798 matches
-
a început să o bănuiască pe Lola că nu ar fi, poate, decât o lesbiană care refuză să fie astfel. Erau atâtea lucruri în caracterul ei, atâtea amănunte care i se iveau din subconștient! Dar dădea dovadă și de atâta străduință să pară feminină, să umple de bucurie viața unui bărbat. Biată Lola! Ce bătălie crâncenă a trebuit să poarte cu ea însăși. Într-o noapte, ceva s-a rupt în ea, bătălia ei a intrat în criză și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
că, din toate părțile, este jefuit. Simțămîntul - efect al fierbințelii, niciodată duse de tot - rămăsese pentru totdeauna, chiar dacă rareori conștientizat. Ingrid Încerca, În felul ei, dacă nu să Îl vindece pe Thomas, măcar să Îl aducă Într-o stare de convalescență. Străduință zadarnică; cel mult ar fi putut să Îl termine cu zile; Thomas pacientul avea nevoie de aer, fie și otrăvit, iubirea - dacă Ingrid chiar Îl iubea - Îl sufoca, nu era obișnuit. Dacă sentimentul ar fi fost reciproc, s-ar fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și pentru care a fost imposibil să găsească răspuns. Încercă să-și coboare picioarele ca pentru a se ridica, dar gestul era inutil. A încercat să întindă brațele, să poată contacta cu degetele locul în care se află. Cu toată străduința sa, nu a reușit. „Oare ce se întâmplă? De ce nu mă pot mișca? Nu-mi lipsește nimic și... totuși, nu reușesc. Să strig după ajutor îmi este teamă să încerc. Nu știu de ce am convingerea că n-am să pot
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
un plan de conversație din care să extragă tot ce avea nevoie, astfel încât să nu adâncească durerea acelei mame chinuite deja de gânduri și presupuneri care îi induceau o stare de neliniște pe care nu o putea ascunde cu toată străduința ei sinceră. Intuind parcă la ce gândea musafirul sosit pe neașteptate și ca urmare a unei întâmplări nedorite de nimeni, hotărî să vorbească după ce bău doar două înghițituri mici de cafea. Împinse farfurioara cu ceașca aproape plină, tuși sec și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și că toanele sunt fără rost. Aglae găsea că Titi are mai multă nevoie de asistența ei, fiindcă femeile sunt fără cap și n-ar fi fost în stare să-l mai facă să trăiască viața din casa părintescă. Toată străduința Aglaei fu de a-i da de pe acum lui Titi tot ce putea să-i dea, schimbând destinația bunurilor. În colocvii numai cu Titi, vestise că avea de gând să-l însoare cum vrea ea, cu o femeie care s-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
al sângelui. Când o parte din trup se-mbolnăvește sau când te-mbolnăvești întreg, ai impresia c-a pornit natura să gândească. Un maximum de pozitivitate al negativului, o limită înspre spirit a măruntaielor, un efort dialectic al materiei, o străduință abstractă a imediatului. Fără boală - și acum am fi în rai. Patologia se ocupă de stările geniale ale naturii. Sănătatea este o absență de intensitate. Teama de boli nu consistă decât în tulburarea ce-o simțim în fața unei plenitudini pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne vindece de molima înfiorătoarei lumini? Și ce vifor de căință să ne descarce sufletul la margini de fire? Timpul e un anotimp al veșniciei; o primăvară funebră a eternității. Desprinderea ființelor din haosul inițial a creat fenomenul individuației, adevărată străduință a vieții spre luciditate. Ca un strigăt după conștiință s-au înfiripat alcătuirile individuale și ființele triumfau în efortul lor de a se detașa din confuzia totului. Câtă vreme omul a rămas ființă și numai atât, individuația nu depășise cadrele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
s-a molipsit de eternitate nu mai poate lua parte la istorie decât prin voința de autodistrugere. Căci, între semeni, nu ești creator decât pe propria ruină. Omul e singura ființă care s-a dezmorțit din beția timpului. Și toată străduința lui este să reintre în el, să redevină timp. Privilegiul izolării în natură derivă din ruptura conștiinței de devenire. Doar mergând alături de timp omul e om. De aceea, de câte ori se plictisește de condiția lui, clipele nu par destul de fluide și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de ființă în monotonia nimicului. Din vibrațiile ultime ale sufletului irupe universul, zborul gândurilor pătimașe îl recreează neîncetat. În mijlocul plictiselii știm că existența n-a fost să fie; în intermitențele ei, ne uităm de toate și sîntem. Purtând cu dureroasă străduință povara propriei ființe, semenii tăi sânt mai obosiți de tine decât tu însuți. La un anumit grad al dezlipirii de lume, oamenii nu mai există decât prin excesele memoriei, iar tu, prin vestigiile unui egoism. În orice parte ai apuca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se creadă pierdut, atâta vreme cât deznădejdea îi oferă încă distrugerea voluptuoasă în Dumnezeu. O dată ce dorințele devin spumoase, ajungi să trăiești prin consimțirea dată fiecărei clipe. Silit să-ți acorzi ție existența, mărești spațiul dintre tine și lume în repetarea neîncetată a străduinței. Timpului apucat de streche, veghea spiritului îi pune surdina hotărârii de a fi. Nu ne-ar înghiți gama vremii de n-am domoli-o în efortul de consimțire la fire? Celelalte ființe trăiesc; omul se căznește să trăiască. Este ca și cum
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
-n locul lipsei de surprize ne așază la pândă, cu postul instalat în neliniștea noastră. Din plictiseală, printr-un lung proces, putem ancora în Dumnezeu. În sine, ea nu e decât o lipsă de religie. Gîndindu-ne la stil uităm viața; străduințele spre expresie acoperă greutățile respirației; pasiunea formei înăbușă înflăcărarea negativă a amărăciunii; farmecul cuvântului ne scapă de povara clipei; formula micșorează sfârșelile. Singura ieșire pentru a nu cădea: a-ți ști toate sfârșiturile - a-ți slei otrăvurile-n spirit. De
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pentru ce, la aceia care nu cunosc decât îndelungile suferințe care tind să epuizeze seria nesfârșitelor dureri, dezgustul de viață și oboseala de a trăi sânt uneori atât de mari, încît gestul cel mai mic ia proporția unui act eroic, străduința cea mai redusă se proiectează ca un efort colosal, acțiunea cea mai timidă - ca un risc formidabil. Oboseala și dezgustul de viață fac din orice lacrimă o mare de plânset, din orice întristare o sumă de tristeți iremediabile, din orice
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
capitolele anterioare, nici măcar liberalii și feminiștii nu îl utilizau sistematic (Bucurxe "„Bucur,Maria", 2003)2. În societatea românească, de exemplu, a existat mereu (și mai există și acum) o cerere consistentă pentru un statxe "„stat" paternalistxe "„statpaternalist"3. Cu toate străduințele de modernizarexe "„modernizare" și democratizare întreprinse de către politicienii democrați, modernizarea pe scară largă a fost ratată. România precomunistă era în plin patriarhatxe "„patriarhat" tradițional, nu doar în relațiile de gen, ci și în cele dintre cetățeni și stat, având în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu este exclusă nici în cercetările sociologice sau din alte discipline. Acolo însă, ponderea ei este mai mică și există, în principiu, posibilități de a o circumscrie. În epistemologia socială figurează în prim-plan principiul neutralității axiologice a cercetătorului, adică străduința lui de a fi cât mai obiectiv, fără a angaja în discursul cognitiv valorile și interesele proprii. Saltul de la o cunoaștere socială comună la una științifică s-a produs și prin constituirea unor metode de testare a ipotezelor și de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în numele direcției, și acesta (nu-mi permit a-i revela numele) m-a consiliat, aș putea spune chiar m-a rugat, să mă retrag din seminar, deoarece zicea că ideile mele, foarte juste, "sunt din nefericire inaplicabile acum, când toată străduința autorităților bisericești e de a promova elemente suficiente pentru ocuparea parohiilor". Puteam, prea bine, mi s-a spus, să propag ideile mele în mediul laic, asta n-ar avea de ce să nu convină Bisericii, care s-ar modifica și ea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ruginită, un pachet de lapte strivit și o fiară fără miros, moartă. EL: Totul ca o condiție a privirii care atârnă. Aburii gunoiului care interzic privirea dau indicații, care sugerează toate promisiunile care se află în exterior și provoacă matrița străduinței, urmările corecte, care dintr-un posibil ucigaș fac un ucigaș de mase umane. EA: Toate posibilele prinderi ar trebui să poată să fie în închisoare ca povestiri scurte și savante. EL: Catastrofa X din locul X trage după sine mii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dus în cele din urmă nu doar la o fragmentare a eșafodajului politicii externe americane, ci și la una a disciplinei academice. CONCEPȚIA GENERALĂ A LUI KISSINGER Kissinger a adoptat o perspectivă istorică în studiul și practica diplomației. Principala sa străduință în materie de politică era definirea unei ordini internaționale care să îmbine flexibilitatea și chiar generozitatea diplomației secolului al XIX-lea cu noile circumstanțe ale secolului al XX-lea. Vitală pentru funcționarea Concertului European era existența a ceea ce Kissinger numea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de putere. Într-un context anarhic, fără un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire determină actorii să maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar. De aceea, se spune în continuare, puterea devine comparabilă cu banii din teoria neoclasică. Agregarea străduințelor individuale pentru putere duce la o ordine internațională concurențială, care, ca și constrîngerile pieței în economie, transferă constrîngerile externe asupra acțiunilor naționale. Iar invers, o dată ce aceste constrîngeri sînt cunoscute, actorii pot decide în mod rațional asupra alocării optime a resurselor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru un timp limitat, incapabilă de a munci și de a duce sarcinile căsătoriei. Temeinicia motivelor de divorț implică o anumită gravitate și durată a neînțelegerilor dintre soți, în care sens, instanța de judecată este îndreptățită și datoare să depună străduințele și diligențele necesare pentru cunoașterea adevăratelor motive de divorț. IV.3. Interesul copiilor minori Art.38 C.fam. constituie o aplicare a principiului constituțional cu privire la ocrotirea copilului minor (art.49 Constituție), care în redactarea sa anterioară prevedea că temeinicia motivelor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a fost permanent un generos cu gazeta Rulmentul. Este păcat că și în cazul Rulmentul s‐ a mai pierdut un ziar, un prilej de a avea permanent o cronică pentru cititori. Durata în timp a ziarului se leagă neîndoios de străduința unor 145 tipografi ca Haim Leibovici, Ion Contoman, Necu lai Dănilă sau Todirașcu, Pintilie nedespărțiți de literele care au dat viață bilunarului bârlădean. La capătul a 17 ani, răsfoind colecția ziarului Rulmentul, știind și revăzând ce a făcut el pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
propagandist înfocat al „Unirii", arhivar al Camerei din Iași de la 1857-1862, director al cancelariei Camerei deputaților din București 1862l octombrie 1899. Reprezenta în Adunarea Deputaților interesele județului Tutova, întâi ca finanțist, făcând mai totdeauna parte din comisia bugetară, inițiativa și străduința sa reflectându-se în activitatea spitalului, a școlii normale și a liceului de la Bârlad, în februarie 1892 a fost ales președinte al epitropiei spitalului de 166 care s-a îngrijit până la moarte. În două rânduri, în guvernul I. Brăteanu, a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ființei, al reacțiilor, al mișcărilor, al faptelor, al operelor. Fiecare din aceste reacții, reflexe, gesturi și fapte răsfrânge individualitatea Întreagă și o conține În ceea ce are mai intim. Acțiunea umană este o permanentă legătură Între trecut și prezent și această străduință de continuitate, de evidențiere a etapelor evolutive parcurse reprezintă un principiu cardinal de manifestare În fenomenele vieții. Fiind o realitate În devenire, individualitatea nu poate fi Înțeleasă În integralitatea ei prin limitarea considerațiilor la starea prezentă care nu poate fi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
adaptări la viața socială, cât și a formației deliberate În vederea atingerii unui ideal moral, caracterul este o expresie a unei vieți individuale, În ceea ce aceasta are ca unic. Fiecare caracter are o formulă particulară, alcătuiește o lume proprie de valori, străduințe și valori. Principiul unicității se afirmă și mai hotărât În formarea caracterului, care e o realitate nouă și proprie pentru fiecare om. Caracterul nu este ereditar, el nu se imită, nu se Împrumută; fiecare o Își creează prin adâncire a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
autobuz" (O.I.); "timp de patru ani, intram [la școala] seara la cinci, ieșeam la zece [...] patru ani, m-a uscat. [Eram] singur, n-aveam mâncare, mâncam pe unde apucam, pe la cantină [...]. De la servici, [mergeam] direct la școală" (D.M.). Cu toate străduințele personale și cu toată propaganda vremii, adevărul era că, sub nici o formă, "clasa muncitoare" nu ar fi putut dobândi o prosperitate ieșită din comun. Reușea, cel mult, o supraviețuire mai puțin dramatică: "bani n-aveam [în anii '50], era greu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sovietic”. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonelul Grigore Ernescu. Secția a II-a Contrainformații - o perioadă a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În noua organizare, Secției a II-a Contrainformații îi reveneau ca atribuții: - verificarea și completarea informațiilor interne pentru necesitățile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]