122,264 matches
-
căci eu nu sunt părtaș la răutățile voastre”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 37-39, în PSB, vol. 11, p. 169) „Pe când, dar, ostașii sufereau mucenicia, paznicul, care se uita să vadă ce se va întâmpla, a văzut străină priveliște: îngeri s-au pogorât din ceruri și au împărțit din partea Împăratului ceresc mari daruri ostașilor (celor patruzeci de mucenici ce au suferit mucenicia în orașul Sevastia - n.n.). Au împărțit daruri tuturor celorlalți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cei împreună-robi, ci voiesc să facă totul pentru ei, pentru că și mucenicii au voit să facă totul pentru Stăpânul lor, Hristos. Când mucenicii se urcă la cer, toate acele sfinte puteri aleargă întru întâmpinarea lor. Dacă la venirea unor atleți străini în oraș se revarsă din toate părțile poporul și-i înconjură ca să vadă robustețea mădularelor lor, cu mult mai mult la urcarea în ceruri a atleților credinței aleargă îngerii; toate puterile cele de sus se revarsă de pretutindeni, ca să vadă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Împărat și trăind veșnic fericit cu ceata celor fericiți”. (Sf. Vasile cel Mare, Prealabilă înfățișare ascetică, cap. II-III, în PSB, vol. 18, p. 58-59) „Viața creștinului trebuie a fi încărcată de sânge, de sânge însă nu ca să se verse sângele străin, ci a fi cineva gata de a-și vărsa sângele său. Cu atâta bunăvoință deci noi ne vărsăm sângele nostru, când aceasta o facem pentru Hristos, cu câtă bunăvoință ar vărsa cineva apă, (căci apă este sângele care circulă primprejurul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fum, care n-are nevoie nici de lemne, nici de foc, nici de secure; focul și securea le are în sine și Duhul Sfânt este acesta. Slujiți-vă de această secure pentru a tăia, pentru a înlătura tot ceea ce este străin și în plus în inima voastră și pentru a deschide urechile voastre care sunt astupate”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIV, 3, p. 381) „Dar ce să fac, zici tu, dacă astăzi nu mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Lovinescu este fiica marelui Eugen Lovinescu. Cred că pe asta o auzisem totuși prin cercurile scriitoricești pe care începusem să le frecventez. Vocea "Gelu Ionescu" îmi sugera mereu un intelectual egal cu sine, auster, sobru, mereu foarte bine informat, dar străin de orice entuziasm sau formă de efuziune. Un gentleman înzestrat cu spirit critic, care știe măsura exactă a lucrurilor, și nu se ferește să-și facă auzit punctul de vedere atunci când este cazul. Covorul cu scorpioni este o carte mozaic
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
germ. Liste). De altfel, dacă n-am ști că există în engleză verbul to list, iar în franceză lister și că terminologia tehnică e mai ales împrumutată, am putea crede că a lista este format chiar în română, fără model străin. Una dintre specializările actuale ale verbului a lista (și ale numelui de acțiune listare) apare curent în limbajul financiar, cu referire la înregistrarea la bursă: "Scutiri de taxe pentru companiile care se listează"; "Conducerea Bursei a hotărât scutirea de la plata
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
a sensului nu va putea justifica încadrarea celor două personaje-țărani în categoria (social determinată) a intelectualilor. Să reamintim totuși că termenul circulă cu sensuri diferite și nu suficient explicitate, cu unele diferențe între uzul local și cel al echivalentelor sale străine. Am mai discutat acum cîțiva ani în această rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
nu este prea restrictiv. De fapt, și la I.A. Candrea (Dicționarul Enciclopedic "Cartea românească", 1931), intelectualul apărea ca "persoană care și-a cultivat mintea și se servește numai de inteligență spre a judeca lucrurile". Definițiile mai vagi din dicționarele străine sau din cele românești interbelice (în DA: "persoană care muncește cu intelectul, care cultivă manifestările inteligenței") au fost înlocuite în perioada comunistă cu un sens marxist, în variantă pur administrativă: intelectualitatea fiind o pătură socială (ca în lozinca, destul de rară
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
marile desene ale conflcitelor profunde ale lumii de azi și cine nu ține seama de ele e condamnat să rămână într-o tragică izolare. E trist, e dureros, e inuman că soldați de-ai noștri cad pe câmpuri de luptă străine. Dar ei cad într-o bătălie care - fără a rosti vorbe mari - ține de supraviețuirea civilizației care ne-a făcut posibili și căreia îi aparținem în mod natural. Ocuparea străină a Irakului se apropie, cu sau fără intervențiile intempestive ale
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
că soldați de-ai noștri cad pe câmpuri de luptă străine. Dar ei cad într-o bătălie care - fără a rosti vorbe mari - ține de supraviețuirea civilizației care ne-a făcut posibili și căreia îi aparținem în mod natural. Ocuparea străină a Irakului se apropie, cu sau fără intervențiile intempestive ale unor politicieni români, de sfârșit. Faptul că, la spartul târgului, unii dintre ei își imaginează că pot interveni intempestiv pe tabla jocurilor pentru putere nu face decât să arate veritabila
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
și nu înțelegea deloc ce se întâmplă cu el. N-aș putea să spun cât am fost eu în stare să înțeleg, îmi amintesc însă că atât călătoria până aici, cât și ciudata ședere într-o încăpere plină de femei străine, mi s-au părut de-a dreptul o excursie excitantă, poate ușor periculoasă. La urma urmei, și contele Monte Christo a stat în închisoare, însă eu nu eram sigur dacă mă aflu într-o închisoare adevărată, fiindcă aveam voie să
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
simpatic și odată cu asta urît foc. O astfel de vervă că în scurt timp uiți de urîțenia lui sau mai bine zis nu ți se mai pare urît deloc". Dar îl respinge net pe Dinu Noica, încadrat în clasa "oamenilor străini mie": "îmi este antipatic pentru că simt în el o ipocrizie cum rar am întîlnit la o creatură umană la acest nivel. N-are nici un grăunte de sinceritate, nici măcar față de el însuși. Mă gîndesc uneori că poate să fie patologic... dar
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Cronicar Becali globalizat Toate ca toate, dar Cronicarul nu și-ar fi închipuit să găsească fotografia lui Gigi Becali precum și articole despre el, în presa străină. Nu mică i-a fost mirarea cînd a descoperit în cotidianul Die Presse din Viena, sub genericul De la est la vest, un articol de Peter Martos despre evoluția celui mai mediatizat om din România. (În paranteză fie spus: cînd vrei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
viața culturală a vechiului continent prin conferințe ținute în marile centre universitare și prin importante studii publicate în reviste de mare prestigiu. Iar contactele internaționale l-ar fi stimulat să scrie mai multe studii și mai bine fundamentate despre scriitori străini. Ce-l împiedică pe un istoric al literaturii române să prezinte fenomenul românesc în context european și să-și publice studiul într-o revistă de literatură comparată? Evident cantitatea nu trebuie să fie un criteriu prevalent și nici nu este
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
pentru a stopa o inflație de doctori determinată de numărul enorm de universități de stat sau particulare răsărite după revoluție ca ciupercile după ploaie. Dar comisia nu și-a împlinit rolul din moment ce un Mischie a primit titlu academic, din moment ce profesori străini, cunoscători ai realităților românești, afimă că la noi numai analfabeților li se refuză titlul de doctor. Asta nu înseamnă că nu există și strălucite teze de doctorat. Trebuie însă găsită modalitatea pentru ca rebuturile să nu mai poată să se bucure
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
și demisia șefului Executivului, Leung Chun-ying, perceput drept marionetă a Beijingului, solicitări pe care Beijingul refuză să le accepte, relatează A.F.P. Vrem sau nu, nu putem ignora realitatea: Hong Kong-ul este parte componentă a Republicii Populare Chineze, iar imixtiunile străine în treburile altui stat independent nu se încadrează în canoanele democrației. Europa a devenit un mega-șop pentru China The Guardian anunță că S.U.A. sînt pe cale să piardă statutul de cea mai puternică economie a lumii, pe care-l deține de la
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
devenit un mega-șop pentru China. În următorii 10-20 de ani polul economiei mondiale se va muta în Asia. Comparativ cu țara noastră, unde, începînd cu anul 1990, economia a fost pusă pe butuci de o clasă politică coruptă, vîndută intereselor străine și dezinteresată de soarta națiunii române. Trei milioane de români care ar fi putut contribui la dezvoltarea Țării au emigrat pentru un loc de muncă decent remunerat. Așadar, vedem vreo legătură între protestele din Hong Kong și S.UA.? Cum să
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
bară și să te faci de râs, în problematica religioasă, nu. Libera cugetare din România se exprimă prompt, vigilent și apodictic pe orice temă creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Conform Oficiului Național al Registrului Comerțului în România existau la finele anului trecut, 11.453 de societăți comerciale cu participare chineză la capitalul social, valoarea investițiilor chineze în România fiind de 408 milioane dolari, reprezentând 0,76% din totalul investițiilor străine în România. Aceste valori plasează China pe locul 18 în clasamentul general al țărilor care au investit în România. Huawei, unul dintre cel mai mare producători de echipamente de rețea și de smartphone-uri din lume, a intrat pe piața locală
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
două județe, au nevoie de solidaritatea românilor din țară, ca de aer. Ori, în acest moment, românii din Covasna și Harghita se sufocă. În schimb nu ducem lipsă de cozi de topor, ziariști de mucava și intelectuali plătiți de puteri străine României. La acest capitol stăm foarte bine. Au grijă ei să îngroape în noroi și cea mai mică manifestare de patriotism. Și, din păcate, de cele mai multe ori le iese. Sabina - dar și eu personal - a fost împroșcată cu noroi chiar
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
de președintele Eugen Terteleac și secretarul general Andrea Amato, a prezentat la această întâlnire oportunitățile economice disponibile în România, sectoarele economice valoroase precum energia, agricultura, construcțiile, infrastructurile, etc. Andrea Amato a vorbit despre fondurile europene la dispoziția investitorilor români și străini și despre politicile și serviciile CCIRO Italia, care completează serviciile sistemului cameral românesc la dispoziția IMM-urilor. Incubatorul de IMM-uri, prezentat de Eugen Terteleac, este o comisie din cadrul CCIRO Italia, care este pregătită să analizeze orice tip de cerere
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
să analizeze orice tip de cerere venită din partea întreprinzătorilor care doresc să investească în România. Activitatea acestei comisii a stârnit interesul celor prezenți, care au pus mai multe întrebări legate de fiscalitatea românească, de oportunități, dar și de siguranță investițiilor străine, birocrația instituțională din România. Investitorii prezenți nu au primit doar răspunsuri, ci și disponibilitatea unor întâlniri cu experți din cadrul Camerei de Comerț, atât la Romă, cât și la București. Președintele ICEPS, Fausto Capalbo, a contribuit cu o prezentare și un
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
sine. Răbdarea poeziei este o minunată deghizare, o disperare devenită virtute. Ritmurile poeziei sunt obișnuite să plângă. Lacrimile rezultate devin șirag de aur, arătat după-amiaza ca semn în fața celui ce suferă de fericire. Căutătoare de nemărginire este poezia, deoarece merge străină de sine pe străzi, circulă prin orașe medievale, se răstălmăcește în balansuri de după miezul nopții, privind într-o zare numai de ea știută. 7 Are trei promisiuni poezia: 1) să nu se despartă de lumea comună, 2) să aibă grijă
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
care i-a dat notorietate internațională, a ajuns să fie numită „Steaua de Mâine” și a primit și importanta distincție din partea Academiei Europene de Film, Premiul Felix. Alte filme prin care actrița a devenit cunoscută publicului român, dar și celui străin, sunt „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Patul lui Procust”, „Orient Express”, „Patimile lui Hristos” etc. Rolul său din „Patimile lui Hristos”, film regizat de Mel Gibson, a fost foarte controversat, precum a fost întreaga producție cinematografică. Se pare că regizorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]
-
Eminescu a fost ateu, nu un căutător, nu un om care este străbătut de îndoieli, frământat de a găsi răspunsuri, așa cum se întâmplă cu mulți până își găsesc calea cea dreaptă spre Dumnezeu. După ce trecuse prin toate treptele cunoașterii, nefiind străin de marile religii ale lumii, inclusiv cea indiană care promovează credința în metempsihoză, în migrarea eternă a sufletelor până la desăvârșire, după ce suferise ca un orfan de dumnezeu considerându-se “Bolnav în al meu suflet”, se întoarce la matca credinței practicată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]