2,445 matches
-
celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de a cunoaște cât mai mult din tradiția ancestrală îi atrage simpatia celor în mijlocul cărora s-a strămutat, dar trezește și dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv animozități, acolo unde prejudecățile și autoritățile locale se tem de orice schimbare, fie ea chiar și în bine. Autorul, în același timp și personaj principal, dă dovadă de curaj
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
cu oile blajine, O vino dar să-mi fii din nou aproape Luceafăr blând revino lângă mine Și nu lăsa zăpada să mă-ngroape! Alerg spre țărm cu inima-mi trudită Printre poteci, pe unde nu-i ispită, S-a strămutat în tine deodată Și sufletul, și inima răpită Și te aștept cum te așteaptă-o fată. - Surioara mea, curând vei fi mireasă Și amândoi - o singură poveste, Tu, dulcea mea, o ești așa frumoasă Așteaptă dar pân’ mă întorc acasă
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
ajuns la o vârstă destul de înaintată, când la tâmple au apărut "ghioceii", când bătrânețea e la ea acasă. Ce m-a adus aici? In mod sigur, nu iluzia fericirii în țara cea depărfată, nu visul de îmbogățire, ci dorința ne strămutată de a fi alături de copii și de copiii copiilor mai cu seamă, care sunt cununa bătrânilor cum spune un înțelept proverb românesc. La început a fost cumplit de greu și greul apasă și astăzi pe umerii mei. Acomodarea cu stilul
DOI PRIETENI de IONEL CADAR în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348500_a_349829]
-
II-7). În următoarele două capitole vedem cum Iahve dă poruncă evreilor să iasă din pustie ca să intre în Palestina (II, 8-17) unde vor nimici pe cananeeni, chiar dacă arca sfântă este smulsă de filisteni (III,1) Israel o regăsește și este strămutată cu mare alai în templul lui Solomon (III, 9-11). Acestea sunt evenimentele prezentate pe scurt prin care a trecut poporul evreu. Partea a doua, capitolele (V-2, VIII-14) arată cum Israel a fost necredincios, Ierusalimul este dărâmat, poporul evreu ajungând
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
unei familii de răzăși, Dumitru și Marița, oameni aprigi și mândrii, cu credință în Dumnezeu și dragoste de carte. Atestați de la 1400, prin al 13-lea document moldovenesc, răzășii nu și-au părăsit niciodată pământurile, chiar dacă de nevoie și-a strămutat vatra satului, și-au construit și reconstruit biserica, și-au ridicat prin contribuția tuturor primul local al școlii. Legătura între ei și Dumnezeu este una aparte. Însuși numele satului, Ipatele, provine din vocabularul religios slav, mărturie fiind, încă din secolul
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
prezint literatura și scriitorii în așa fel ca să-i scutesc de prea multa minciună. George ROCĂ: Și după Cluj...? Elenă BUICĂ: După Cluj a urmat Bucureștiul. M-am despărțit cu mare durere de Cluj, dar trebuia să-mi ajut părinții strămutați din comuna Țigănești, fiindcă nu mai aveau sprijin la bătrânețe. În București am locuit împreună până la stingerea lor din viață, încercând să le alin durerea de despărțirea de acea zonă rurală de care s-au simțit legați prin întreaga lor
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
ce cântă neînfrânt Cu crengile încrucisate, sunătoare-n vânt . Aici, toate mi se închină, curg neistovit izvor Din flăcăra focului viu, sub delirantul dor. Eu, undă a durerii mă -nalț acum din lut Si -n dans himeric, în lumină mă strămut! STRUNĂ AM DEVENIT Strună am devenit și arc în așteptare În sunetul zăpezilor eu îți ascult galopul Azi viscolul îmi pare cântec ce-mi aduce Prinos de alb, înfiorata-ți tandră voce, Rugămintea din privirea-ți cu păcat Ce din
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
primești tu pașii, ca un templu În tine și pe tine au loc toate viețuitoarele Măiestrit alcătuite de Creator, micile și marile Oamenii, din tine rup bulgării, din piatră, din lut Din trupul tău înalță case, apoi în tine se strămut Le ești tovarăș aici și-n lumea de dincolo într-adevăr Mărul domnesc crescut în rai, e fructul vindecător De sunt dezlănțuite furtuni și ape mari, stihii Sunt date să te curețe de sângele vărsat în bătălii Ți-ar place
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
sine ci de timpul în alăturare cu bucuria și iubirea. O pleiadă de artiști, în cea dintâi linie cu protagonista, a celebrat lansarea unui cadou muzical odată cu plecarea la drum a lui Moș Crăciun, prin priveliști românești, e drept, destul de strămutate de la tradiționalismul mirific, către casele în pragurile cărora oamenii cumsecade îl așteaptă - un om care-l așteaptă pe Moș Crăciun nu e decât cumsecade, ceilalți angajează din fandoseală unul ce nu dăruiește, descarcă...! Minunata Oana Sîrbu și invitații îl așteaptă
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i în față ce credeau despre lingurile lui, despre mintea lui plecată cu sorcova. Și cum larma femeilor crescuse, adunarea se strămută din curtea bisericii în uliță. Acolo, bietul rudar, după ce-și netezi mustățile, le ceru să-l asculte. Ce le povesti îi puse pe gânduri pe toți. Aflară cum Laie, ca orice creștin, se întrebase ce va să fie după
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
de hotărnicie de popa Gheorghe Ghițul, ce au fost luat astă vară să le cerceteze sămnele moșii ce le au în hotarul Săverineștii. Și cerând ei prin judecată a li să face îndreptare, ca nu după vreme să li să strămute partea lor ce o au din vechime de către alți moșneni. Cercetându-le cărțile ce au, s-au văzut o carte de hotărnicie de la 24 de boieri, cu sumă mai mică de stânjeni, partea lor. S-au văzut și alte cîrți
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
au avut pânî acum cu subscrișii la niciuna n-au pretenderisit că ar fi lipsind din stânjenii lor, ci numai fiind pă râul Govodărvii trăitori, în lungu moșii Steleștilor. Cerea să intre și ei cu parte în pârâu și să strămute pe numiții în părțile lor. Și fiind fără de cale cererea lor, nu li s-au dat ascultare de la judecăți ci au rămas să-și ție fieștecare stânjenii lor-pe unde li s-au dat de la hotărnicii și numai măcar ce este
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
hawking care afirmă că omenirea își va da duhul într-o mie de ani. dimineața pe la ora cinci în drum spre serviciu, surprind cu telefonul o mare albă rotundă revărsată peste ramuri goale și mă-ntreb unde s-ar putea strămuta lumea. la un geam zăresc un chip de bătrână privind dintr-o altă lume spre nicăieri. Citește mai mult în noaptea superlunii, ascultun interviu cu stephen hawkingcare afirmă că omenireaîși va da duhul într-o mie de ani.dimineața pe la
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
superlunii, ascultun interviu cu stephen hawkingcare afirmă că omenireaîși va da duhul într-o mie de ani.dimineața pe la ora cinciîn drum spre serviciu, surprind cu telefonulo mare albă rotundă revărsată peste ramuri goaleși mă-ntreb unde s-ar putea strămuta lumea.la un geam zăresc un chip de bătrânăprivind dintr-o altă lumespre nicăieri.... VIII. AZI AM VĂZUT UN PREOT CĂLCÂND PE FRUNZE GALBENE, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. azi am văzut
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
neînsemnate locuri mangrove înghitând gânduri întâlnești iubirea când te aștepți mai puțin au fost eliberate pe ape rațele negre închise în cuști metalice păunițe albe îți place să-i faci poze pe pietre ce crezi că nu vor fi vreodata strămutate precum sculpturile în muzee în barcă zâmbetul ademenire circe de vise inscripții de iubire pe poduri prescripții de amintiri soarele azi a fost blând reflectat pe chip mari iubiri în micul parc din marele trunchi de copac părinții încă îți
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
și părăsit la o margine de drum”(p.22). De la învățătorul de lege, care nu știa cine este aproapele, învățăm că atunci când nu știm ceva, să ne îndreptăm către Mântuitorul, Cel ce are răspuns la toate întrebările. Î.P.S. Sa strămută cu abilitate, din mers, pe „aproapele” de lângă noi, în noi înșine, chiar în inima noastră, după cuvântul Mântuitorului, care, după Înviere, nu li se adresează apostolilor cu cuvintele: „Rămân alături de voi, lângă voi”, ci le-a spus: „rămân cu voi
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
ca s-o urnească Dar când i s-a spus de Argeș, a vrut în Țara Românească ! Vodă-al nostru Radu Negru, la Dunăre a venit Și moaștele Muceniței, cu smerenie-a primit ! Mai târziu, Domnul Neagoe (Basarab), le-a strămutat În Mânăstirea de la Argeș ! Le-ați văzut ?Le-ați venerat ? Prof. Paulian Buicescu, Lic. Teh. Izvoarele & Șc. Gimn. Bacea-Movileni, jud. Olt, membru L.S.R. Fil. Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sf. Mc. Filofteia fecioara de la Curtea de Argeș / Paulian Buicescu : Confluențe Literare
SF. MC. FILOFTEIA FECIOARA DE LA CURTEA DE ARGEȘ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376726_a_378055]
-
e cerul ce steaua îmi mângâie, în rouă de mi-o scaldă și-n nouri o tămâie? Privesc în ea și-apare, în spatele luminii, un ochi și o lumânare ... Și în flacăra ce arde, ca ceara, viața mea, s-a strămutat tot cerul, în poală cu o stea... Referință Bibliografică: OGLINDA / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944, Anul VI, 27 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
OGLINDA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375266_a_376595]
-
Vin și pleacă de la serviciu spre casă, numai împreună. Locuiesc într-un apartament de bloc la câțiva kilometri de Stațiune. - Ce mai fac părinții dumneavoastră? îl întreb, amintindu-mi că îmi vorbise altădată și despre dânșii. - Ai mei s-au strămutat dincolo, în urmă cu patru ani. S-au dus amândoi, unul după celălalt, în același an, la interval de cinci luni. S-a stins mai întâi maica, deși era mai sănătoasă. Tătuca era la pat de un an. Rămăsese prea
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
fiind, la el visam- Din glasul cărții sale, să citescu Autentic de poveste și auriu în amalgam. De atunci nu s-a schimbat nimic, Atâta doar că filele se înmulțesc, Și dorul pentru El e transhumant, nu zace, Ci se strămută, ca un credo pământesc. Din sensul Lui, lăsat de-un Eminovici Drept moștenirea noastră vasculară, Străbate seva cea de gânduri-nișe Și de feerică iubire pentru țară. Azi, Eminescu nu putea să moară... În cuibul cel de pasăre măiastră O poezie
NU, EMINESCU NU PUTEA SĂ MOARĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379687_a_381016]
-
de celebra zicere îl izolă pe Diplomat. În timp ce toți erau preocupați să alimenteze cu exemple una sau alta din ipostazele de zeu ori fiară, ca prin farmec acesta își lăsă corpul suspendat în încăperea medievală, alături de vechii camarazi, și-și strămută sufletul instantaneu în altă parte, într-un loc și într-un trecut nu foarte îndepărtat, unde era strigat Idu... acolo unde el fusese și fiară, și zeu, deopotrivă... Referință Bibliografică: ROMANUL PUNCTE DE INFLEXIUNE - CAP.4 / Angela Dina : Confluențe Literare
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
lăsat unul în fața celuilalt, ferească Sfântul! Apoi, trecu în revistă anii ce urmaseră pentru proaspeții bucureșteni. Se integraseră, după cum se zice, repede și bine. Și Marieta dădu aprobator din cap. Bunicul preluase frâiele gospodăriei, de-ai fi zis că se strămutase din Oltenia din pruncie; se ocupa de nepoți ca de copiii săi, doar că, acum, includea în această preocupare și mai multă înțelegere, și vădită afecțiune. Se înmuiase, cum s-ar zice, istovise din asprimea părintelui care nu și-ar
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000 vara, orașul crescând rapid, mulțumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
mare de refugiați. Pentru prima data, România s-a aflat în postura de țară care să gestioneze o astfel de situație de criză. Premergător declanșării conflictului militar, a fost realizat "Planul de acțiune privind Managementul unui aflux masiv de refugiați/persoane strămutate pe teritoriul României", scopul acestuia fiind de stabilire a unui mecanism integrat de acțiune, gradual, coordonat și unitar, pentru realizarea managementului unei situații de protecție civilă generată de un aflux masiv de refugiați/persoane strămutate pe teritoriul României. Încă de la
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
Managementul unui aflux masiv de refugiați/persoane strămutate pe teritoriul României", scopul acestuia fiind de stabilire a unui mecanism integrat de acțiune, gradual, coordonat și unitar, pentru realizarea managementului unei situații de protecție civilă generată de un aflux masiv de refugiați/persoane strămutate pe teritoriul României. Încă de la primele semne ale acestei situații de criză, DSU prin IGSU a organizat în județele aflate la granița cu Ucraina, respectiv Republica Moldova, un număr de 15 Centre de tranzit temporare, în cadrul cărora peste
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]