682 matches
-
mai mărunt risc, Isserley învățase de-a lungul anilor arta de a juca cele mai diverse roluri sub cele mai diverse identități, adoptând mijloace verbale și psihice potrivite fiecărui caz și fiecărei situații. Cu rarissime excepții, deznodământul era același: declanșarea stratagemei prin care tensiunea creată între cei doi poli, negativă sau pozitivă, se stinge subit. Degetele șoferiței ating ca din întâmplare o mică manetă de lângă volan; aceasta declanșa mecanismul cu ipecua (un drog care, în funcție de doză, putea fi și somnifer sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
copilului Martei, Eugenio, (martor mut și sursă de bruiaj emotiv) mâncare pentru a doua zi. Neverosimilul realului fusese insuportabil pentru protagonist, astfel încât cedează nervos, cade în fabulație, superstiție, vis, răstimp în care gândirea sa lezată se poate recupera. Rezultatul acestei stratageme de recuperare egolatră, este pragmatismul analitic (chiar dacă marcat de traume afective și emotive), în virtutea căruia naratorul compulsează surse sonore (robotul telefonului din casa Martei) sau grafice, și-n plus urmărind îndeaproape, deși din afară, ca străin, cursul evenimentelor ulterioare morții
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
telefonic, agresivă și cacofonică. Va deduce astfel că Marta avusese o relație cu acest Vicente, care tocmai luase sfârșit în preajma întâlnirii lui cu ea. Pentru a intra în cercul familiei, Victor Frances (așa se numește naratorul) continuă să recurgă la stratageme, de data asta prin intermediul prietenului său Ruiberriz, un scriitor fantomă, ghost writer, un stilist de discursuri oficiale contra plată. Care găsește o cale de acces spre bătrânul Téllez, tatăl Martei și mâna dreaptă a unui enigmatic personaj de la Palatul Regal
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
97 2.1.1. Modelul dramatic al românului modern 103 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol 110 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise 120 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 130 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 137 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 141 Scenă la teatru 142 Bălul că spectacol 143 Plimbarea 145 Călătoriile 146 Scenă la hipodrom 148 Scenă la cumpărături 149 Jocul 151 Activitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
indiferență narcisista față de alții. Pariziana moștenește și din trăsăturile altui mare mit francez, cel al bonapartismului, ce întrunește trăsăturile unui monarh care trebuie să mențină echilibrul ca să nu cadă să cocheteze pentru a domina, să corupă ca să placă. Dozarea în stratagemele de seducere a elementelor periculoase și agresive, masculine și feminine (cum ar fi prudență, șiretenia), duce inevitabil la victorie, ca în cazul contesei de Gulleroy: "Elle était coquette, cependant, d'une coquetterie agressive et prudente qui ne s'avançait jamais
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în dorința de a fi fericită. Inițiativa, fantezia și rapiditatea o deosebesc de semenele sale din alte țari [v.Hoffet, p.90]. Ea este o femeie puternică și dinamica, cu abilități și flexibilitate. Pariziana este interesantă prin constituirea unor mecanisme, stratageme, strategii și tactici specifice,prin care se afirma și se impune. Afirmarea ei se face pe mai multe scene (mondene, private și intime) și pe mai multe căi, directe și indirecte. Pariziana introduce în farmecul politeții mondene teatralizarea sentimentelor și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Eugène Rougon, p.180]. Este semnificativă legătură pe care ministrul Eugène Rougon o face între puterea oficială și cea neoficială a seducției feminine 210. El își propulsează frumoasă soție pentru a putea trece speculațiile sale prin legislativ. În românul francez stratagema este clasică 211. Pariziana este, de multe ori, un element hotărâtor de declanșare și/sau motorul acțiunii, punând condiții sau oferind soluții. Clorinde este concurentul ambițiosului Rougon, care își propune să devină Ludovic al XIV-lea sau Napoleon. Una din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de izbândă, deoarece se bazează pe simulare. Ea disimulează superioritatea intelectuală feminină (când este cazul) prin scoaterea în evidență a intereselor mărunte. Astfel, ele au reușit să înșele vigilenta bărbaților 214. Trebuie însă să ne dăm bine seama că aceasta stratagema nu a fost una benevolă, cadrul intrigilor feminine simbolizează impasul situației personajului feminin. Referindu-se la această situație, Condorcet subliniază că femeia, lipsită de drepturi legale, împrumuta căi ocolite pentru a-și exercita influență 215. Doamna Girardin explică în felul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în Franța (spre deosebire de țările anglo-saxone) pe parcursul aproape întregului secol al XIX-lea schimba schemă, intrigă romanesca și relațiile dintre personaje. În această perioadă de tranziție, de prefaceri rapide, de ascensiuni grăbite, rolul și destinul femeii se schimbă decisiv. 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei Mediul social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
conversatie penibilă și neplăcută. Dacă va fi necesar să se hotărască să articuleze un refuz, parizianul îl va mască cu o mulțime de complimente, promisiuni, elogii, astfel că va fi greu de înțeles ce vrea, de fapt, să spună. Printre stratagemele de succes ale comunicării pariziene, Frédéric Hoffet evidențiază, următoarele: a seduce înainte de a convinge, a cuceri înainte de a fi ascultat, a fi recomandat de cineva, a crea un climat afectiv înainte de a examina problemă [p.34, 41, 42]. Printre defectele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
punerii operei în reprezentare [v.Mavrodon, 1998]. Într-un secol în mișcare, Pariziana apare că unul dintre protagoniștii spectacolului Parisului. În structura actanțială a comediei urbane, ea îndeplinește un rol excepțional. Femeia pariziana este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Rolurile și manifestările Parizienei se suprapun unul peste celălalt, entitatea să devenind tot mai condensata și mai esențializata. Pariziana se caracterizează printr-o totalitate de roluri, reguli și norme culturale și sociale. Pariziana se găsește în centrul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
etică modei, po(i)etică verbalului și nonverbalului. Fenomen social, spectacolul implică o strategie, o tactică, o punere în scenă. Pariziana se autoînchipuie, se autoimpune și, uneori, se autoeroizează în propriile scenarii. Ea este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Analiza textelor de epocă literare și documentare permit înțelegerea mecanismului singularizării progresive a Parizienei prin multiple și originale strategii de identificare, stratageme de afirmare, tactici de reușită. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și, uneori, se autoeroizează în propriile scenarii. Ea este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Analiza textelor de epocă literare și documentare permit înțelegerea mecanismului singularizării progresive a Parizienei prin multiple și originale strategii de identificare, stratageme de afirmare, tactici de reușită. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual se manifestă în diferite spații închise sau deschise. Ceea ce pare femeia pariziana, la un nivel superficial aparentă și spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și legături care să poată da seama în mod eficient de mai buna înțelegere a acestor două concepte mi s-a părut necesară
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ce e-n gușă și-n căpușă... Deși îl cunoaște bine pe interlocutorul său radiofonic, Jean-Louis Ezine rămâne, cum tot pe românește se zice, cu gura căscată... Sau se preface numai - pentru a obține precizări și amănunte - în acest caz stratagema e productivă - le obține. Nu se ratează asemenea ocazie, nu în fiecare zi se aude una ca asta pe respectabilul France Culture! Tocmai pentru că este respectabil - precizează Etiemble - nu-și poate îngădui, pe respectabilele sale unde - să ascundă adevărul... Așadar
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
și asemănarea Sa, nu poate să moară. Nu-i mai puțin adevărat că reacțiile oamenilor la demagogiile și fraudele comise de partide și guverne veroase se pot intensifica peste măsură și atunci cresc lansările de idei oficiale amenințătoare pentru vulg. Stratagemele de acest fel sunt foarte vechi. Nu vor dispărea prea curând. Așa cum nu dispar omologiile dintre "primitivi" și "civilizați". Studiile făcute asupra așa-ziselor societăți primitive rătăcite prin junglă (le evocăm pe cele găsite și studiate prin anii 1930 de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ani. "Ridicarea nivelului de trai, material și spiritual" prin drastice cartelări ale bunurilor drămuite, a fost înlocuită de magazine înțesate cu bunuri, care se înnoiesc în ritmuri amețitoare. Politica economică foarte austeră a partidelor comuniste nu se poate compara cu stratagemele marilor agenți economici ghidați de principiile economiei de piață. Proprietatea colectivă s-a desființat prin privatizări contestate și scandaluri publice provocate de "moguli" și "băieți deștepți" care scapă mereu din mâinile neputincioase ale justiției bine plătite de la buget. Unele partide
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
big conclusions on small samples: in defense of Mills methods". Social Forces (72) 4. Sălăvăstru, Constantin. 1999. Discursul puterii. Iași: Institutul European. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, și alții. 2003. Enciclopedia partidelor politice din România 1859-2003. București: Meronia. Slama-Cazacu, Tatiana. 2000. Stratageme comunicaționale și manipularea. Iași: Polirom. Soulet, Jean-François. 1998. Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre. Iași: Polirom. Tănase, Stelian. 2006. Revoluția ca eșec. București: Humanitas. Teodorescu, Bogdan. 1997. Cinci milenii de manipulare. București: Tritonic. Teodorescu, Gheorghe. coord
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a unei viziuni profetice, acomodând fenomene aparent divergențe, dar esențialmente convergente. Opera să ocultează și, simultan, dezvăluie sensuri prin menținerea unui echilibru între formule criptice și exhortații fanice, într-o manieră nu foarte diferită de cea a profeților veterotestamentari 32. Stratagemele sale retorice atent concepute ne conving de similitudinile cu stilul marilor profeți evrei. În definitiv, ce este un profet? Sigmund Mowinckel și Max Weber oferă, în acest sens, cele mai utile definiții. Potrivit lui Mowinckel, profetul este "acela care, cu binecuvântarea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
organizație și dovedesc o slabă organizare a ideilor încep adesea cu formula: "Am primit materialul dumneavoastră din data de ...". Apoi pas cu pas are loc "derularea" textului, urmând ca esențialul să răzbată abia la sfârșit. Totul se dezvăluie în urma unei stratageme ca: "de aceea", "în conformitate cu cele menționate" etc. Acest model de redactare până ce punctul principal este atins nu este haotic, dar nu este eficient. Un document serios se scrie pornind de la esența problemei iar apoi dezvoltăm subiectul în cauză. Începând cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
profunzime 51. Viziunea în jurul căreia el se structurează e aceea a unui trecut exemplar în care contactul direct cu pămîntul protejează omul de degradarea timpului, îl asociază marilor ritmuri ale naturii, îi asigură condițiile unei vieți "autentice", eliberată de orice stratagemă și de orice subterfugiu. Țăranul cunoaște adevărata măsură a timpului, fiecare din gesturile sale e încărcat de semnificații care văd în ceea ce este indistinct realități esențiale. "Pămîntul nu minte", va afirma mult mai tîrziu mareșalul Pétain, invitîndu-i pe francezi să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
va fi luat în seamă. Tot din cauza ”genelor” am avut probleme și cu denumirea proiectului, care se numea ”Bancă de conservare a genelor vegetale” greu de explicat și de înțeles. Pentru a nu pierde timp în explicații, am abordat o stratagemă mai puțin ortodoxă, schimbarea titlului proiectului dându-i o formă mai accesibilă, împrumutând denumirea proiectelor de investiții care erau la modă în acea perioadă în agricultură (Complexe de creșterea ovinelor, Complexe de creșterea porcilor, Complexe de viticultură și vinificație etc.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Stațiunea experimentală agricolă Secuieni și altele. În ordine cronologică, a urmat construirea Pavilionului Administrativ al Stațiunii, unde lucrează tot aparatul contabil, oficiul juridic, serviciul construcții, serviciul aprovizionare, desfacere și transport (ADTĂ, serviciul administrativ. La realizarea acestei investiții am folosit o stratagemă nu prea ortodoxă, întrucât investițiile cu caracter administrativ nu se aprobau decât în cazuri speciale, în schimb se aprobau cele cu caracter social. În această situație, investiției respective i-am dat denumirea de "Dormitor pentru muncitori ", iar la recepție, pe
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de către auditoriu. Discursul direct sau raportat (a se vedea monologul interior, ca în exemplul ce urmează, din textul lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură (predominanța "narativizării" descrierii, ca în exemplul extras din Pîntecele Parisului), la cel conversațional, într-o mai mare măsură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a poetului, sfetnic a lui Augustus, care ura pe Livia și pe Tiberiu, urmărind să impună ca succesor al împăratului pe Agrippa Postumus sau, prin căsătoria Iuliei Minor, pe Decimus Iunius Silanus. Așadar, poetul ar fi fost implicat într-o stratagemă amoroasă cu substrat politic. Totuși, ne întrebăm și de data aceasta, ce probe avem pentru aliquid vidi, cum explicăm faptul că poetul neagă participarea sa la o conspirație politică, și de ce împăratul n-a pedepsit pe Decimus Iunius Silanus, mult
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]