802 matches
-
anul pentru exportatele producturi de industrie și, în acest chip, se sporește capitalul țărei. Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația unor asemine producturi de industrie în alte țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația unor asemine producturi de industrie în alte țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu poate opri astăzi, pe o țară înzăstrată cu munți metalici și cu minării, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu poate opri astăzi, pe o țară înzăstrată cu munți metalici și cu minării, de a le scoate din măruntaele pământului și prin aceste, pe tot anul, a-și înmulți averea națională și pe lângă aceste, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
gre boală când nu are chiar propriile sale mine de fier și este nevoită nu numai pe tot anul a trimite în țări străine însămnătoare some de bani pentru acest neapărat trebuitori metal, dar încă și a atârna de la țările streine în privirea culturei, propășirilor în agricultură, în măestrii și arte. Industria cea foarte înflorită a Angliei, nemărginitul ei negoț în toate părțile lumii, a ei putere și înavuțire derează mai cu samă de la a<le> sale mine și fabrice de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de folos, dar încă și neapărat de trebuință a înființa, în sfârșit, și aice în Moldova, după putință, manufăpturi de tot felul, spre a scăpa de întristătoarea nevoie de a aduce pân și cele mai neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai mare îngrijâre pentru înflorirea mineriilor. În cea dintâi întâmplare, s-ar împuțina ieșirea banilor din țară, iar în a doua, ar spori capitalul țărei și s-ar înavuți statul; de asemine, foarte mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile din zi în zi sporind strucină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos, carele odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor streinilor; într-o așa țară, întreb, nu s-ar cădea să avem feredeie de apă de râu și izvor, singur mijloc de a ușura boalile numite și de a le vindeca, ba încă și de a le dezrădăcina cu vremea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în dar sute asemenea izvoară? Au, doară, câștigă apa la putere dacă fieștecare pahar ține sute de lei? Câștigă ea la energie dacă o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
izvoară? Au, doară, câștigă apa la putere dacă fieștecare pahar ține sute de lei? Câștigă ea la energie dacă o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
câștigă apa la putere dacă fieștecare pahar ține sute de lei? Câștigă ea la energie dacă o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare și sănătate! Înavuțitul, printr-a căruia îndemn și agiutor s-ar înființa asemenea scăldători, s-ar vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și bune. Deci, fiind că însemnătoarea câtime de piatră acră trebuincioasă pentru boiele, medicamente, fabrică de hârtie ș.a. ce se aduce pe tot anul din țeri streine și piatra acră aflătoare lângă Bisericani și Tarcău fiind într-o poziție favorabilă, între păduri mari, care, neîntrebuințate, cea mai mare parte putrezesc, apoi așezarea și înființarea unei fabrici de piatră acră nu cere mare capital, nici este complicată. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trebuitor în țară pentru fiecare cui, plug etc. se va aduce din Germania, Anglia, ba însuși din Siberia, cu transport scump și alte cheltuiele grele, iar uneltile agronomice mai bune, cu mari cheltuiele și greutăți, se vor aduce din țeri streine. Însă, cât de mult se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223 cântare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate mineralele aice espuse, s-au trimis câte o mică câtime la Expoziția de <la> Paris. Com<is> M
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căpăta fără vreo [...]27, lucrătorii și materialul trebuitor [...] stejar, spre tălpăluirea șinilor s-ar [...] plată de către înaltul guvern. Însă [...] lucrarea pământurilor și a materialului trebuitor pentru drumurile de fer, de asemenea și plata salahorilor, drumurile de fer înființate în țerile streine nu fac nici a treia parte din suma totală cheltuită. Prin urmare, că și alte obiecte la înființare de drumuri de fer cer cele mai mari mijloace să vede din următoarele devizii de la trii drumuri de fer înființate. a) La
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
va trebui să costisască mai mult decât peste 1 milion de lei și cu atât mai mult cu cât, în Moldova, recvizitele trebuitoare, instrucția, cum și personalul tehnic al drumului de fer ar fi mult mai costisitori decât în țerile streine. Prin urmare, să vederează și aceasta că adunarea capitalului trebuitor pentru acest drum de fer proiectat cu greu este de a se realiza în Moldova. De asemenea, se prevede că dacă drumurile de fer care unesc capitaliile Germaniei cu politiile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
favorabil spre a se exploata munții noștri, din care vor eși comori pentru acei ce vor îmbrățișa cu seriozitate exploatarea minelor, lăsând cariera slujbelor și a chiverniselelor acelora ce voesc să atârne numai de la buna voință acelor înalți funcționari. Câți streini au venit cu geamantanul pe spate în țara noastră și dacă au știut să se folosească de nenumăratele ei izvoare, peste puțini ani au agiuns milionari, ca și în California acea îndepărtată. De dorit ar fi ca spiritul de spiculație
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
necunoscut, în preajma lui. Nu era prezența domnișoarei Christina. Se simțea privit de altcineva (subl. în text), a cărui groază nu o mai încercase. Frica i se lămurea acum cu totul altfel; ca și cum s-ar fi trezit deodată într-un trup strein, dezgustat și de carnea, și de sângele, și de sudoarea rece pe care o simțea și care nu mai era totuși a lui (subl. în text). Apăsarea acestui trup strein era peste putință de suferit. Îl gâtuia, îi sorbea aerul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
altfel; ca și cum s-ar fi trezit deodată într-un trup strein, dezgustat și de carnea, și de sângele, și de sudoarea rece pe care o simțea și care nu mai era totuși a lui (subl. în text). Apăsarea acestui trup strein era peste putință de suferit. Îl gâtuia, îi sorbea aerul, istovindu-l. Cineva (subl. în text) îl privea de-alături, de foarte aproape de el, și privirile acestea nu erau ale domnișoarei Christina". Chiar dacă nu este exclusă opinia lui Sorin Alexandrescu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
drastică și face posibilă detașarea ulterioară a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o spune direct, se acceptă și un minorat onest, însă nu lipsit de necesare virtuți, corespunzător viziunii secesioniste klimtiene a unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nr. 5-6, p. 80. 499 Un scurt istoric al acestei importante colecții risipite îl face Theodor Enescu în studiul "Colecția Alexandru Bogdan-Pitești", în Scrieri despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Meridiane, București, 2003. 500 Ion Duican, "Pictorii streini", în Ileana, An I, nr. 1, iunie 1900, p. 4. 501 Ibidem, p. 5. 502 În 1896 publica primul volum de poezii simboliste Les sourires glacés, în 1897 îi apare un altul Les douleurs cadettes, urmat de Les chimères en
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o mai părăsesc. În cazul artei plastice, revista Ileana surprinde tocmai acest efort de coagulare a unor direcții, care face loc unui eclectism bine temperat, benefic emulației artistice. 505 Ibidem, p. 75. 506 Ibidem, p. 76. 507 Ion Duican, "Pictori streini", în Ileana, An I, nr. 1, iunie 1900, p. 5. 508 Vasnețov realizase un iconostas Art Nouveau la Biserica Rusă din București. 509 A. Garguromin Verona chiar era de origine nobilă, se trăgea dintr-o familie aristocrată dalmată. 510 Mircea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de munte se află așezată pe malul stîng al Dâmbului Sec) iar acumularea de amănunte parazitează informația parcă desprinsă dintr-un film suprarealist: Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Indigene et Streine cu firma "La trei struguri tricolori"; e de amintit și faptul că una din berăriile deschise de Caragiale se numea Academia "Bene bibendi". În privința onomasticii propuse de Caragiale poate fi vorba și de o expresivitate involuntară existentă în dioptriile lectorului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pe care îl trimite în luptă, căruia îi cere chiar și jertfa supremă numai să fie pământul românesc eliberat de păgâni și să triumfe creștinismul. Mama nu își recunoaște urmașul în postura de înfrânt sau de dezertor: „— Ce spui tu, streine? Ștefan e departe, Brațul său prin taberi mii de morți împarte, Eu sânt a lui mumă; el e fiul meu; De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu! însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze Anii vieței mele și să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în suflet o strictă ordine morală... „Coardele vibrează vocea sfântă...” (rmbra Paradisului), „îmi sună voci de clavecin” (Muzică), „robit mă sună cornul în departe...” (Erezie) - glăsuiește, ades, poetul... Dacă uneori, „trist mă țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel de toamnă), și atunci... „raza din condei și smirna aprinde / cearcănul lunii” (Iarbă), iar „rana suferindă / ninge o colindă...” (O rătăcire de argint) și reflectând puțin, am zice, că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dar cu „iarna de polen pe guri de astre...” (Naștere), precum un semizeu cu lira-i fermecată (gândind, firește, la Orfeon), Maestrul se lasă curtat de „nesomnul din brazi și din spini” (Baladă munteană), doinind ca pentru sine: „5ătăcindu-mi cerc strein / visez numărul divin / vreme / dintr-o preadevreme / o dată / din niciodată / ca o frescă despuiată / de vremelnicia toată...” (Doină) La Mulți și Luminați Ani, Maestre! Stelian Țurlea 52 53 Iubiri trădate „Viitorul e o pagină albă... și e important ce vrei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]