1,879 matches
-
Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă, Pădurile toate se simt pustiite; Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite. Își leapădă straiele arse în toamnă Și goale rămân sub a vântului strună; Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă: Suava, măreața și palida Lună. Furtuna se tânguie-n brațele mele, Dorind să-și arunce mantaua departe; Prin râpe se-ascunde, privind către
SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1446458706.html [Corola-blog/BlogPost/342816_a_344145]
-
mai crudă ca moartea. Ba chiar mai dezolantă decât Iadul. Iar iluminarea se obține numai prin gnoză Oricine o neagă e damnat la rătăcire. VITTORIO: Privește! ( Dintre ape se distinge ieșind gura unei grote). ELOHIM: E timpul să renunți la straiele scumpe! (Corabia se opinti lângă intrare) VITTORIO: ( Acum gol, purtând ca acoperământ doar corpul de serpent al lui Elohim lipit de abdomen) A venit timpul să ne lăsăm în urmă Arca. Și cu sincer curaj să-mi las în urmă
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_craciun_1405701081.html [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
plin de el și mândru e dovleacul. Familia, de nobilă sorginte, Străbate timpul, depășindu-și veacul, Să ne îmbie, să ne facă placul Și cu semințe, dar și cu plăcinte. Căci vine timpul lui de sărbătoare, Când se îmbracă-n straiele de noapte, De spiriduși, de clovni sau vrăjitoare; Atunci, de teamă, se vorbește-n șoapte. Chiar dacă luna printre nori dispare, Bostanii-s tot aici, cu-arome coapte. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: DOVLEAC / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOVLEAC de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1446215366.html [Corola-blog/BlogPost/384746_a_386075]
-
lunea ce urma, numită și „Lunea curată”, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut iar bunicuța și mămica se apucau de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa lui bunicuțu și pentru ia ei, straie noi pe care aveau să le îmbrace de Paște. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute cu mătase albă, șabace și râuri iar pe ia bunicii, flori la „muscă”. Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
care pe deasupra aveau și balcoane... Case cu curți impunătoare, cu împrejmuiri de fier, cu grădini mari și alei frumos pietruite! Cupeuri arătoase trase la porțile curților boierești! Totul părea frumos și promițător la prima vedere. Cei mai mulți oameni erau îmbrăcați în straie bune. Căruțele de negustori care se îndreptau spre târg erau pline de mărfuri alese. Tinerii pășeau cu voioșie pe bulevardele largi și pietruite ale orașului. Nerun se opri și privi visător de pe o laviță din fața unei biserici la lumea cea
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
reorientează cu baioneta 2.000 de biserici unite cu Roma spre Moscova și lichidează brutal tot ce a aduce a occidental. Academia Română este dizolvată, majoritatea membrilor ei, ca și ierarhii Bisericii Unite, mor în pușcărie. Globalizarea, panortodoxia și panslavismul în straie roșii, marxist-leniniste triumfa câteva decenii în toată lumea, pe toate planurile, dar mai ales în Lagărul protejat de o Cortină de Fier. 1964, după retragerea rușilor și emigrarea în masă a evreilor, Gheorghe Gheorghiu-Dej denunța vasalitatea necondiționată. Nicolae Ceaușescu refuza chiar
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
biciul cumplit al groazei, pe pânza sufletului, smulsă de cnutul urii viscerale, înmuiată în urzeala îndurării, resemnării, doririi, dăruirii, mărturisirii: „Prin colind le spunem tuturor/ Stelelor oprite în sobor/ că un ler și înc-un an apus,/ că-i cernit și straiul gerului/ Lerui, Doamne, lerui ler, lerui.// Anilor ce ni s-au frânt aici./ Lerui, ler, sub aștri licurici,/ astăzi pentru toți ce nu mai sunt/ Lerui, Doamne, lor, în legământ!// Iar celor ce încă n-au plecat./ Lerui, ler... colind
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
n-ai ști Că veacul nostru are doar o zi Dar ne-am pierdut în torțe-amăgitoare Lâng-un pian și-un semn de întrebare. Și-acum simt gerul, încă n-a apus, Căldura s-a-ndreptat în sens opus Și-am înghețat în straiele de nea... Și mi-am uitat mănușa-n palma ta... Referință Bibliografică: Cafea amară / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 396, Anul II, 31 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CAFEA AMARĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cafea_amara_gina_zaharia_1328027757.html [Corola-blog/BlogPost/360580_a_361909]
-
să bea vinul. Trecu un alt timp în tăcere. Toți cei prezenți priveau către Matan și Maydan. Dintr-o dată Matan luă pocalul și goli conținutul acestuia până la fund. La fel făcu și Maydan. -Acum e bine, spuse Hasim scoțând din straie o mică sticluță. Aici în această sticluță se află antidotul, continuă el ridicând mâna cu micul recipient în care se ghicea un lichid. Și acum spuneți cine v-a trimis și ce înțelegeri ați făcut! Aveți la dispoziție puțin timp
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
cu obrăznicie hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe hapsânii din neamul boieresc. Ca din senin, o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. - Vezi, draga mea, zâmbi contele, ei sunt urmașii mei. Probabil au sosit ca să-mi transmită salutul cuvenit din partea lui vodă! Sau vrăjmașul este prea numeros și ați venit să-mi cereți ajutorul...!? - Domnul meu, sunt cam speriați pentru așa
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
spală buburuze, Priviri înlăcrimate. Dar plânsul nu-i de jale, Să îmi strice nuntire. E bucurie mare, Ce mă scoate din fire. La nuntă trâmbițată De o codobatură, Vine fauna toată, Să-nceapă aventură. Pe Dor din codrul verde, Cu straie de crăișor, Doar sufletu îl vede În fruntea nuntașilor. Covor pentru mireasă E-n floarea primăverii. Iar bucate pe masă, În priviri aduc mirii. Se-așează-n capul mesei, Dorul cu nostalgie. Și-i dă buchet miresei, Din flori de pe câmpie. Mă
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1448233700.html [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > LASĂ LACRIMA... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Lasă lacrima ... Iubire, lasă-ți lacrima la marginea de cer... de-acolo îți voi însoți singurătatea, iar straiului ce-ți sufoca spiritul în strânsoarea limitei umane îi voi adăuga prin vers, țesătură fină de stea cu fir de aur, din Lumină. Plutind pe-aripa unui înger o să colind cerul de stele să-ți împletesc din raze divine o
LASĂ LACRIMA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1399628460.html [Corola-blog/BlogPost/350682_a_352011]
-
pe-un arc de curcubeu, ajung din nou pe Terra, te chem și-așez pe capul tău coroana. De-acum, vei fi numai lumină și-n nopți întunecate o să strălucești. Să treci ușor peste-ncercări, cu vechea vină din grele straie omenești și cu credința că vei birui mereu, c-alături îți va fi bunul Dumnezeu și în vers de viață din poem stau și te-aștept, răbdătoare, eu... Referință Bibliografică: Lasă lacrima... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LASĂ LACRIMA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1399628460.html [Corola-blog/BlogPost/350682_a_352011]
-
deși credeam că mă vei găsi în plumbul Senei ca Shiva de la Ellora într-o fragilă încercare pîndind vorbe goale în ochiul pădurii răul acela de care îmi aduc aminte mereu la trecerea unei păpădii mari cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl, numai fantomelor tale lăuntrice le sînt de ajuns zilele gîndului într-o selvă obscură și solitară din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie, semnale de alarmă strivite fără motiv sub flecurile pantofilor
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ascult încă pașii în tîmplele taledeși credeam că mă vei găsi în plumbul Seneica Shiva de la Ellora într-o fragilă încercarepîndind vorbe goale în ochiul păduriirăul acela de care îmi aduc amintemereu la trecerea unei păpădii maricît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl,numai fantomelor tale lăuntricele sînt de ajuns zilele gînduluiîntr-o selvă obscură și solitarădin care creșteau pietre și aripi bătute în cuie,semnale de alarmă strivite fără motivsub flecurile pantofilor de antilopă,autohtoni desigur altor
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > POEM PENTRU COPILUL DIN NOI Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În strai poetic vreau s-așez Cuvinte simple și cu miez Și-n locul rezervat invit Numai cuvântul potrivit Copile drag, să iei aminte Aceste simple învățăminte De cercetezi vastă natură, N-ai să găsești vreun semn de ură Vei constata-n
POEM PENTRU COPILUL DIN NOI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1415896036.html [Corola-blog/BlogPost/384407_a_385736]
-
fluturi noi/ ... flori neștiute/ pierdute-n/ rodul ce-l strivim/ smulgând/ pietre de sub lacrimi/ rătăcite/ peste simfonia absentă/ a nopții...”. Acasă „primăvara vine noaptea/ primăvara belalie/ strălucește-n asfințit/ doar o oră/ doar o noapte/ legătura fecioriei/ în virtute/ pătimind/ straie albe/ înflorind/ doar o noapte/ purtătoarea/ focului dumnezeiesc/ apoi vor îmbrățișa/ pământul/ mirul buzelor/ iubind/ doar o noapte/ darurile se-nfioară/ primăvara/ înviind...!”. Acasă, „în noaptea când înfloream,/ mă aștepta floarea să treacă/ prin urechea bolnavă/ să o pleznească cu piciorul
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
Acasa > Cultural > Modele > PREOTEASA MIHAELA BÂRJOVANU: OMENIA, STRAI ȘI OGLINDĂ DE IDENTITATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Simplitatea și modestia unui om care altminteri ar avea motive să fie pedant ca un păun, nu se pot reduce
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438769292.html [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
aprins în văpaie, după. De aceea, iscă o mirare faptul că la Buhuși, în atari strâmbături principiale, o doamnă preoteasă se situează în exterioritatea standardelor ipocrite, asumându-și misiunea de preoteasă ca pe coroană, iar omenia dobândită prin naștere, ca straie și oglindă de identitate. Are o profesie nobilă, de asistent medical și lucrează la Spitalul Orășenesc din Buhuși, este vorba despre preoteasa Mihaela Bârjovanu! Ea a desființat în parohie „instituția” medievală a servitorilor, ea salută de departe, întâia, ea are
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438769292.html [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
picturi înghețate a autoportretului. Chipul i se ivește din căldura spiritului! Este o personalitate care își dăruie ființa și spiritul la clădirea drumului bunăstării comunității orașului Buhuși! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Preoteasa Mihaela Bârjovanu: omenia, strai și oglindă de identitate / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438769292.html [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
Mi-a zis mătușa că vrea să te cunoască și ea, mi-a spus Căprioara, trebuie să dăm și pe la ea. E o fire ciudată, a fost până decurând la mănăstire și a venit acasă, dar stă îmbrăcată tot cu straiele de călugăriță. Am dat, era o femeie veștejită de vreme, avusese, ne-a povestit ea, o dragoste neîmplinită pentru care se călugărise. O iubire tragică, maică, ne-a zis pe scurt, acel bărbat a fost omorât de lotrii din munți
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
Versurile sunt edificatoare în acest sens: “Când struguri am adus unui levit, / Și-o pâine pe altarul gol, am pus, / Flămânzii lumii nu le-au prețuit - / Dar a venit, și a mâncat - Iisus. // Și în același fagure de schit, / Când straiul ros și peticit am dus, / La goi li s-a părut că e-nvechit, / Dar a venit, și l-a-mbrăcat - Iisus. // Și am adus și apă, fericit, / Târziu, când timpul pregeta pe fus - / Dar cei setoși doar vinul au poftit - / Dar
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
însă nimeni nu a avut intenția ori timpul de a se uita la ei și a întrebe de ce seamănă cei mai mulți dintre acești berberi cu popoarele regiunilor menționate, iar o parte din veșmintele pe care le poartă au elemente comune cu straiele populare ale românilor dar și ale unor popoare asiatice precum toharii 13. Istoria kabililor ne privește astfel și pe noi... Poetul latin Horațiu (65 î.e.n. - 8 e.n.) într-una din odele sale către susținătorul său Mecena scrie: ,,Eu care sunt
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
un autoportret cu piele levantină, „o valiză plină de nori” à la Magritte, pantofi de antilopă, Sutra Toiegelor, „icoane violete de iarnă”, glicine, petale roșii de lotus nashiwara, salcîmi albi de Kamciatka, „trecerea unei păpădii mari / cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl”, goeția kahunei chemînd magic Sufletul Gaiei, Folies Bergères și plumbul Senei, nopți pluviale în Tahiti, luna iscodind Arcadia și găunosul Cyllene din grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam între ei, îmbrăcat tot în costum național). Ulterior, când ne-am mutat
REMEMBER: RÂU DE MORI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1479432617.html [Corola-blog/BlogPost/375187_a_376516]