2,392 matches
-
exact acolo unde lui îi convine, adică în domeniul formalului și al chichițelor de procedură unde se poate eluda fondul legii. Important este că el se poartă sfidător la adresa respectului și onestității reciproce dintre oamenii unui regim liber, prin perseverenta strădanie de a-și subordona instituții cu care să poată proceda la o anumită represiune; important este că se poartă ca un înrăit al concepției securiștilor depre lumea ce trebuie învrăjbită prin turnătorie și ațâțată la antisolidaritatea care, prin aversul lui
BATISTA PE ŢAMBAL de CORNELIU LEU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_batista_pe_tambal_corneliu_leu_1357797149.html [Corola-blog/BlogPost/341710_a_343039]
-
pe scenă. spectator. Cei care au “spart gheața” au fost elevii școlii din Nicosia, apoi au urmat elevii celorlate școli românești din insulă: Limassol, Pafos, Larnaca, Dali, Paralimni. Au fost nemaipomeniți micuții românași, s-au întrecut pe ei înșiși în strădania lor de a se încadra în rigorile unei competiții: sinceri, luminoși, plini de emoție și bucurie, având toți împreună și fiecare în parte o strălucire deosebită, înviorând atmosfera cu surâsuri și glasuri îngerești. Timp de patru ore am asistat la
ŞI ÎN CIPRU ROMÂNII AU TALENT MINI MISS & MISTER DIASPORA ROMÂNĂ DIN CIPRU 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_si_in_cipru_roman_georgeta_resteman_1354017684.html [Corola-blog/BlogPost/359407_a_360736]
-
New York Magazin” la forma și ținuta actuală? De unde vă vin articolele, care este ghidajul după care se face selecția materialelor publicate sau mai exact care este politica editorială a ziarului și nu în ultimul rând care a fost prețul acestei strădanii, zidite pe jertfa de zi cu zi a ziaristului care își face din pasiune un fel de “raison d’etre”? Grigore L. Culian: Este o întrebare bună, la care mă așteptam. Sunt foarte puțini cei care înțeleg ce însemnă, de
JURNALISTUL NICHOLAS BUDA ÎNTREABA, EDITORUL GRIGORE L. CULIAN RASPUNDE de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalistul_nicholas_buda_intreaba_editorul_grigore_l_culian_raspunde.html [Corola-blog/BlogPost/350501_a_351830]
-
Preotul trebuie să aibă într-însul o lumină de inspirație. El cârmuiește adorarea poporului, el este trăsura de unire cu Nevăzutul Sfânt. El este căpetenia spirituală a oamenilor. El îi conduce spre cer, cârmuindu-i înțelepțește pe acest pământ, printre strădaniile vieții. Idealul lui este ca și el să fie o voce din cerul nevăzut, tălmăcind oamenilor ca și profetul, dar într-un chip mai familiar, același lucru: Cerul nevăzut, secretul deschis al Universului, pe care atât de puțini îl zăresc
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_morar_.html [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
în țară, ajutându-se astfel de ele în depunerea mărturiei sale. Mărturia se poate împărți în mai multe capitole: 1) Detașamentele de muncă: El era în acea perioadă președintele Secției detașamentelor de muncă și în expunerea să vorbește de toate strădaniile Centralei Evreilor pe langă autorități și despre tot ce a făcut Centrală însăși pentru ajutorarea detașamentelor de muncă. 2) Repatrierea deportaților din Transnistria ) Dl Rosenkranz a fost în fruntea delegației care a repatriat la sfârșitul lui 1943 pe cei născuți
IN AMINTIREA AVOCATULUI DAVID(DADU) ROSENKRANZ/לזכר עורך-הדין דוד(דאדו) רוזנקרנץ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1481582846.html [Corola-blog/BlogPost/379851_a_381180]
-
întinsă. Dar dacă, pe baza lor, cercetarea de față a putut câștiga noțiuni mai precise în judecata mai multor curente de artă și gândire, ca și în problema poeziei filosofice ca artă și a interpretării filosofice a poeziei, poate că strădania noastră nu va fi fost cu totul zadarnică “. Cum se întâmplă mai în toate lucrările lui Vianu, problema enunțată în titlu e făcută să apară ca parte a unui întreg și ca etapă dintr-un proces. Eu precizez, spre deosebire de ilustru
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
amploare, care vine să definească, multivalent, personalitatea poetului național, să ne ofere o imagine de ansamblu asupra moștenirii literare eminesciene, de răsunet național și universal. În același timp, lucrarea ne permite definirea corectă a personalității autorului Dicționarului Enciclopedic eminescian, reliefarea strădaniei sale incomensurabile pentru a surprinde și pune laolaltă întreaga creație a Luceafărului Literaturii și Culturii Românești. Este o datorie morală, științifică să relevăm ce muncă titanică, uriașă, de Sisif, a depus talentatul eminescolog, neobositul cercetător, în realizarea acestei Opere inestimabile
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
care vine să ne ofere o imagine elocventă asupra modului cum a fost și este receptată peste hotare Opera lui Mihai Eminescu, ceea ce rezultă cu pregnanță din Edițiile în limbi străine și mai ales din Edițiile multilingve. Pentru toate aceste strădanii și împliniri absolut greu, aproape imposibil de definit, puse în slujba probării Spiritului creator eminescian, fără comparabilitate pe plan național, consider o datorie morală, colegială, să-i adresăm savantului, autorului, felicitări cordiale, să-i mulțumim pentru faptul că a adăugat
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
un aparat sovietic având la bază tehnologia germană. Astfel de aparate, inventate în urmă cu câteva decenii, au fos stâlpul propagandei naziste. Acum, aici, servesc propagandei comuniste. Aparatul captează însă și unde radio emise pe altă lungime de către occident. Prin strădania învățătorului, strecurându-se ca o șopârlă printre bruiaje, se face simțit postul de radio Europa Liberă, „șopârlița”. Fâșâitul binecunoscut îi dă emoții ca de fiecare dată. Este foarte, foarte aproape dar o încordare imperceptbilă a mâinii cu ajutorul căreia plimbă cursorul
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1477764122.html [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
Cu Tine de mână-s ca în paradis, Și sunt fericit că sosit-am acasă. În brațele Tale mă simt ocrotit De-atâtea răutăți, judecăți și orgolii Cu Tine de mână-s un om împlinit În urmă rămân ale lumii strădanii. Cu Tine de mână Isuse, Preabun, Sunt puternic în dragostea sfântă, Oamenii toți îmi vine să-i strâng, La pieptul Tău e mereu biruință. Baia Mare, 6 noiembrie 2016 Cu har Cu harul în pălmile mele brăzdate, Și lacrima-n gene
MURMURUL TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1478501256.html [Corola-blog/BlogPost/382245_a_383574]
-
Astral ... În toamna anotimpului esențelor, când citim taina adâncurilor în fiecare frunză, timpul e o obsesie: Te văd peste umărul Toamnei, Timpule, înmuiat în vers ... / Nu-mi trimite, încă, inelul tău, grăbită toamnă! Ar mai fi multe de spus despre strădania mea de a-i reuni pe scriitorii din Filiala București a Ligii Scriitorilor Români, nu numai ca președinte, ci și în ceea ce ar trebui să se numească o oază de cultură. Astfel aș dori să cred, că este considerat astăzi
VIAŢA, CA O METAFORĂ ÎN TIMP de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_metafora_in_timp_elisabeta_iosif_1336571475.html [Corola-blog/BlogPost/354442_a_355771]
-
Stai departe de luminători, rămâi în raiul tău abscons, alături de cei de-o seamă cu tine, populat de trepăduși mângâindu-și vanitățile putrede și seci. Și nici asta n-ar fi scandalos, pentru că fiecare urcă pe cât de dăruită îi e strădania. Dar să nu împroști cu noroi în cei care dau nuanță binefăcătoare nației; nouă, tuturor. Ei sunt valori sublimate în ființa națională. Nu mai stigmatizați capacitățile acestei nații! Nu mai împrăștiați cu noroi în cei mai buni și mai drepți
Artistul, între vocație și predestinare by http://uzp.org.ro/artistul-intre-vocatie-si-predestinare/ [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
prietenei mele, scriitoarei Ioana Stuparu, spunându-i maestrului Radu Cârneci: Mulțumim! Mulțumim! Mulțumim! „Antologia Sonetului Românesc se află în bibliotecile noaste” sufletești, „ne-am bucurat enorm pentru această realizare a domniei voastre”, „am visat în taină” pentru că vă intuiam imensa strădanie, „ne-am rugat în taină” pentru sănătatea dumneavoastră și pentru „apariția acestei lucrări de o deosebită însemnătate pentru literatura română”. Și, fiindcă între filele acestei antologii „s-au cuibărit cântecul, dragostea și dorul de viață, iar peste toate acestea au
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
părărsit pentru totdeauna această lume, ocupându-și locul în alta, poate... mai blândă, a existat tendința de destrămare a Cenaclului „Literatorul”, care începuse să funcționeze încă din toamna anului 2009, având-o drept secretar literar pe scriitoarea Victoria Milescu. Prin strădania doamnei Mihaela Sfârlea cenaclul și-a continuat activitatea fără a mai avea vreun secretar literar, dar în octombrie 2010, la solicitarea doamnei Mihaela Sfârlea, noi, membrii cenaclului, am făcut mai multe propuneri pentru a desemna un nou „cronicar”, care să
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
ne fie teamă că ne captează magneții odei paralogice, dacă nu am vorbi despre spectacolul în care cântecul însuși este cântat, în care aspirația lui triumfă și mândria lui e lăudată?! Despre ce-am vorbi dacă, lăudând organizatorii a căror strădanie o recunosc artiștii și de care au beneficiat participanții, nu am zugrăvi chipul și numele celor care au răsădit în grădinile Muzeului Orașului Lisabona, florile cântecului folcloric românesc?! Incalculabil este glasul Zinaidei Bolboceanu, în ceea ce poate reprezenta apropierea dintre românii
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
VALKAY:Întotdeauna un spectacol se vede diferit din sală și din culise. Părinții, destinși ca orice spectator, se lasă încântați de candoarea artiștilor. Micile lor greșeli și neputințe sunt atenuate de emoția artistică pe care ei o transmit și de strădania și seriozitatea cu care execută numerele din program. În culise însă, primează grija pentru reușita spectacolului în general, și pentru fiecare interpret în parte. Mereu ți se pare că ceva nu a ieșit cum ai vrut, că ceva se putea
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestra_de_balet_ana_valkay.html [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
cu timpul lor, cu răbdarea și înțelegerea lor, cu încredere și entuziasm. Unii, cărora situația materială le permite, se implică și susțin și financiar activitatea studioului de dans. Tuturor nu pot decât să le mulțumesc, să-i asigur de toată strădania noastră, să le spun că fără ei nici noi nu am exista. Cornelia TURLEA-CHIFU:Aveți perspective și proiecte noi în ceea ce privește Studioul de Dans „Ana Valkay”? Ana VALKAY:Ne propunem să venim în întâmpinarea interesului cursanților noștri pentru dansul modern, incluzându
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestra_de_balet_ana_valkay.html [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
apar ca niște minuni din ceva întunecat, asemeni primei celuce vii, care dă bucurie și multă dragoste . Cu gândul și sufletul plin de sărbătoare și dragoste pentru cultură, toate acestea au apărut în această antologie de proză și poezie, datorită strădaniei domnului Ion Machidon, om care întotdeauna se pleacă smerit - în fața culturii, în fața scrisului, în fața celui ce crează cu mult har. Referință Bibliografică: ANTOLOGIA - AMURG SENTIMENTAL Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 256, Anul I, 13 septembrie 2011
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_amurg_sentimental_.html [Corola-blog/BlogPost/359653_a_360982]
-
creștin de la oraș nu poate fi convins cu "retorici ieftine și cu floricele", vorba ÎPS Mitropolit Dr. Antonie al Ardealului. Știa, de asemenea, că multa cultură îl apropie pe om de Dumnezeu, puțin cultură (mediocritatea) îl îndepărtează ... În acest sens, strădaniile Părintelui erau orientate și pentru a transmite cultură, cît mai multă cultură, nu doar cele strict necesare în vederea mîntuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghist
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
în casele credincioșilor, în azile, în închisori, la întâlniri ecumenice, la radio sau alte instituții de cultură. Înțelegând ce înseamnă CUNOAȘTEREA, Părintele a găsit timpul necesar pentru investigațiile indispensabile scrierii acestei monografii și nu a întârziat să o facă. Apreciind strădania muncii, iată ce scrie Î.P.S. Mitropolit SERAFIM: „Cartea de față ne aduce - pentru noi cei ce deși trăim în diaspora, dar suntem totuși, prin Biserică și credința strămoșească acasă - o mângâiere și totodată o încredere în propriile puteri adumbrate
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Biserica_traita_departe_nicoleta_milea_1346876391.html [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
întrebare. În definitiv, de ce poartă femeile bijuterii? Ca să le amplifice frumusețea și să fie plăcute. Iar în acele vremuri asta era moda. Dar acele fete nu purtau la gât simple bijuterii, care să le sublinieze frumusețea și bogăția. Ele etalau strădania câtorva generații de părinți, bunici și străbunici, buni gospodari, care munciseră, ca urmașii lor să aibă „ceva”. Asta arătau fetele la lume: că sunt de „NEAM”. Acel „ceva” avea menirea să atragă flăcăul de ispravă, vrednic să-l primească odată cu
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
meleaguri străbune? Înființarea, în 1863, a Muzeului Provincial al Bucovinei („Bukowiner Landesmuseum”), cu filiale la Siret și Suceava, a fost un eveniment cultural de anvergură ce a dat autonomiei Bucovinei o importanță vastă. Acest templu de cultură avea să încununeze strădaniile unor intelectuali bucovineni pentru adunarea și ocrotirea unor documente și obiecte de o inestimabilă valoare istorică. Or, Muzeul Provincial al Bucovinei avea să genereze un mare interes pentru cunoașterea istoriei ținutului, păstrarea și conservarea bogatului patrimoniu cultural și istoric al
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? by http://uzp.org.ro/cine-sunt-ocupantii-tinutului-bucovinean/ [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2014), vol. I, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2016, 636 pag., format A5, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 40 lei. Volumul I al lucrării urmărește să prezinte bazele creștinismului (Secțiunea Biblică), strădaniile Sfinților Părinți și teologi de a aprofunda învățătura creștină (Secțiunea Sistematică: Dogmatica, Morala, Filozofia creștină), cât și mijloacele și strategiile prin care creștinismul s-a putut răspândi în lume(Secțiunea Practică: Dreptul bisericesc, Liturgica, Omiletica și Catehetica, Pastorala, Muzica, Pedagogia
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
azi un rol important în peisajul religios, cultural și social al satului românesc în special și al societății în general, că se poate realiza ceva chiar și la nivelul unui sat, dacă vrea Dumnezeu și oamenii depun un pic de strădanie. Regretăm că nu am putut să-i oferim o altă haină, un aspect de revistă propriu-zisă, dar aceasta a fost formula cea mai potrivită și mai ieftină pentru ca să rezistăm. 7. Bucate de post, ediția a III-a, Bârda, Editura ,,Cuget
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
asupra Viețile Sfinților încearcă să pășească și el pe urmele sfinților. Le înțelege gândurile, faptele și vorbele; înțelege idealurile sacre care i-au animat până la jertfa supremă pentru Domnul Hristos și nu se mai dă atât de ușor bătut în strădania lui de mântuire. Sfinții sunt semenii noștri, oameni ca și noi, supuși slăbiciunilor și ispitelor vieții, care au devenit adevărați campioni ai spiritului. Sfinții s-au apropiat de Dumnezeu au devenit mai mult sau mai puțin asemenea Lui prin sfințenia
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]