copii și prelucrări, inclusă în alte scrieri de gen, cronica a creat o puternică tradiție, continuată și în literatura modernă prin preluarea unor motive epice, a unor modalități narative și expresive în operele unor scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
mită, de au făcut nedreptate săracilor, zicea că le-au dăruit mânăstirii Strehaii”, Brâncoveanu ripostează cu umor: „Auziți, boieri, cu jafuri și nedreptăți face pomene!” Cu atât mai neașteptată și nedreaptă s-a dovedit a fi intriga lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, unchiul lui Brâncoveanu, pe care acesta „îl numiea tată, că de multe ori și noi am auzit pe Costandin Vodă zicând că «eu tată n-am pomenit, de vreme ce am rămas mic de tată, fără cât pe dumnealui tata Costandin l-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
poar te fiul în justiție pentru a-i cere să se supună îndatoririlor sale de moștenitor, având legea departea sa. Conflictul nu ajunge până acolo, deși mama pare foarte hotărâtă să-l reclame la Mitropolie, datorită intervenției unei rude, marele stolnic Pârvu Cantacuzino, care se erijează în arbitru, obligând-o pe mamă să-și înzestreze fiica cu propria zestre. În acest document trei principii converg: primul principiu legislativ prin care tatăl trebuie să-și înzestreze fiica, este susținut de Hera; al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se referă la „puterea limbii de moarte“, la dorințele răposatului împărtășite familiei, în prezența martorilor și în pragul morții. Ilin ca se prevalează de acest princi piu atunci când îi cere fiului să respecte hotărârile tatălui. În schimb, arbitrul disputei, marele stolnic, se folosește de cel de-al doilea principiu, obligând-o pe mamă să și înzestreze fiica cu propria ei zestre. În paralel, se constată că hotărârile ora le ale tatălui nu sunt totdeauna luate în seamă de fiul moștenitor, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aceasta murind între timp, banii au fost dați altei fete), și, în fine, Marghiola, fiica Elenei Drugănească. Iată înzestrate dintr-un foc numai puțin de 28 de fete. Dar nu toți boierii sunt atât de dar nici, Răducan Filipescu, mare stolnic, în zestrea ză doar două fete cu 250 de taleri fiecare, în timp ce Sandu Bucșănescu se ocupă de rudele sale sărace, fiecare nepoată primind „150 de taleri pentru haine, o fată de țigan, o pereche de cercei, un inel și două-trei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din care au rezultat trei copii, cucoana a căzut în dragoste cu un ofițer austriac, în timpul războiului din 1789. La început, totul se desfășoară în secret, iar Maria folosește diverse tertipuri pentru a-și întâlni amantul și lucrul îi reușește, stolnicul fiind mai tot timpul plecat ba pe la moșii, ba prin țară după chi ver ni sea lă. Când acesta îi tot cere să-l în so țească, ea găsește întotdeauna un pretext: că-i bolnavă, că are altele pe cap
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-a tipărit, în 1699, sub îngrijirea lui Antim Ivireanul o ediție grecească a lucrării. În românește ea s-a tipărit încă din 1691, la Buzău, din îndemnul lui Constantin Brâncoveanu, fiind tradusă de Radu Greceanu, cu aportul filologic al stolnicului Constantin Cantacuzino. Mult prețuită de români, Mărturisirea ortodoxă a lui M. a cunoscut numeroase ediții ce reiau traduceri făcute de Radu Greceanu, Filaret Scriban, Barbu Constantinescu, Ghenadie Enăceanu sau Al. Elian. SCRIERI: Pravoslavnica Mărturisire a săborniceștii și apostoleștii Besericii Răsăritului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
LĂCUSTEANU, Grigore (1813, București - 23.V.1883, București), memorialist. Este fiul Elenei (n. Dedulescu) și al lui Ștefan Lăcusteanu, stolnic, și se trage dintr-o veche familie gorjeană, cu prețuire pentru foloasele cărții. Încă nevârstnic, L. e dat la învățătură în grija unor dascăli cu bună reputație. După o întrerupere de trei ani, timp în care familia înfricoșată de mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
din uscătoarele înnobilate cu nuditatea dalbelor picioare de fecioare, urcate anume pe rodnicia de aur a toamnei cot nărene, spre a-i slobozi tăria și a o îngemăna cu misterul frumuseții feminine . Coroanele domnitorilor desfătați pe aici, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori negustori, doamne și domnițe, stele ale timpurilor, zac acum în file de istorie. Podgoriile Cotnarilor însă au supraviețuit și au înflorit, nimbând cu faima lor generație după generație și înnobilând literatura până în zilele noastre. Vinul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
, Ioan (c. 1800 - c. 1870), traducător și autor dramatic. Este fiul Smarandei (n. Izașcu) și al lui Răducanu Voinescu, în 1800 sluger, în 1816 stolnic, mai târziu mare clucer. Ofițer de carieră (căpitan în 1830, maior în 1836, colonel în 1841), V. a fost aghiotant domnesc și a avut funcții militare importante: „ajutor al șefului oștirii”, „șef al ștabului oștirii”, „șef al ștabului domnesc”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
Dragoș Staroste și credința lui Mihail Nevolnicul și credința lui Andriaș și credința lui Ionaș și credința lui Rotompan și credința lui Șandru Pârcălab și credința lui Hatco Teatinschi și credința lui Șandru ot Hotin și credința lui Manu Oană stolnic și credința lui Goraet ceașnic și credința lui Badea Bătrânul și credința lui Ioan vornicul...” etc. Din Iași, la 29 mai 1668, Iliaș Alexandru Vodă, după ce l-a miluit pe Postolache marele paharnic cu o parte din moșia târgului Vaslui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mare, vol. II, Iași, 1932). Letopisețele spun că în acest oraș a existat și un palat domnesc, făcut cu mult înainte de Biserica Sf. Ioan. „Ștefan Vodă cel Mare, aflânduse în palatul din Vaslui la 1471, a decapitat pe: Negrilă Paharnicul, Stolnicul Alexa și Vornicul Isaia, acuzați de acte de trădare". Cronicarul Dugloș mai zice: „La 1473, Ștefan Vodă biruind pe Radu, domnitorul Munteniei și luând în robie pe Maria, femeia lui Radu și pe Dochița, fiica lui, le-au închis în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca multă vreme Domnitorul să locuiască la Vaslui, să emită acte domnești, să ia măsuri administrative de mare importanță - la 16 ianuarie 1471 având loc aici actul de mare autoritate domnească, pedepsirea marelui vornic Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa, ca semn al înfrângerii opoziției boierimii care se opunea politicii Domnitorului. De altfel, încă de la 1464 Ștefan cel Mare a locuit la Vaslui între 5 și 11 iunie și a emis acte de danie; va reveni în martie 1465
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Ținutul Tutovei, că Poarta a orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine era domnul Moldovei, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
146), Hârlău- Dorohoi (138), Tutova (115), Roman (113), iar cele mai sărace erau Covurluiul (9) și Putna (28). În sama visteriei din 1759 printre alți boieri care purtau sarcina visteriei îi găsim trecuți și pe Panaite Cihodar (Tutova), Ion Miclescu, stolnic (Vaslui), Dumitrachi, paharnic (Fălciu). Ei încasau veniturile, prin ei se plăteau birul, zaharelul, judecătorii, ei în calitate de sameși împrumutau de la boierii - bancheri sumele necesare, pentru care se achitau dobânzi de 2% pe lună, figurând cu asemenea dobânzi lașul cu 250 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnului. Cel care păzea ușa și i s-a zis vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui Terezi Bașa 1650 lei, o blană de samur doftorului 300 lei, un contaș somun 1250 lei etc. „Jumătate din țară muncea ca să-și plătească pe Vodă, cheltuielile curții și șleahta de vătaji, cluceri, stolnici", comentează Ghibănescu (Opinia, 12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau evreii care, neavând dreptul să posede pământ, nu puteau decât să arendeze cârciumile și velnițile din sat, iar mai târziu și venitul moșiilor și pădurilor, cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acum slobozie domnească că Domnia mea am hotărât de obște prin ponturile rânduieli, oamenii ci o șădea pe moșiile altora, de stăpânul acelui cu moșie să aibă a asculta. Și de vreme ce acea moșie Murgeanii iaste... lui Vasile Sturdza biv vel stolnic, iată că v-am lăsat de acum înainte să fiți sub ascultarea dumisale, însă cu hotărât nart precum vom arăta mai jos. Într-un an veți lucra de om numai câte 6 zile ori la ce lucru s-ar pune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la ce lucru s-ar pune și pe hrana ce veți avea pe locul dumnealui, dijma locului încă veți da, dar afară dintr-atât, cu nimică mai mult nu vă veți supăra: și pentru aceea dar vă scriem, de dumnealui stolnicul să ascultați iar tu, Constandine, ce ai fost Clucer pe acea slobozie, cu satul acesta treabă să nu aibi și să te ferești de oameni. Aceasta" (Academia Română m.s.s., 260, p. 80). Când zilele stabilite nu erau respectate se puteau lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mai târziu, în anul 1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de Fălciu astfel: „Credincioșii boieri ai Domniei mele, Dum. Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și credincioșii boieri Domniei mele Dum. judecătorii de ținutul Fălciului". Se trage concluzia că, între timp, avusese loc o reformă în domeniul justiției, judecătorii nu mai erau pârcălabii, ci boieri judecători de ținut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici zloteș că în tărie și peste cuvântul Domniei mele a silit cu împlinirea tuturor dabilelor pe cei 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacăn. Iată că-ți scriem ție șoltuze să chemi de sârg pre acest
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]