10,586 matches
-
rău și cînd ceva prezis, oricît de grav pentru noi, nu se întîmplă. Nesupunerea naturii față de o previziune a minții noastre, oricît de groaznică ar fi, o luăm ca pe o neregulă a firii și continuăm să credem că eroarea, strecurată în fizica universului, va fi cîndva cunoscută și înlăturată... Iată un prilej nou de a supune încă unui test ceea ce ne obsedează: sfîrșitul lumii, - anul 2000. Un om de spirit și - poet, pe care-l prețuiesc și care sper să
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
duce la criza conceptului de identitate. Aceasta înseamnă că eul se simte alienat, despicat de starea dezolării, incapabil a-și asuma discursul, a-și susține credință, a se interogă. Dar și anesteziat (mortificat) prin scindare: "cineva sau ceva s-a strecurat/ între mine și mine: ei și!.../ verbele mor toate cînd ajung fix/ în același poem: ei și!.../ din memoria vîntului se ivește/ o catedrală neterminata/ ei și!.../ nu mă mai mir nu mai pun întrebări nu mă mai doare" (ibidem
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
în revistă Luceafărul din 1 iunie 1985, Eugen Uricaru făcea mărturisiri în legătură cu modul cum s-a documentat pentru scrierea românului Rug și flacăra: Pentru un amănunt vestimentar din Rug și flacăra am citit un tratat despre uniformele italiene, pentru amănuntul strecurat într-o frază (regele și Garibaldi au mers într-o trăsura pe ploaie la Napoli) am consultat cartea lui Bolton King despre Risorgimento." Cartea este scrisă, într-adevăr, de cineva în temă. Totuși, farmecul ei (dureros) constă în altceva și
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
pentru a lua parte la slujbă. Grupurile de băieți și fete nu-și mai făceau simțită prezența, cele mai multe, se pulverizau într-o însingurare a fiecăruia, ascultînd slujba în mulțimea care aproape că blocase bulevardul. O multime prin care troleibuzele se strecurau fără să claxoneze, iar mașinile mici își făceau loc că pisicile. În adolescență mea, cînd preotul începea să cînte Hristos a înviat din morți..., lumea din curtea bisericii izbucnea în cor, puternic, ca și cum preotul ar fi fost un dirijor care
Slujba de Înviere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17977_a_19302]
-
ăacademică" (p. 76), "așa-zișii lor elevi" (p. 77). Adevărată știință e în schimb "combativa", "intervine activ", "ia atitudine". Foarte periculos pare a fi fost studiul limbii vechi - ocupație oricum retrogradă, contrazicînd izbîndă noului - care în plus lasă să se strecoare odată cu citatele nenumărate pericole ideologice: "în loc ca Dicționarul să palpite de curentul vieții noi, ne dă miros de tămîie, izma și fum de cădelnița" (p. 74), "în citatele Dicționarului abundă sfinții, babele și drăcii" (p. 78). Experiență sovietică e invocată
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
cel al dragostei. Că între iubirea din cărți și cea dintre oameni e uneori o adevarată prăpastie e de-a dreptul banal sau vulgar să susținem. Și totuși îmi caut portițe de scăpare plauzibile și totodată intuitive prin care să strecor suspiciunea că o filozofie a dragostei nu poate fi asimilată unei istorii a literaturii integral fără anumite riscuri sau uniformizări cel putin nu unei istorii literare de tipul linear, cum e cea reconstituita de Paz. De altminteri, volumul lui e
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
dar neștiut călătorilor europeni. Ajuns în Madras, vizitează o mînăstire de călugărițe catolice și, apoi, încearcă să surprindă fizionomia orașului ciudat. Aici, in India sudică, noaptea, observă naratorul, nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar putea încerca întrebări și clasificație după necesitatea tovarășului pe care il poruncește noaptea: Dumnezeu, femeia sau sufletul. Aici, in India, tovarășul e totdeauna același: sufletul. De aceea poeții și gînditorii Indiei par atît
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
în așteptarea unui prestigiu. Orgoliul e lăuntric, vanitatea e exterioară; primul crește din spirit, din idee, a doua se înfiripa din relațiile ostile, ucigașe dintre oameni. Spre deosebire de orgoliu, vanitatea înflorește în zonele cu grila socială laxa: acolo unde te poti strecura printre găurile ierarhiei, unde parvenitismul e un substitut pentru meritocrație. Orgoliul e heraldic; vanitatea nu; primul e aristocratic, a doua - populară, chiar plebee. Ambele se găsesc în relații proprii cu istoricitatea: orgoliul pornește din interiorizarea istoriei, vanitatea - din exhibarea ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
departe de casă./ Păi sigur că da, așa stau lucrurile" (Dihanii azurii și litanii). "Dezastrul" ănsusi iese din trup precum un șarpe veninos, tăindu-i drumul vieții: "Dar năpârca vineție a dezastrului/ cât de bine mi-o amintesc./ S-a strecurat tiptil anca din copilărie/ pe maidanul din spatele casei noastre,/ și-a făcut cuib, a inventat jocuri cu miez,/ mi-a sărit an față când tocmai treceam/ cu pas aburit dintr-o vârstă ăntr-alta." (O grămăjoara de ace). Al doilea mecanism
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
ironie evaluat, anca din "anii de aur", ca "sufletist")? an locul lor: "Să moară capră vecinului!" (mai nou: "Să moară vecinul!"), da la cap celorlalți, fură cât poți, minți ca să ai succes (din păcate, sí ca să supraviețuiești, sau să te strecori - cum am auzit, cu "minciuni funcționale"), da la o parte pe cei care te pot concura (deși - sau pentru că - sunt reale "valori" pentru societate), ajută - dar pe cei din "gașca" ta, și da la cap celorlalți -, lipsa de suflet (omunculi-cavouri
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
observația că "poporul nu este individualizat, fiecare este popor, un om este popor. Așa încît poezia pe care o face unul dintre aceștia este populară, fiind corespunzătoare întregii colectivități. Și, brusc, din nou o paranteză ("Să-mi dați voie să strecor cu această ocazie o explicație la care țin". Și anume: "eu nu cred că sîrbii au creat cîntecul popular i-au dat o formă strălucită, dar că l-au creat nu pot admite". Aceste balade sîrbești, au dovedit-o exegeții
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
nu conțină o cugetare, o pildă, o tonalitate evenghelică sau vădit filosofica. Alexandra Voicu, Diavolul are ochi albaștri, Editura Vinea, București, 1999, 64 pag. Erată: În recenzia Clasicii între ei sau Ramuz și Ruxanda o greșeală de tipar s-a strecurat încă din titlu, unde numele sadovenian a aparut Ruxandra. Din păcate această greșeală se repetă în întregul text.
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
rînd din cauza neglijentelor cu care s-au abordat citatele cu pricina, ghilimelele fiind adeseori...uitate (cum se întîmplă la paginile 200, 201, 208, 264, 268, 277, 294, 392 etc.)! Mai grav este că, atunci cînd, precum mortarul, frazele autorului se strecoară printre extinsele excerpte, cititorul avizat sesizează adeseori un amatorism naiv gen: "Așadar, crizele sale de epilepsie șunt la originea epilepsiei prințului Mâschin (sic!), eroul principal (sic!) din Idiotul" (p.21) ori: "Dumnezeu a întors, spre bine, pînă și epilepsia lui
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
din loc, în schimb arborează steagul îngrijorării față de colegii dați afară. Noul post de știri ar urma să polarizeze în jurul său toți nemulțumiții de partizanatul celor două mari posturi Antea 3 și Realitatea. Astfel sub masca imparțialității ni se vor strecura fitile despre planurile PDL și cum au fost aceste măsuri anti-criză cele mai bune dintre opțiunile existente.
Strategia Har-Cov: racolează români pentru maghiarizare forţată () [Corola-journal/Journalistic/25036_a_26361]
-
se încumetă a compune el însuși versul citat mai sus („Am voit viața-ntreagă să pot răscula poporul”). Intervenție bine intenționată, dar care își greșește ținta. Pentru că, de fapt, cum am semnalat cu alt prilej 4, în „Convorbiri literare” se strecurase o banală eroare de tipar: urmat în loc de armat! Versul corectat arată deci astfel: Am armat pămîntul ista, vremea mea, viața, poporul... Sugestia rectificării ne parvine dintr- un text înrudit tematic: Ai înzestrat pămîntul cu gîndiri, L-ai înarmat cu argumente
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
toți îi spuneau Doamne să fiu subiectiv-cu un alt profesor ce ne fusese Domne Director sau Domne profesor, acum, zdrobit de catapultat de serviciile poliției secrete rusești. tăvălugul istoriei, ajunsese. Blândul și domolul Blaga. Nea Mitică Cu voce mieroasă strecurată printre buzele subțiri, buze Nea Mitică, Nea Mitică de om nesincer și ipocrit încerca, (deși venise pe post de refu Ai ajuns monedă mică. giat basarabean și fusese primit cu brațele deschise, ca un Azi pe stradă toți te strigă
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
Nea Mitică de om nesincer și ipocrit încerca, (deși venise pe post de refu Ai ajuns monedă mică. giat basarabean și fusese primit cu brațele deschise, ca un Azi pe stradă toți te strigă; frate în suferință,) încerca să ne strecoare otrava comunistă. 102 D Lestine iterare Vă aduceți aminte cu câtă șiretenie a început să simpaticul bătrânel Rosental când avea dureri de măsela?) denigreze puterea regală? erau: Trebuie să recunosc, în ce mă privește, că nu am fost La Doi
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
convingeri antiregaliste, ci pentru a pregăti încât toți țăranii ce veneau la târg, treceau prin fața lui și printre tineri un curent antiregalist pentru început, revoluționar dădeau câte o raită magazinul având vitrinele bine cu trei rânduri de ghilimele ulterior ne strecura perfid otrava prezentate, că-ți făceau cu ochiul. Țăranii, ca toți țăranii Marxist-Leninistă. practici, întâi dădeau o raită la HORA ȚÂRĂNEASCĂ Întâlnindu-l după nu mulți ani în fruntea nomenclaturii magazinul cu pricina (de ce horă și de ce țărănească când era
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
calmeze opinia publică, după scandalul DevaMin, căutătorii de aur din Barbados. ”Aurul nu mai e la modă. Diamantele, noile preferate ale investitorilor”, titrează oficiosul. Patetic, să vii cu așa ceva în plin scandal aurifer. Sau poate e o aluzie, o șopârliță strecurată de redactori, fiindcă nu li s-au plătit salariile. Libertatea a aflat de la Ilie Năstase că a avut doar câteva sute, nu mii de femei. Tot e bine că le-a numărat cineva. Cu ouăle lui Adrian Năstase, de pildă
Ziare, la zi: cine a fost primul, Tucă ori Cartianu? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25367_a_26692]
-
puțin așa pretinde patronul Adamescu, că bagă bani în acest ziar ca să contiune lupta din anii 90, bla, bla, bla. Privit astfel, cât de bine sună un articol despre ” Cine câștigă și cine pierde din comasarea alegerilor”, în care se strecoară ideea de consens pe această temă. Nu e niciun consens, comasarea înseamnă moartea democrației, atâta câtă a fost...dar oare Rl nu din morți și imobiliare trăiește?
Ziare, la zi: cine a fost primul, Tucă ori Cartianu? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25367_a_26692]
-
comunele din jur. În zilele acelea ninsese zdravăn, așa că dacă Fotache a luat-o cumva aiurea pe cîmpuri, l-au înghițit zăpezile, îi spuneau femeii vecinii. Pe 6 martie 1953 cînd Fotache intra în comună în duba miliției, care se strecura greu printre troienele rupte cu plugul unei mașini de război, cu șenile, clopotele băteau de ceasuri întregi anunțînd trista veste a morții lui Stalin. Femeile plîngeau, bărbații umblau fără rost pe ulițele satului sau chiar pășind peste troienele cît gardul
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
atîta vreau să îi spun, că nu e bine că s-a înhăitat cu de-alde Guraliuc sau Cozorici sau Falău, niște căcănari, că dacă atunci ajungeam să le cînt Cîntecul lui Hannah și Igor, multe le-aș mai fi strecurat eu, ca să înțeleagă și ei în ce lume trăiau cu adevărat. L-au băgat în dubă și l-au expediat acasă. Catinca, nevastă-sa, s-a mai liniștit cînd a aflat că nu bărbatu-său l-a omorît pe Stalin
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
de pe care de ani de zile cădea tencuiala, scoțând la iveală uneori fragmente ale unor inscripții neînțelese. Scoteam din buzunar așchii mici pregătite dinainte. Mai întâi lansam la apă Santa Maria, apoi Magellan, Căpitanul Grant, Nautilius, printre care se mai strecura distrugătorul Furtuna din timpul ultimului război și, în cele din urmă, la sfârșitul lansării, îi dădeam drumul pe pârâu navei-comandant Trinidad, al cărei nume nu provenea nici din cărți și nici din povestirile marinarilor. Trinidad exprima un dor nedefinit de
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
plin comic absurd, în mijlocul trotuarului respectiv au fost plantați niște masivi stâlpi metalici de iluminat stradal care fac practic imposibilă trecerea pietonilor pe acolo, afară doar de cei foarte subțiri la trup ori de cei ce au talentul să se strecoare. Această importantă lucrare urbană n-a avut, oare, un proiectant, iar el n-a luat rigla să măsoare, să calculeze simplu ce și cum?! Și tot de-ale Bucureștiului: prin orice modestă localitate ai trece, observi că localnicii se străduiesc
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
a fost acceptat și publicat imediat în „Gazeta literară” din 31 octombrie 1957 de către Paul Georgescu, redactorul-șef al revistei.” (în prefața Cronicii de familie, p. 13). Să fim o clipă atenți la acel „în realitate” pe care criticul îl strecoară în punctul de inflexiune al celor două portrete, diferite doar printr-o nuanță (dar ce nuanță !). El nu spune, în fond, nimic infamant despre autorul Galeriei cu viță sălbatică. În schimb, tranșează cu tâlc limitele dintre ficțiune (care e, prin
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]