969 matches
-
n-o lese să se însereze, că nu se mai ouă găinile. Cînd pui strachina goală pe masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
patruzeci de zile în streșina casei. Se crede că sufletul mortului, pînă ce n-a tras clopotele, stă încă pe pămînt, și mortul aude toate cîte vorbesc în casă. în locul unde a murit cineva, în trei nopți se pune o strachină cu apă, ca să beie sufletul mortului care vine acolo pînă la trei zile după îngropare. Sufletul omului umblă șase săptămîni prin toate locurile pe unde a umblat el cît a trăit și apoi se duce la locul unde e ursat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară din curte cu o strachină și să zici de trei ori: „Eu în casă, purecii afară!“ Urzica apără de trăsnet și se poartă de noroc. (Gh.F.C.) Usturoi Dacă sameni usturoi într-un an, apoi trebuie în fiecare an să sameni, că pe urmă nu-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți vînd de nevoie și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care vor să mănînce luna, unde se află Cain și Abel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceea se crede că se va mărita în acel an; dacă însă mîța nu mănîncă nici unul din acele boțurele, apoi nici una din acele fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănîncă nici unul din acele boțurele, apoi nici una din acele fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului înspre care este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune aceste stră chinuți în două margini opuse pe-o strachină cu apă; aprinde luminile pe care le-a menit, una ea și alta flăcăul dorit, și dacă aceste străchinuți plutind pe apă se întîlnesc, se crede că cei doi se vor lua, iar dacă nu se întîlnesc, nu se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unei regiuni pînă atunci periferice. Acestor cazuri "de structură" le mai putem adăuga un element care apare în urma unor evenimente sau chiar accidental: este cazul Scoției, în strînsă legătură cu Anglia, care, în 1707, și-a vîndut independența pentru o strachină cu linte. Convergența Democratică din Catalania (CDC), a lui Jordi Pujol, reprezintă dinamismul noii burghezii catalane și a noilor pături în plină dezvoltare. Aliată Uniunii Democratice de factură creștin-democrată în cadrul Convergencia i Unió, CDC a devenit prima forță în cadrul Parlamentului
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tracă din nordul M.Negre). Această cultură cunoștea forma așezărilor deschise (cenușare), caracterizate prin mari grămezi de cenușă, provenind da la locuințe de suprafață precum și morminte obișnuit de înhumație cu inventar caracteristic :cești cu două torți sau cu o toartă; străchini; vase de provizii, ace cu protuberanță, brățări, seceri de bronz, numeroase piese de os. Pentru ceramică de obicei este caracteristic lustrul negru și torțele zoomorfe extrem de schematizate numite „toartă cu buton”cu „creastă” sau „șa”. Obișnuit arta prelucrării în os
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
constituindu-se în adevărate embleme pentru cultura materială a carpilor. După Gh. Bichir,ceramica liniară era predominantă În faza cea mai veche a culturii amintite, în rest dezvoltânduse ceramica lucrată la roată, cu sau fară toartă: cești carpice, vase urnă, străchini, fructiere, pahare, opaițe, strecurători și chiar mai multe tipuri de amfore carpice. După ultimele descoperiri făcute de arheologul N. Pușcaș u și expuse la Complexul Muzeistic al Palatului Culturii din lași, "putem spune că în aceste locuri roata olarului s-
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și o delimitare netă în plan a mormântului și mai multe fragmente ceramice, constituind un fel de capac, dispus aproape pe întreaga suprafață a mormântului, cu precădere în zona de VSV. Acestea provin de la mai multe vase, printre care o strachină cenușie, fundul inelar, buza ușor îngroșată, cu o canelură sub buză, la exterior, întregită, inv. 8493 (Pl. 14/4) și un fragment de la o cană cenușie. Printre oase s-au descoperit și câteva fragmente de la un craniu de animal, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de formă rotundă, este de 0,34 m și adâncimea de la nivelul la care a fost prinsă de 0,14 cm. Conținea foarte puține oase calcinate, cenușă fină și câteva fragmente ceramice care provin de la o cană cenușie și o strachină roșie (Pl. 29/6). Nu a avut inventar. Mormântul nr. 28 (Pl. 17/8; 30/ 2). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,22 m. Groapa mormântului, circulară, avea diametrul de 0,43 m. Urna - un vas borcan - se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
prins la adâncimea de 0,50 m. Groapa rotundă conținea destul de puține oase, cenușă și pământ ars. În interiorul gropii, care nu depășea 0,15 m adâncime de la nivelul la care a fost prinsă. S-a descoperit un fragment de capac - strachină lucrată la roată de culoare cenușie. Nu a avut nici un alt inventar. Mormântul nr. 44 (Pl. 19/4; 32/1-3). Înhumat în groapă, descoperit la adâncimea de 0,60 m de la suprafața actuală a solului. Este un schelet de matur
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gropii era de 0,27 m și adâncimea păstrată de 0,20 m. În groapă s-au descoperit puține oase arse, cenușă și pământ ars. Pe fundul gropii s-au descoperit două fragmente ceramice de culoare cenușie, care aparțin unei străchini lucrată la roată. Mormântul nr. 56. Incinerat în urnă. Aparține epocii bronzului. Mormântul nr. 57 (Pl. 20/7; 35/2). Înhumat în groapă. Se păstrează doar câteva oase de la craniu. După mărimea lor aparțin unui schelet de copil. A fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sus de fundul ei (Pl. 39/1,2.4.5). Groapa, puțin mai largă decât urna, ajungea la adâncimea de 0,14 m de la nivelul la care a fost descoperită. În interiorul urnei s-au mai descoperit fragmente ceramice de la o strachină cenușie, 20 de fragmente de la o amforă roșie, două fragmente de la un capac roșu, două fragmente de la un capac cenușiu, 6 fragmente de la o amforă, cărămizie, 5 fragmente de la un vas-borcan lucrat la mână, de culoare cărămizie, și două pietre
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fiind retezat de fierul plugului. Urna cenușie, lucrată la roată, cu fundul inelar -9380, este distrusă la partea superioară. Porțiuni din ea s-au mai descoperit în apropiere și deasupra. Tot aici au fost descoperite și câteva fragmente dintr-o strachină, de asemenea cenușie, cu buza ușor îngroșată la exterior - inv.9381 (Pl. 24/2, 3; 43/2,3). Groapa era puțin mai largă decât urna. În interiorul urnei puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu a avut alt inventar. Mormântul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost prinsă, de 0,12 m. Oasele calcinate erau împânzite nu numai în interiorul gropii, ci și în jur, datorită lucrărilor agricole. Tot în groapă au mai fost descoperite trei fragmente dintr-un vas- borcan, cărămiziu și două fragmente dintr-o strachină sau fructieră cenușie, lucrată la roată. Ca inventar s-a descoperit o mărgică din sticlă mată roșie, trecută prin foc. Mormântul nr. 94 (Pl. 26/2; 46/1). Înhumat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,40 m. În poziție
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în așezări. În necropole apar doar ca piese adiacente, fie în urne, fie la mormintele de înhumație. Împreună cu alte căni de tipuri apropiate, sunt prezente în majoritatea necropolelor. Amintim aici pe cele descoperite la Poienești, Moldoveni, Gălănești, Vârtișcoi sau Văleni. Străchini Acest tip de vas a fost folosit în necropola I de la Săbăoani, drept capac al urnelor. Având în vedere această întrebuințare, este de înțeles de ce au rămas doar câteva exemplare întregi sau întregibile. Lucrările agricole, din toate timpurile, dar mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vas, fără a se putea întregi și mai ales fără a se putea identifica mormintele care au avut asemenea capace. În toată necropola I de la Săbăoani am putut identifica și reconstitui doar trei asemenea recipiente, toate făcând parte din categoria străchinilor. Niciun fragment descoperit izolat nu a putut fi identificat ca făcând parte dintr-un capac propriu zis, cu forma lui conică, buza cu prag sau butonul de prindere. Cele trei străchini reconstituite care au folosit drept capace ale urnelor pot
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
doar trei asemenea recipiente, toate făcând parte din categoria străchinilor. Niciun fragment descoperit izolat nu a putut fi identificat ca făcând parte dintr-un capac propriu zis, cu forma lui conică, buza cu prag sau butonul de prindere. Cele trei străchini reconstituite care au folosit drept capace ale urnelor pot fi încadrate în două tipuri bine cunoscute în necropola dacilor liberi de la Văleni, respectiv, tipul 3 și tipul 4 de castroane, cele cu marginea îngroșată și rotunjită, cu pereții arcuiți și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în două tipuri bine cunoscute în necropola dacilor liberi de la Văleni, respectiv, tipul 3 și tipul 4 de castroane, cele cu marginea îngroșată și rotunjită, cu pereții arcuiți și cele cu marginea dreaptă și puțin evazată, uneori îngroșată. Tipul 1. Strachină, lucrată la roată, cu corpul arcuit, umăr ușor marcat, buza dreaptă și îngroșată, adusă puțin spre interior. Fundul inelar, buza marcată de o nervură la exterior (Pl. 14/4). A fost descoperită la mormântul de incinerație în groapă. Probabil, a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
marcată de o nervură la exterior (Pl. 14/4). A fost descoperită la mormântul de incinerație în groapă. Probabil, a fost folosită drept capac pentru rămășițele de la cinerare, care au fost depuse direct în groapă, fără urnă. Acest tip de strachină a fost încadrată, la Văleni, în tipul 3 de castron. Gh. Bichir le include, pentru întreaga cultură materială a carpilor, în tipul C5, străchini emisferice adânci, cu buza îngroșată și adusă puțin spre interior. Tipul 2, cu umărul marcat, gâtul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pentru rămășițele de la cinerare, care au fost depuse direct în groapă, fără urnă. Acest tip de strachină a fost încadrată, la Văleni, în tipul 3 de castron. Gh. Bichir le include, pentru întreaga cultură materială a carpilor, în tipul C5, străchini emisferice adânci, cu buza îngroșată și adusă puțin spre interior. Tipul 2, cu umărul marcat, gâtul scurt, cilindric, buza ușor îngroșată și fundul inelar. Un exemplar a fost descoperit la mormântul nr. 27, este de culoare roșie. Situația este identică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
este de culoare roșie. Situația este identică cu cea anterioară, această strachină-capac, aparține unui mormânt de incinerație în groapă simplă. Deci, acoperea, în groapă, doar fragmentele de oase arse provenite de la rug (Pl. 29/6). La Văleni, acest tip de strachină a fost încadrat în tipul 4 de castroane. Gh. Bichir le înseriază în tipul C10, cu peretele (gâtul) drept, buza îngroșată și umărul bine marcat. Al doilea exemplar de strachină, întregit, descoperit la Săbăoani în necropola I, are aceeași formă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]