1,751 matches
-
BRAȘOV În fiecare an, în preajma Sfinților Împărați Constantin și Elena, în localitatea Vad, comuna Șercaia, județul Brașov, are loc Sărbătoarea Narciselor. O mulțime de oameni, fie cu mașina personală, fie în căruțe, fie pe jos se îndreaptă către Poiana Narciselor străjuită pe de o parte de mesteceni ocrotitori, pe de altă parte de măreția Carpaților cu vârfurile încă acoperite de zăpada ce strălucește în lumina soarelui. Prima parte situată pe un tăpșan, printre mesteceni, are aspect de târg sau de bâlci
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
editează într-un sat românesc binecuvântat de Dumnezeu întru slujirea culturii noastre tradiționale și modernizarea ei prin dăruirea a generații și generații. Se adaugă la aceasta faptul că tocmai locul de leagăn românesc de sub muntele cu acest nume de baladă, străjuind Calea Domnească a Munteniei cu vestigiile celor dintâi reședințe de tron Valah ale începuturilor noastre feudale, este zona unde, în Domneștii de Muscel, localitate încă rurală, poate ființa o asemenea publicație de prestigiu. Și astfel, această experiență vine să constituie
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
El ca într-un centru unificator al lor. Unitatea creației se bazează pe existența unității unui singur Creator, Tatăl prin Logoul Său. Acesta este și motivul principal pentru care pe bolta cea mai înaltă a fiecărui locaș de cult ortodox străjuiește icoana Domnului Iisus Hristos, Pantocratorul întregului univers” [10] . Dar ce spunea despre această unitate Sfântul Atanasie cel Mare? El spunea că „Însuși Logosul atotputernic, desăvârșit și sfânt al Tatălui, sălășluindu-Se și întinzând puterile Lui în toate și pretutindeni și
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
oraș atestat documentar la 6 ianuarie 1291, menționat ca nume Gerlahida. Ne-am adus aminte că aici trăiesc și scriu doi prozatori T. Ungureanu și I.Dămăcuș. Părăsind gara, acceleratul străfulgera cu viteză întunericul ce mai stăruia peste întinsele câmpii străjuite la orizont de umbrele dealurilor. După mai bine de o jumătate de oră s-au arătat luminile municipiului Dej. Atestat documentar la 1061, sub denumirea Dees. În cele câteva minute staționate, pentru a schimba locomotiva, ne-am amintit că aici
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
Ei nu au vrut ca mortul lor scump să fie înmormântat pe cheltuiala unui stat străin, care îl dușmănise și îl persecutase. Numele celor doi moți nu se cunoaște nici până în ziua de azi. Crucea de piatră care și azi străjuiește mormântul eroului a fost donată preotul din Țebea, Iosif Tisu. Era crucea pe care o pregătise pentru el însuși, dar a pus-o la căpătâiul lui Avram Iancu. Placa din marmură albă de pe mormântul lui Avram Iancu a fost pusă
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
și tulpini de caiși sau meri sau, pur și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din urmă dădea într-un fel fasonul „înoirilor” dar și „rangul” cu care nea Ilie era împovărat - fără să bănuiască urmările, să
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
Umbrele creșteau, Unde erai, Daniel, unde erai? Gurile celor ce cântau Au fost astupate cu pământ, Tu unde erai, Daniel? Alături arde o lumânare, Cu capetele ninse de ani, ei studiază, Barba le ajunge la brâu, Ei studiază cărțile vechi, Străjuiesc Timpul să nu treacă, Străjuiesc adevărul, dar care? Fără barbă ar semăna cu niște copii, Ochii lor privesc înlăuntru, Pentru ca noi să privim. Încotro? Nu te teme, și-a spus, Vântul sorbea din căldura trupului său, Nu te teme, și-
ÎNTREBĂRILE de BORIS MEHR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351532_a_352861]
-
unde erai? Gurile celor ce cântau Au fost astupate cu pământ, Tu unde erai, Daniel? Alături arde o lumânare, Cu capetele ninse de ani, ei studiază, Barba le ajunge la brâu, Ei studiază cărțile vechi, Străjuiesc Timpul să nu treacă, Străjuiesc adevărul, dar care? Fără barbă ar semăna cu niște copii, Ochii lor privesc înlăuntru, Pentru ca noi să privim. Încotro? Nu te teme, și-a spus, Vântul sorbea din căldura trupului său, Nu te teme, și-a spus, Vântul aluneca peste
ÎNTREBĂRILE de BORIS MEHR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351532_a_352861]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ETERNELE IUBIRI Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 113 din 23 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului CLIPE DE VIAȚĂ Divină-i cărarea ce duce în pădure, Și este străjuită de rugii vezi de mure. Un pâlc de violete și două, trei brândușe. Cu albe floricele gătiți-s corcodușii. Cuprinși de încântare urcăm vioi cărarea, Un verde crud mijește, senină este zarea. Mă strângi ușor de mijloc,și eu mă
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
cu noțiunea grandiosului, - tot astfel nu mai avem nevoie să ne gândim la admirabilele Schițe și Momente, la capodoperele teatrului său, la minunatele povestiri, ci ne e de ajuns să pronunțăm acest nume: Caragiale, ca să ne închipuim muntele uriaș care străjuiește hotarul literaturii românești. Nu-mi rămâne deci, decât să mulțumesc d-lui director al teatrului Comedia, care ne-a dat prilejul să sărbătorim, aici, aniversarea cununiei de aur a maestrului cu Nemurirea. București, 29 ianuarie 1912. (Revista „Flacăra”, 4 februarie
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
tiv Pentru soldatul iubirii fără armament... Poemul ce-l scriu slăvește eroii Are rimă pentru frate și părinte, Și pentru cel ce se simte ca-n burta oii Când mi-am cazat sufletul în cuvinte. Sunt soldatul iubirii fără armă Străjuind Poezia sub un cer oliv Gata să lupt când se dă alarmă Că iubita a pierdut un adjectiv... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sunt soldatul iubirii fără armă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I
SUNT SOLDATUL IUBIRII FĂRĂ ARMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350985_a_352314]
-
că străzile nu mai erau așa de nehotărâte în privința adunătorilor zilnici de urme nu făceau nimic rău decât să cosmetizeze bunul simț al asfaltului îngropat în nesimțirea umblatului de sus în jos și până în măduva vitrinelor îngălbenite-n termopane care străjuiau crizele automobilelor cu noaptea încă rotunjită pe capote dar nu ăsta era lucrul cel mai ieșit din comun în toată această agitație de hurducăiți din toate încheieturile ci noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil până acum resturile băncilor care
PĂDUREA MEA DE LUNĂ PLINĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351070_a_352399]
-
cititorilor, ca rândurile ce vor urma să se abată de la tiparele clasice ale acestui gen de scriere, pentru că voi așterne pe hârtie doar ceea ce am simțit lecturând un curcubeu liric ale cărui culori se regăsesc din plin în aura ce străjuiește imaginea autorului lor. Marian Malciu nu este numai un scriitor prolific, în ființa lui și-a găsit loc de cinste un OM de o modestie proverbială, având talentul să te cucerească prin ceea ce transmite prin creațiile lucrate atent și prin
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
rămâne încadrat în același registru...” Și nu pot să-mi opresc suspine / și nici nu pot să nu gândesc / că bine-ar fi să fii cu mine / să pot din nou să te iubesc.” Dar câte frământări și gânduri nu străjuiesc neclintite cugetul poetului pe parcursul succesiunii de creații lirice care te captivează și în același timp te transpun în lumea celui rămas, atunci când conștientizează lipsa celei dragi și “strigă” cu disperare: “Te-am pierdut”: “Am pierdut strălucirea soarelui! / Iar liniștea ce
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
asupra Alinei ca un pumnal, un pumnal pe care și acum îl simțea în inima ei și așa rănită. Ieșise în acea noapte rece nu pentru a merge la vreo petrecere ci, pentru a-și limpezi gândurile în liniștea nopții străjuită de o lună plină a unei toamne târzii. Frunzele căzute pe trotuarele oașului, foșneau vesel sub piceoare și emanau un parfum atât de suav când erau strivite încât, dintre toți trecătorii, numai cei vârstnici se puteau gândi că sunt moarte
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
parcă niște ziduri. Țipătul acesta este unul mut..., Inima îl știe, sinele-l cunoaște, Am făcut poteci în necunoscut Ochii au găsit zările albastre. Toaca rugăciunii sună a trezire, Toamna vine grabnic cu alai de flori, Pe poteci de gând străjuiesc castanii Doar cu amintiri calde mă înfiori. Se topesc ghețarii din Alaska noastră Sania e trasă de câinii știuți, Par așa grăbiți..., se întorc acasă, De un bici de viscol, parcă sunt loviți. Într-un clocot surd, arde ceaiul verde
M-AM TREZIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352237_a_353566]
-
moschei de altele, văzute în Limassol sau la Episkopi, prin stilul arhitectural și prin măreție, nu degeaba este numită „Marea Moschee..” Câte legende n-o mai ascunde și aceasta... Castelul medieval - Fort Larnaca Situat în capătul sudic al bulevardului care străjuiește coasta marină, cunoscut sub numele „Phinikoudes”, castelul medieval, după însemnările aceluiași Giovanni Mariti care a studiat istoria locurilor în timpul șederii sale aici, la mijloc de secol XVIII, a fost construit de către turci, deși, se pare că acesta ar fi fost
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
putea să-l deranjeze din somnul veșnic și să scrie multe „Scrisori pierdute”, „Nopți furtunoase” și „Bilețele” găsite. Păstrați tăcere ! Uriașul din Mărginenii Prahovei se odihnește păzit cu grijă de Pristanda, care între timp și-a făcut o superbă vilă străjuită de steagurile ce niciodată nu vor ieși la număr. De ce vreți să-l treziți, ca să-i refuzați încă o dată intrarea în Academie, nu v-ar ierta Conu Iancu. V-ar invita la o bere cu guler la Gambrinus și v-
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PALMIERI STRĂJUIND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Priviți cu grijă palmierii Străjuind la vânturile din sud Cum plânge noaptea seva și-o aud În adierea primăverii Îmi exilez de frica lumii Pe
PALMIERI STRĂJUIND de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356436_a_357765]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PALMIERI STRĂJUIND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Priviți cu grijă palmierii Străjuind la vânturile din sud Cum plânge noaptea seva și-o aud În adierea primăverii Îmi exilez de frica lumii Pe țărmuri leneșe emoții Unde-au lăsat și ostrogoții Zig-zaguri largi pe fața humii Acolo dorm legende care Mai dăinuie în
PALMIERI STRĂJUIND de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356436_a_357765]
-
În primăvara vieții coapte Cu ochi de jar și păr de noapte Ca în reclamele helvete Adâncă pavăză ori scut Și bun liman pentru corăbii Din larg se văd ca niște săbii Pe care zeii le ascut Referință Bibliografică: Palmieri străjuind / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PALMIERI STRĂJUIND de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356436_a_357765]
-
amintiri fusese tăiat de constructorii blocului de alături. Au oprit în parcarea Hotelului „Rusidava”. Au ieși din autoturism. Constantin și-a scuturat picioarele pentru a le dezmorții. Apoi plecară să viziteze orașul. În stânga se vedea Dealul Viilor iar în dreapta bulevardul, străjuit de blocuri, ducea către Grădină publică și piața. O luară ținându-se de mână pe boulevard spre parcul unde pe o bancă, s-au cunoscut în urmă cu patruzeci și cinci de ani. -Aceasta este fosta stradă 1 Mai unde
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc devotament la marginea periilor dese - pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate produse din gastronomia fără egal al locurilor; movilele și dealurile au
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
s-au afișat rezultatele la admitere. Fericită de nota obținută, am pornit de una singură în plimbare până la Școala Centrală. Liniștea vacanței mari luase în stăpânire curtea și clădirea liceului. Privirea mea a îmbrățișat acel loc și cerul ce îl străjuia deasupra. Fusesem și eu o demoazelă la Școala Centrală și înțelegeam că sosise momentul despărțirii, că un capitol din viața mea se închidea acum. Să îmi iau la revedere de la Școală? Ce să îi spun? Mă simțeam părăsită. În acel
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
1990 Moldova Nouă concura cu mult peste alte localități din zona menționată. În anul 1966 când am sosit în Moldova Nouă la toate birturile din oraș se găsea vinul din producție locală renumitul Frunză de tei. Pe atunci dealurile care străjuiesc Moldova Nouă erau împânzite cu vii rămase de la fostele domenii UDR. Aceste vii fiind menționate și în scrierile unor călători prin acest oraș. Dar ulterior s-a început o campanie de plantare a viței de vie care acoperea cele mai
VITICULTURA ÎN MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354893_a_356222]