777 matches
-
Un buletin de știri complet la fiecare oră fixă și la fiecare jumătate de oră, un flash de informații între ele, la și cincisprezece și la și patruzeci și cinci... sunetul este atît de tare încît toți porumbeii au fost stresați în primele zile. Unii au părăsit chiar apartamentul, iar alții s-au îndepărtat de aparat. Cu siguranță că pentru ei toate această vorbărie are ceva agresiv, cu atît mai mult cu cît nici nu este monotonă, ci întretăiată de anunțuri
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ușor tremur se resimte la pronunțarea vocalelor. multă melodicitate, aș spune că aveți o voce arpe gială cu un sîmbure de ludicitate. Ingredientele vocii spun multe și despre temperamentul dumneavoastră. — De exemplu... — Degajați o impresie de femeie care nu este stresată, interesată de trăirea intensă a fiecărui moment, curioasă și chiar indiscretă, deschisă și pasională. — sunteți foarte amabil. Și foarte guraliv. așa ați fost programat ? să fiți guraliv ? — nu, dar ați apăsat din greșeală cu sînul stîng pe tasta jocuri de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Il Romanzo di Tommaso Campanella (c) Dante Maffìa (c) 2012, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
noiembrie 1996 a lui Gabriele La Porta de la RAI Uno; prezentările lui Camerino, Dego, Mele, Arslan, Mandruzzato, Traversetti, Placanica, Saccà, Pier Franco Bruni, Angelo Mundula, Angelo Marchese, Carmine Chiodo. Numeroase au fost premiile acordate cărții (Cirò Marina, D'Alessandro, Firenze, Stresa, Palmi) și emoționante întâlnirile cu elevii multor școli din Toscana, din Piemont, din Lazio și din Calabria. Giulio Ferroni a asemănat Il romanzo di Tommaso Campanella cu l'Oeuvre en noir de Marguerite Yourcenar. Corrado Calabrò Notă biografică Dante Maffìa
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Notă bibliografică POESIA Il leone non mangia l'erba, Roma, 1974 Le favole impudiche, Bari, 1977 Passeggiate Romane, Lecce, 1979 L'eredità infinita, Firenze, 1981 Caro Baudelaire, Manduria, 1983 Il ritorno di Omero, Cosenza, 1984 A vite i tutte i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
necesar să știm cum a făcut față situațiilor stresante și ce reacții are la propriile simptome. Face apel la alți oameni în care are încredere pentru a vorbi cu ei sau se retrage în apartamentul său și bea când este stresat? Uneori, modul în care oamenii reacționează la factorii stresori poate crea probleme care trebuie discutate la terapie. b) În al doilea rând, psihologul va dori să știe care sunt resursele sociale ale pacientului numărul de prieteni, membrii familiei cu care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
doare nimic. ― Gabriel, ai auzit de Colonia penitenciară? M-au torturat! M-au pus în fața unui aparat cu un aer inocent, care pe urmă îmi venea deasupra capului și făcea "hîîr! hîîr! hîîr!" ― Ei și? Ce dacă făcea "hîîr"? ― Mă stresa, Gabriel! Mă stresa! ― Monica, îmi pare rău că trebuie să vă spun, dar suferințele dumneavoastră kafkiene nu mă impresionează deloc. Deloc! Poate pe Virgil să reușiți să-l impresionați, acasă. Important e rezultatul. ― Je m'enfiche de rezultat! Am fost
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ai auzit de Colonia penitenciară? M-au torturat! M-au pus în fața unui aparat cu un aer inocent, care pe urmă îmi venea deasupra capului și făcea "hîîr! hîîr! hîîr!" ― Ei și? Ce dacă făcea "hîîr"? ― Mă stresa, Gabriel! Mă stresa! ― Monica, îmi pare rău că trebuie să vă spun, dar suferințele dumneavoastră kafkiene nu mă impresionează deloc. Deloc! Poate pe Virgil să reușiți să-l impresionați, acasă. Important e rezultatul. ― Je m'enfiche de rezultat! Am fost torturată! Și nimeni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bacteriile nocive. O protecție Împotriva cancerului de colon Grație studierii florei intestinale, care adăpostește miliarde de bacterii, cercetătorii au descoperit rolul specific al unora dintre ele. Acestea produc substanțe protectoare Împotriva proliferării agenților agresori responsabili de tulburările tranzitului (antibiotice, laxative, stresă și chiar Împotriva unui anumit tip de celule canceroase. Flora intestinală și imunitatea joacă un rol foarte important În geneza cancerelor de colon, fapt ce suscită În mod firesc interesul pentru cunoașterea potențialelor efecte protectoare ale anumitor bacterii din iaurt
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
cap că e important, a devenit un tip de-i pute urma ! 215 Altul, un țigănaș fără orânduială în cap, l-am ținut aproape ca pe propriul meu copil, cu chip că poate mânui mai bine cuvântul ... Săracii ! S-au stresat cu atâta chiul, dezinteres și "nepotrivire de caracter" cu specificul muncii și... au șters-o ! Pe la fermă mai am câte unul care tare și închipuie că-i muncitor, stând cu țigara în gură, masă la oră fixă (și, bună!), îmbrăcat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cele paisprezece principii ale planificăriitc "Cele paisprezece principii ale planificării" Nota autorului: În acești cinci ani de când a apărut Selling the Invisible, multe persoane responsabile cu planificarea în companiile lor mi-au mulțumit pentru secțiunea intitulată „Greșelile planificării”. Planificarea descumpănește, stresează și îi face pe mulți manageri să se împotmolească, nu din cauză că ar fi „ceva în neregulă cu cifrele”. De prea puține ori cifrele ne dau peste cap; modul nostru de a gândi o face. Pentru a vă ajuta să puneți
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
sunat-o pe mama spunând sperăm să ajungem acasă cu trenul. Și sperăm-ul ăla, a terminat-o [...], în Vatra Dornei cică a [fost] oprit trenul și i-a luat pe ăștia de la Timișoara și i-a închis. [Părinții] erau stresați [...], eram speriați" (M.L.); "pe 22 [decembrie 1989] a venit o vecină și a zis deschideți repede televizorul! deschide, fato! să vezi că l-au dat jos pe Ceaușescu, fato! Și am deschis televizorul [dar], nu era program atunci, program era
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cuvântul dat. Aplicând o consecință negativă, profesorul va adopta o atitudine pozitivă În ce privește comportamentul viitor. 8. Atunci când relația cu elevul se deteriorează, profesorui are datoria morală de a depune efort pentru remedierea și restabilirea relației Un elev sancționat poate fi stresat sau reticent. Prin acordarea unei șanse de remediere a comportamentului, elevul va răspunde de cele mai multe ori pozitiv, astfel Încât relația cu profesorul va rămâne una pozitivă. 3. Tehnici de promovare a comportamentului așteptat Ca profesori, avem nevoie de anumite tehnici prin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
le știm chiar dinainte de a învăța cum se numesc, au luat-o razna și au devenit aproape niște otrăvuri. Păi spune și dumneata vecine, ce să mai crezi când citești zilnic în presă, că ouăle pașnicelor găini și bibilici sunt stresate, laptele sărmanul e complet deprimat, plin de azotați, nitrați și vai, chiar de antibiotice, făina nici nu mai e făină, ci un fel de praf, plin de pesticide și hormoni notați cu E, cireșele sunt și ele cu psihicul la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
încă viu". Eu aș propune, ca să fie dotat guvernul României și Parlamentul cu asemenea motociclete. I-ar mai rări și ne-am mai veseli și noi puțin, ce naiba! Eu cu cine fac banking? De vreo două zile mă simt foarte stresat de o întrebare la ordinea zilei, o întrebare firească aș putea spune, existențială chiar, pentru mine și familia mea. întrebarea este simplă: eu cu cine fac banking? Nu serios, vă spun, deci eu cu cine fac banking? De unde iau eu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
chestia pe îndelete, așa gospodărește, a vândut toată flota de pescuit oceanic, la ora ceea a șaptea din lume, apoi întreaga flotă de transport, (a patra din lume), ca nici o coadă de pește oceanic să nu mai ajungă să ne streseze, chiar zi de zi. Ca urmare, reclama care ne violentase atât privirile, a dispărut pe veci, odată cu fabricile de prelucrare a peștelui oceanic de la Tulcea. Și de atunci, nu pot să zic eu că am fost chiar salvați de la un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Au copiat rețeta brevetată (???) de Banca Marmorosch Blank, care a avut în 1931 o cădere ce a zguduit economia românească, după ce a emis cecuri fără acoperire către Banca Națională... și exemplele pot continua la nesfârșit, dar nu vreau să vă stresez prea mult, arătându-vă că de fapt și înaintașii noștri urlau de durere din aceleași motive ca și noi. Doar personajele erau altele, metodele aceleași. Sunt foarte sigur că pentru majoritatea românilor, răsfoitul ziarelor de epocă e o activitate plictisitoare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fotbal a României să se califice pentru Campionatul mondial, decât un amărăștean pălit de boală, pentru un nenorocit de pat, de spital. Dar ca să nu vă tai entuziasmul, (care acum a ajuns sinonim cu tăiatul macaroanei) și să nu vă stresez de tot, în sfânta zi de azi, vă voi demonstra că unii, totuși se gândesc la popor, folosindu-se vechiul dar sănătosul principiu românesc: „Țara arde și baba se piaptănă". De exemplu, doamna Udrea, care dă sfaturi tinerilor pedeliști, cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mult amantele interlopilor decât opiniile intelectualilor, în care discursul mass-media se reduce la bârfe și insulte, în care furtul cu succes, fără a fi prins, din banii publici dă măsura competenței în afaceri și politică. Un nenorocit de dascăl zilnic stresat de grijile materiale, împovărat de sarcini utopice, dacă nu chiar tâmpite sadea, primite de la minister, presat mereu de termene limită în întocmirea unor rapoarte absurde și închistat într-o programă școlară greoaie devine, încetul cu încetul, un robot, dacă nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
chestia pe îndelete, așa gospodărește, a vândut toată flota de pescuit oceanic, la ora ceea a șaptea din lume, apoi întreaga flotă de transport, (a patra din lume), ca nici o coadă de pește oceanic să nu mai ajungă să ne streseze, chiar zi de zi. Ca urmare, reclama care ne violentase atât privirile, a dispărut pe veci, odată cu fabricile de prelucrare a peștelui oceanic de la Tulcea. Și de atunci, nu pot să zic eu că am fost chiar salvați de la un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Tratatul de la Amsterdam. asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în special prin creșterea veniturilor individuale ale lucrătorilor angrenați în acest sector; stabilizarea piețelor; asigurarea siguranței aprovizionărilor; asigurarea unor prețuri rezonabile pentru consumatori. În anul 1958, în localitatea Stresa (Italia), miniștrii agriculturii din cele șase state semnatare ale Tratatului de la Roma au stabilit trei principii 32 de bază care să guverneze PAC: 1) Principiul pieței unice (în interiorul Uniunii Europene, produsele agricole circulă fără restricții); 2) Principiul preferinței comunitare (este
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
serviciilor, promovarea turismului, etc.). Măsurile PAC sunt finanțate din bugetul comunitar, prin intermediul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă 36 (FEOGA), care a fost constituit în mod practic în anul 1962. Înființarea FEOGA reprezintă concretizarea principiului solidarității financiare, stabilit la Stresa, în mod practic unele țări (Germania, Marea Britanie, Olanda) subvenționând parțial agricultura altor țări membre ale UE (Franța, Spania, Grecia, Irlanda). În țara noastră, după 1990 sectorul agricol nu s-a bucurat de o percepție favorabilă, agricultura reprezentând o activitate ineficientă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ne semețim... iar și iar... că de după perdeaua de fum, afară, o să ne scuipe un leu... Eul auctorial discută (obișnuit) cu un alt Eu, secund, ori cu o Ea. În fapt, poetul e un insular, un elegiac agresat de singurătate, stresat de complicațiile citadine; în "intimitatea orașului / copacii / plini de bube, cu coroanele lor de mir" veghează "tembelizați"; absurdul dezechilibrează inevitabil: "Îmi ies din fire și iar mă sui deasupra mea"; bacovian parcă grotescul bate spre delir: "O fată / întunecată / cântă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
întrebarea „Aveți impresia că cea mai mare parte a cetățenilor acestei țări sunt satisfăcuți de traiul lor?”, 70% dintre francezi răspund negativ, în vreme ce 64% se declară satisfăcuți; 79% cred că ceilalți suferă de stres, dar numai 45% admit că sunt stresați 22. La un sondaj IFOP din 2005, 81% dintre salariații francezi se declară satisfăcuți de situația lor personală, dar 70% cred că „salariații francezi nu sunt satisfăcuți de situația lor profesională”. De asemenea, 69% sunt optimiști în ce privește viitorul întreprinderii lor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în marea lor parte second-hand și nu pot să constituie garanții pentru credite bancare. Soluția în aceste cazuri este orientarea spre troc și schimburi non-monetare: „Trocul este mult mai avantajos decât creditele la bancă pentru că nici nu trebuie să te stresezi cu hârtiile cerute de bancă. În plus, nici o bancă nu ar accepta să garantez cu producția agricolă, dar persoanele cu care fac troc acceptă” (directorul Favorit). Managerul obține semințe, îngrășăminte și benzină în schimbul produselor. În acest fel el și partenerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]