963 matches
-
puțin, apoi, hotărîndu-se, întrebă: - Aș vrea să știu, pentru ce îți vin scrisori pe numele Otilia Mărculescu? Eu te-am numit totdeauna Giurgiuveanu! Otilia examină serioasă pe Felix. - Va să zică, asta era! Ți-a spus că sunt o străină! - Tu, o străină! Nu înțeleg. Însă m-a supărat că ți-a zis fată fără căpătâi și fără părinți. Dar tu ai părinți... Otilia împunse cu acul lucrul, oarecum agasată. - Ei, da, tanti Aglae și cu Aurica nu pot să mă sufere fiindcăle
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu-i mai venea să plece. Îl chemau treburile la București, dar tot au mai zăbovit. Căruțașii râdeau cu înțeles, i-a cinstit, a dat fuga până în târg, i-a cumpărat femeii cercei, a stat iar lângă ea. Mirosea altfel străina, parcă-i bătea sângele mai repede sub piele. O săptămână s-au iubit și când au început ploile au coborât drumurile Piteștiului. Voica mersese până la bariera Drăgășanilor în căruța lui. Pe față i se scurgeau picăturile de ploaie. În ochi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în Transilvania. Preluând, cum am spus deja, datele organelor românești de contraspionaj, Nicolaescu creditează ideea că forțe străine ar fi urmat să-l înlăture pe Ceaușescu în 25 decembrie 1989 sau de Anul Nou (p. 7). Alături de Ungaria, din oculta străină ar mai fi făcut parte URSS, în principal, dar și alte forțe (Franța, de pildă, ar fi fost la curent cu ceea ce se întâmpla în România). În ciuda acestor catalizatori și intriganți-conspiratori, Sergiu Nicolaescu susține că revolta de la Timișoara a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
adeseori expresia nu e a unui teoretician propriu-zis, ci se Înfățișează ca aproximare metaforică a „ideii”, fiind asumată de o voce individualizată, ce se vrea exponențială. Poemele În proză conservă astfel de urme ale unei poetici mai explicite, dacă nu străină de atmosfera generală a operei (Întrucît e conturată cu instrumente similare celor din poezie), În orice caz mai puțin organic legată de trama narativ-simbolică a poemului În proză propriu-zis. Dar, Înfățișîndu-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula ce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pseudoevenimente, întâmplări neterminate, spectrale, în fond schițe ale unor întâmplări posibile, lucruri care s-ar fi putut întâmpla, dar nu au avut răgazul să se petreacă vreodată, din pricina intruziunii brutale a morții. De fapt, ceea ce provoacă vibrația autentică a poemului, străină - mai e oare nevoie să accentuăm? - de orice poeticitate tradițională, este tocmai „prozaismul cristalin și tăios al evocării unei drame personale”358 (se vorbește despre trei morți apropiați - mama, o soră necunoscută, fratele mai mare: simple fapte, dar cu rezonanțe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și alegoria aceea supărătoare dispare pentru o clipă. SÎnt momentele cele mai interesante din punct de vedere liric. Confesiunea atinge atunci zone mai profunde și coaja retorismului se subțiază. Semnificativă este partea a VIII-a a poemului, nu cu totul străină de o intenție explicativă: „În sufletul meu nesațiu, delirul meu cel mare, Pe dragele ființe ardeam să le privesc, Și s-aprindea În mine o naltă Înfocare De ele să m-apropii și dorul să-mi vădesc. Ele fugea de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de extaz, Însă extazul lui are o sursă precisă și aceasta nu-i de origine divină. Nota de senzualitate, care este puternică În poezia acestor boieri petrecăreți, trage serios amorul spre formele lui terestre. Slăvita ibovnică nu-i cu totul străină de o anumită corporalitate. Am citat deja elanul sexual al jeluitorului Îndrăgostit, năvala pe care o proiectează În drum spre casă. Mai sînt și alte semne ale ispitei trupului. O poezie (Asară, de-un vac trecut) pare a fi scrisă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acestea, corolarul comun al tuturor abordărilor scoate în evidență caracterul specific filosofiei, și anume, devalorizarea acesteia atunci cănd devine modă, atunci cănd - așa cum precizează Heidegger -, este “răstălmăcită și utilizată abuziv, în conformitate cu imperativele zilei, pentru a sluji cine știe ce intenții cu totul străine de ea”.De aceea, legitimitatea filosofiei rezidă în interogarea “privitoare la extraordinar, la ceea ce se află în afara ordinii obișnuite”. În acest sens, este întemeiată afirmația lui Nietzsche, potrivit căreia filosoful “este un om care, neîncetat trăiește, vede, aude, bănuiește, speră
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
consume ființa. Moștenitorul primește nemeritat ființa celui moștenit, căci acela și-a încapsulat-o în munca lui crezănd-o valoroasă. Acesta e un transfer nelegitim de ființă, prin urmare o pierdere a ființei, o desființare. E o analiză a muncii, nu străină de ceea ce avea să postuleze Marx peste timp cu teoria sa despre alienare. Sau de ceea ce analizase Camus că s-ar întămpla cu muncitorul prins asemeni lui Sisif, într-un continuum flux al urcușului spre nicăieri. Cu adevărat, nimic nou
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie rurală, pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sistemul de reguli și asigurând aplicabilitatea acestora. Individul poate împărtăși valorile, normele, ritualurile, credințele organizației, se poate regăsi în (și afirma prin) ele sau poate constata (după o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp) că îi sunt (total) străine. Există, prin urmare, în fiecare caz, fie riscul izolării, cel al marginalizării, fie cel al părăsirii organizației. Potrivit lui E. Schein (1992), componentele fundamentale ale culturii organizaționale sunt: • regularitățile comportamentale: limbaj, tradiții, obiceiuri, ritualuri; • norme de grup: standarde și valori activate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
astfeli de școale, ce ni convin mai bine în împregiurările în care ne aflăm, fondul nostru ni va sta într-ajutor cu bani pentru susținerea lor, de care vom putea zice cu drept cuvânt că sunt ale noastre și nu străine. Văd că vă înțelegeți cu toții ca să avem școale confesionale sau bisericești. Văd că cunoașteți că numai ele ne sunt de folos. Acum nu ne rămâne alta decât să poftim pe comitetul ce se va alege ca în adresa ce se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deosebiți: unul modest, îngăduitor, plin de bun simț; celălalt suficient, invidios, trăind în ficțiuni și lipsit de orice bun simț. În cei din urmă zece ani ai vieței sale îi mai rămăsese un singur instinct adevărat. Din cugetarea cu totul străină a tineretului el a prevăzut falimentul economic și intelectual al generației de față; a prevăzut că oamenii cari se gerau ca uriași nu erau decât niște comedianți, îmbrăcați franțuzește. S-ar putea zice chiar că acest om straniu avea în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în vorbe, în urma înlesnirii cu care dintr-o radicală se pot forma o mulțime de cuvinte {EminescuOpIX 407} derivate, fie prin adăogirea unei sufixe, fie pre altă cale. Acuma d-nii scriitori căutau a altoi limbei noastre fizionomia alteia cu totului străine de ea și prin acest soi de cultivare a limbei au ieșit la lumină fenomene cari au dat ocazie penelor satirice să facă haz de jurnalistica de peste Carpați, care altfel în privirea onestității politice merită mai mult respect decât gazetele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu celălalt părinte în străinătate (art.8). În vederea realizării unității familiei celui ce se repatriază, soțul său cetățean străin sau fără cetățenie poate dobândi cetățenia română dacă, odată cu cererea de repatriere a soțului său, a declarat că renunță la cetățenia străina și că voiește să dobândească cetățenia română. (art.8); Cetățenia română se dobândește prin adopție dacă: > cel puțin unul dintre adoptatori este cetățean român; > când adopția se face de către o singura persoană care este cetățean român; > în toate cazurile cind
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în cazul în care unele din ele s-ar afla în nevoie din cauza incapacității de a munci. Familia însă cuprinde nu numai pe soți și persoanele care descind dintr-un autor comun chiar și persoane care la început au fost străine (de exemplu, copii adoptați sau luați spre creștere). B. Caractere juridice Caracterele juridice ale obligației de întreținere sunt deduse din prevederile legale și conferă acestei instituții o identitate proprie. Obligația de întreținere poate fi privită sub forma unei datorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Europene. Ambasadorul S.U.A. ne-a invitat la o recepție Ziua Națională, cel al Finlandei ne-a dăruit câte o carte, cel al Ghanei ne-a invitat să-i facem televiziune în țară, cel chinez... ne-a zâmbit larg ! Cu totul străină a fost Consulul României la Strassbourg (o femeie) și foarte slab, cel de la Ambasada României din Cipru, la Nicosia, 4 august 2009. MUNCA ... în actualitate ( ! ) De pe 5 decembrie (2006) am depășit 16 ani de existență ai Televiziunii Vaslui. Spun de pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Era trufașă și impozantă deși nu toți o vedeau astfel. Unii dintre insularii din Maine, de exemplu, își închipuiau că era o minune a științei care descinsese în comunitatea lor înapoiată, pe cînd alții o vedea doar ca pe o străină care vorbea prost englezește. Nu-i tolera pe proști, mai ales în rândurile editorilor ei: reazemul vieții ei și chintesența reputației internaționale pe care și-o construia. Aerul ei echilibrat, aproape maiestuos, părea să arate că se bucură de mare
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
tânără independentă și atrăgătoare. La fel de neconfortabil se simte și fostul luptător pe front Șceagov, când trece pragul locuinței Makarîghinilor, unde a fost invitat la petrecerea tinerilor. Cu acest prilej, el se pomenește la granița dintre două lumi, una dintre ele străină și chiar potrivnică lui. După cum am menționat deja, închisoarea Marfino constituie cel mai important "cerc" în arhitectura romanului. Este important de spus că șarașka reprezintă un cerc și în sens intertextual: ea este primul cerc al infernului concentraționar, metaforă care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută, un loc real din perspectiva căruia, și acolo unde, cuvintele își descoperă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută, un loc real din perspectiva căruia, și acolo unde, cuvintele își descoperă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută, un loc real din perspectiva căruia, și acolo unde, cuvintele își descoperă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Bietul bolnav Lear e-n oraș; Și uneori, în cumpăt bun, și-aminte De ce-am venit aici, și nicidecum Nu vrea să-și vadă față. CURTEANUL: De ce, șir? KENT: Rușinea-l copleșește: asprimea lui Ce binecuvîntarea i-a retras, Străinei sorți lăsînd-o, dîndu-i dreptul Acestor fiici cîinoase, -acestea-mpung Mintea-i cu-atît venin, că-arzînd, rușinea-l Depărta de Cordelia. CURTEANUL: Bietul domn! KENT: De-oștirile lui Albany și Cornwall N-ai auzit? GENTLEMAN: 'Tis șo; they are afoot. KENT. Well, șir
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
înfricoșătoare, scoțând un sunet ciudat; și tot ce vedem se va desface, căzând din rânduiala ce se vede acum. Și lumea văzută va trece, primindu-și sfârșitul. Și se va arăta lumea celor cugetate, ascunse acum, descoperind tainele cu totul străine ochilor și urechilor și înțelegerii. Și trâmbița care va suna potrivit poruncii dumnezeiești va scula din moarte nenumărate milioane de trupuri omenești deodată ca dintr-un somn, aducându-le la cercetare. Iar Dumnezeu va da fiecăruia răsplătirile drepte ale celor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Turda. Acesta a venit la mine și mi-a spus că are probleme de ordin sentimental cu prietena lui, solicitându-mi rugăciuni pentru a se putea împăca. Mi-a spus că, în caz contrar, intenționează să se căsătorească cu o străină. Mi-a arătat în acest sens și ceva hârtii și i-am spus: îți fac rugăciuni, dar rupe hârtiile și du-te la miliție și spune că ai renunțat la gândul de a pleca în străinătate. Hârtiile le-a rupt
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]