1,470 matches
-
iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zidespre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca,iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi -pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi,iar pe frigul din oase voi pune, pậnă-n zori, ipotecă -dar gậndu-mi urca, ori poate coboară,-n buestru, spre iarnă,și parcă mă duce spre culoarea bogată din tricolor,la noaptea cậnd dragă Antares va va spune ultimu-mi dor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
În antichitate, el a fost asociat cu divinitățile vegetației: Demeter, Persefona, Attis, Adonis, Osiris, Dionysos. Adoratorii zeului Attis și, probabil, adoratorii zeului Adonis refuzau să mănânce carne de porc, întrucât acesta întruchipa zeul însuși. Creștinați, vechii locuitori ai pământului nostru străbun, au legat ritualul sacrificării porcului de nașterea Domnului, ziua de Craciun, care avea să devină sărbătoarea vieții și a luminii, posibil fiind ca de aceea Iisus să fi fost vestit magilor de către o stea. La Ignat, în tradiția poporului român
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
O L I N D Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi pe Sabasa, între munți, Colindă-n straiul strămoșesc Și tineri dar și cei cărunți În dulce grai moldovenesc. Colind străbun aduc acum Când prunc în iesle e Mesia Răsună cerul și pământul Născut-a Prunc Sfânta Maria. În ieslea sfintelor biserici Iisus așteaptă neîncetat Și pe iconostas El veșnic E prunc și mare Împărat. Venim și noi azi să-i
C O L I N D de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442]
-
creion. Sub lacrimile-amare ce-am vărsat, Așa am hotărât: când am să cresc, Copii mei, când eu voi fi bărbat, Or să primească tot ce își doresc. Așa gândesc și-acum în orice an, Când mai visez la satul meu străbun, Și mai aștern cu gând de băietan, Scrisoare peste timp lui Moș Craciun. În ea adaug ruga de la prunci, Scriu ce-și doresc în noaptea-mpărătească Mai știu că n-o să fie ca atunci, Iar darul tău de suflet să sosească
SCRISOARE PESTE TIMP LUI MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346127_a_347456]
-
copilul dintre gânduri A-nceput încet să plângă; Plânsul lui de-atunci îmi umple Sufletul de-o dulce pace, Dar la geam lumina-i stinsă, Și în sobă focul tace. Nu-i nimic, îl vom aprinde, Ca pe-un obicei străbun Așteptând ca altădată Să ne vină Moș Crăciun... Nicolae Nicoară-Horia Din albumul „Acasă” Referință Bibliografică: Colind... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1814, Anul V, 19 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
le meargă bine, Sătenii nu mai lucrează, Că necaz peste ei vine. Din obiceiuri păgâne, Ritual despotic vine Și în sărbători creștine, Ce de sacrificiu ține. În ritual e jertfirea Porcilor până la Crăciun, Spre a cinsti creștinirea După un obicei străbun. Porcii urmând a fi tăiați, Presimt în noaptea de Ignat, Că vor sfârși sacrificați Când își văd gâtu-nsângerat. Refuzând orice mâncare, Se-adeverește proverbul Din „Expresii Populare”: „În Ajun nu îngrași porcul!” E prima zi din sărbători, Când a șorici
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un sânge cu crucea pe frunte
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
afară! Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Eroi, la lumină ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul de
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
intitulată metaforic „Țara fericirii”, la Editura „Fundației Desire”, din Cluj Napoca, o carte ca o feerie. Cu ocazia Festivalului „Prichindel” de la Nurenberg a lansat cărțile „Legendele Nuremnbergului”și „Rotofei”, care au apărut ulterior la Editura Anamarol. În cartea „În Țara poveștilor străbune”, apărută la Editura Dacia, scriitoarea ne evocă evenimente, legende din universul istorie naționale. Prozele din această carte sunt interesante și se citesc cu plăcere. Prietenul nostru Florentin Smarandache, născut la Bălcești pe malurile Oltețului, în anul 1954 este unul dintre
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
lys) Emilia Rizeanu, profesoara de limba franceză, a văzut lumina astrului de aur într-un sat din pusta cărășană - BERLIȘTE - nu departe de Oravița, într-o familie de oameni simpli, dar cu suflet mare și plin de poezie și înțelepciune străbuna. De la bunica face cunoștință cu povești și întâmplări spuse în versuri uneori, căci bunica-i avea un suflet de poet. De la tata moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, inclinațiile lui spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346191_a_347520]
-
lys)Emilia Rizeanu, profesoara de limba franceză, a văzut lumina astrului de aur într-un sat din pusta cărășană - BERLIȘTE - nu departe de Oravița, într-o familie de oameni simpli, dar cu suflet mare și plin de poezie și înțelepciune străbuna. De la bunica face cunoștință cu povești și întâmplări spuse în versuri uneori, căci bunica-i avea un suflet de poet. De la tata moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, inclinațiile lui spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346191_a_347520]
-
învăța ce-i mai ușor: ,,Supus să fii și-ngenuncheat"! Îmi plânge sufletul de ciudă Cu mine plânge-o Românime, Pumnii pe armă îmi asudă Voind să lupt cu-a noast' prostime. Vai nouă, nație supusă Ce vindem altora popor! Sculați străbuni că-i masa pusă Lăsați-mă pe min-să mor! Referință Bibliografică: ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
secărica pe vreun vin străveziu și doar foc voi aprinde în vatra Sufletului Fiert - eu nu mă-ndrept, cu gândul și pasul, spre Cornul Sătuilor or’ duc grijă eternă fiului vrednic al lui Orfeu - eu îl voi crede pe Homer străbunul și ultimul Zeu și nu voi aprinde, vreodată, lumânări la Cimitirul Statuilor. Referință Bibliografica: ELOGIU ALTERNATIVEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIU ALTERNATIVEI de ION MARZAC în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356145_a_357474]
-
eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi - pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi, iar pe frigul din oase voi pune, pậnă-n zori, ipotecă - dar gậndu-mi urca, ori poate coboară,-n buestru, spre iarnă, și parcă mă duce spre culoarea bogată din tricolor, la noaptea cậnd dragă Antares va va spune ultimu-mi dor
ELOGIU CLEPSIDREI de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356258_a_357587]
-
fereastra unde dorul s-a aprins în gutui. Coborâd dinspre Carpați îI aud uneori Cu fruntea împodobită de gânduri Pe cărări de-argint și flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea cuvintelor străbune Când este veacul șoaptă de-nceput Și luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
nevoie să existe atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom integra și noi în suflul spiritual multimilenar al dacilor, numai așa ne vom păstra GRAIUL și originea! Să respectam, să pretuim regulile statornicite din moși-strămoși, din "Dacia Străbună" Renașterea poporului dac are loc sub ochii noștri, pentru cine are ochi de văzut, Eminescu-România! Va continua, Referință Bibliografică: Eminescu, poet fără pereche, vârf de lance al spiritualității românești! / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
aripi să nu mă mai doară Depărtarea să o acopăr cu mâna întinsă Spre gândul tău de dorință învinsă Înnotând să ajung Dor strivit între patimi Gând Veșnic rămas între pleoape Neînchise când sărutăm Descătușarea noastră din ape dedicată BASARABIEI STRĂBUNE ! Am râs cu lacrimi când unele fete s-au regăsit în apele Prutului De anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: basarabeanca / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1904, Anul VI, 18 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
BASARABEANCA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368911_a_370240]
-
și au ieșit adevărate Genii. Au intrat suspinând, lăcrimând și au ieșit revărsând miresmele de Aur ale Poeziei creștine. Au intrat batjocoriți, striviți, nedumeriți, sfârtecați și au ieșit mari Filosofi creștini. Au intrat firești, naturali, dâre de țărână, de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați, marginalizați, îngenunchiați și au ieșit mari Cucernici și Mărturisitori. Au intrat dârzi, cutezători, neînfricați, luptători, temerari, jertfitori și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
și crucile noatre întru mântuire. Fiul Tatălui fiind Supremul Martir Ceresc a biruit cu moartea Lui moartea tuturor. Atotcreatorul fiind Frumosul divin a Înviat pentru Sine, dar mai ales pentru om. Proniatorul fiind Viața, dă odrăslire la viață tuturor Stămoșilor, Străbunilor, Aleșilor. După ce Crăciunul și Anul Nou le-am petrecut în temnița Galaților, iată că mă prinde Sfântul Paște în închisoarea Văcărești. Destin nou mi-a scris cu dăruire înalta stea! Prima zi de Paști, ziua înaltelor trăiri! După „număr”ne
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
moarte, amândoi. După omagiul fierbinte adresat camaradului drag, luptătorul nostru își reface țesătura spirituală a sufletului său cu evocarea splendorii și vitregiei acelor locuri de pământ și de cer binecuvântate de Dumnezeu, de Fecioara Maria și de marii noștri Daci străbuni. Împreună ne-am împărtășit din licoarea divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de foc și ne-au despicat cărări. Lumina lor ne-a însoțit calea prin cruntele desișuri. Împreună am îmbrățișat tulpina
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
favorabilă, ne confirmă marele Dar ceresc și Dragostea specială ce ne-o poartă Mântuitorul nostru Dac-Iisus Hristos. Dacii-Strămoșii noștri milenari erau legați sufletește și frățește de toate aceste daruri naturale oferite din prisosință de Boieria Marelui Dumnezeu, Vetrei lor străbune, dar în mod expres Străbunii erau atașați mai mult de munți și păduri: mai întâi ca păstori, sacerdoți, împărați, regi, schimnici, monahi, stăpâni și apărători cu cetăți voievodale impunătoare. Mai târziu s-au adăugat ctitorii de seamă, inimoși, darnici și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
o credință, un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor, Legendelor, Poeziei, Artei, Culturii, Învățământului, comunității creștine, Voievozilor, Vlădicilor, Creatorilor, Geniilor, Filosofilor, Înțelepților, Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Cuvioșilor, Dascălilor, Sfinților. Fiii Daciei Mari, cei aleși, cei responsabili
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor, Legendelor, Poeziei, Artei, Culturii, Învățământului, comunității creștine, Voievozilor, Vlădicilor, Creatorilor, Geniilor, Filosofilor, Înțelepților, Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Cuvioșilor, Dascălilor, Sfinților. Fiii Daciei Mari, cei aleși, cei responsabili, cei jertfelnici, cei slujitori întru
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
luptat și au murit pentru ca urmașii urmașilor lor să aibă un loc de veci. Nu-l părăsiți! Această pledoarie care asumă în firea dacoromânului, tradiția, legământul, testamentul, continuitatea, nemurirea, demnitatea, credința, mistica jertfei și dragostea fiecărui naționalist creștin-ortodox pentru pământul străbun și cerul mântuitor este continuată în rodirea sa lirică: Suntem pământul roditor al unui dacic neam,/ Profeții marilor căderi de azi,/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ Și ne-ngropam martirii camarazi.// Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
spovedim. Eu m-am spovedit dar soția n-a putut, așa că ne-am întors acasă și am amânat. Între timp la noi acasă părinții mei au întins o masă lungă pe iarba să se țină "Blidul cu grâu" un obicei străbun pe care maramureșenii îl respectă. Eu uitasem de el și când ajungem acasă mă ia mama deoparte în holul mare și numai ce-mi trage o palmă de o țin minte toată viața (ca și cea de la 18 ani). Apoi
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]