1,022 matches
-
pe deplin, implicat în ministerul meu, disponibil pentru orice fel de confruntare, bine primit de comunitatea mea. Acest lucru este valabil cel puțin față de cei care gândesc ca și mine. Sunt senin, chiar și în momentele mai dificile și mai stresante, înfrunt problemele cu responsabilitate. Am decis să spun că sunt fericit deoarece este așa și mă simt fericit pentru alegerea pe care am făcut-o, pentru viața mea, și acest lucru mă face să mă simt bine, să am un
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
mai turbulente zboruri prin care trecusem vreodată. Înainte de călătoria cu pricina petrecusem trei ore plicticoase pe aeroportul din Oslo, În timp ce mecanicii de acolo Încercau să repare o valvă stricată. Toate călătoriile internaționale de după 11 septembrie ajung să fie epuizante și stresante, dar cea pe care tocmai o făcusem depășea cu mult astfel de limite. După ce, În sfârșit, m-am Întâlnit după-amiaza cu gazda mea din Copenhaga, nu mai voiam decât să fac o baie fierbinte, să beau un ceai și să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
afecțiuni ale nasului. „E cel mai grav caz de iritație pe care l-am văzut vreodată!”, i-am spus râzând. A râs și Sandy, scoțându-și nasul fals. „Aici avem de făcut o treabă grea”, mi-a spus ea. „E stresantă, solicitantă și deseori lipsită de aprecieri. Așa Încât facem tot ce ne stă În puteri să mai aducem puțină voie bună În munca obositoare și monotonă de zi cu zi.” După care Sandy mi-a dezvăluit că nasul cel roșu făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
întreagă și să fac și cursurile la zi și am absolvit la timp. Dar nu voiam să continui studiile, diploma de licență îmi era de-ajuns, nu voiam decât să fiu licențiat, atât. Îmi amintesc că fusese o perioadă foarte stresantă de muncă intensivă. Toate erau ca întotdeauna, aveam o iubită și, când am împlinit 23 de ani, am întâlnit-o pe femeia cu care m-am și căsătorit un an mai târziu. Era recepționeră într-unul din hotelurile pe care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de a descrie perioada cuprinsă între 28 și 33 de ani, când a început să lucreze într-un domeniu complet diferit de ceea ce făcuse ea în facultate: Perioada de tranziție nu a fost o chestie rea. Poate mai degrabăplăcută, nicidecum stresantă. Mergeam la lucru, era bine. știam că fac ceva pentru familia mea și mă simțeam satisfăcută. Poate că n-a fost cea mai grozavă perioadă din viața mea. Nu-mi împlineam chiar visele. Eram dezamăgită că nu mergeam mai departecu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
eficiente metode de tratament, ș.a.m.d. Stressimpfungstraining(von Häcker, et. al., 1998, p. 843Ă (ansamblul exercițiilor de „vaccinare” contra stresuluiă, considerat parte componentă a terapiei cognitive, mijlocește pentru cei interesați cunoștințele despre tehnicile de întărire a imunității în fața factorilor stresanți. Declanșarea mecanismelor de coping necesită uneori un „diagnostic diferențial” față de așa-numitele comportamente de apărare (Abwehrgeleitetes Verhaltenă, care, în final, nu se dovedesc a fi utile în situațiile de stres. Acestea din urmă sunt rigide, ajung a fi automatisme, tind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
nedorită într-o încăpere, aglomerația din trafic și întârzierea mijloacelor de transport în comun etc.Ă, adică acele trăiri care în mod normal nu pun o persoană echilibrată în situația unui stres considerabil. Există însă și o serie de evenimente stresante - cum ar fi dezastrele și catastrofele, naturale precum și cele provocate de om (incendii, inundații, luare de ostateci, accidente aeriene, rutiere, navale, tortură, participare la un conflict armat, viol și alteleă - care pun persoana în situații de mare pericol. Consecința lor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pun societatea, precum și omul ca persoană în situația unor dificultăți majore: doar uneori se putea și se poate opta pentru una dintre situațiile posibile de fight or flight (fugă sau luptăă. În lipsa posibilității reale de opțiune (adică a „evitării” factorului stresant sau a „luptei”Ă, este de la sine înțeles că reușita traversării momentelor critice rămâne direct proporțională cu eficiența intervenției mecanismelor de coping. Putem vorbi așadar de efectele benefice ale stresului, respectiv de declanșarea așa numitului sindrom general de adaptare. Dacă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu precădere de factori aflați în afara sferei lor de influență. Cei având în special o orientare de tip intern consideră că marea majoritate a evenimentelor vieții sunt rezultatul acțiunilor proprii. Aceștia însă, aflați în imposibilitatea de a controla un eveniment stresant, se dovedesc frecvent mai ineficienți (comparativ cu cei din prima categorieă în a-și dezvolta mecanisme de coping eficiente. Este important de remarcat și faptul că efectul adaptativ sau maladaptativ al stresului depinde, în mare măsură, de atitudinea și de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
În acest caz, stresul resimțit, dificultățile și frustrările trăite pot ajunge la cote alarmante. Aceste persoane pot suferi, în consecință, de o veritabilă epuizare (burn-oută, astenie extremă, ajungând până la fenomene de depersonalizare. Concluzii Trebuie să înțelegem că, în fond, factorul stresant (nu facem referire însă la acele evenimente puternic traumatizante cu efect negativ certă poate acționa benefic sau nu, în funcție de mai multe aspecte: durata expunerii la stres și perioada dezvoltării psihice în care a avut loc solicitarea respectivă, personalitatea și constituția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
dintre structura (componenta) biologică (B) și cea psihologică (P) este încă insuficient înțeleasă de către unii profesioniști. Din păcate, cei mai mulți sunt încă marcați de dualismul cartezian; dacă sunt biologi/medici, consideră adesea că biologicul cauzează psihologicul (de exemplu, serotonina cauzează starea stresantă/depresivă), iar dacă sunt psihologi/sociologi, consideră frecvent că psihologicul cauzează modificările biologice (de exemplu, starea stresantă/depresivă și/sau un stresor puternic alterează metabolismul serotoninei). Dezvoltările din neuroștiințele cognitive au depășit demult dualismul cartezian. Figura 2.2 arată că
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
păcate, cei mai mulți sunt încă marcați de dualismul cartezian; dacă sunt biologi/medici, consideră adesea că biologicul cauzează psihologicul (de exemplu, serotonina cauzează starea stresantă/depresivă), iar dacă sunt psihologi/sociologi, consideră frecvent că psihologicul cauzează modificările biologice (de exemplu, starea stresantă/depresivă și/sau un stresor puternic alterează metabolismul serotoninei). Dezvoltările din neuroștiințele cognitive au depășit demult dualismul cartezian. Figura 2.2 arată că discursul psihologic și cel medical sunt adesea descrieri diferite ale aceleiași realități/ aceleiași fenomen (Kirsch, 1990). Altfel
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a preveni sau reduce reacția de stres. Coping-ul cognitiv vizează medierea informațională, modalitățile de prelucrare a informației. Are loc medierea cognitivă printr-o cascadă de evaluări și reevaluări ce vizează nu numai natura stresorului, ci și reacțiile subiectului la situația stresantă. Astfel, prin modularea acestor procesări cognitive, consecințele stresante trebuie să fie minime. Mecanismele de coping cognitiv pot fi dispuse pe o axă continuă confruntare-evitare. Confruntative vizează abordarea directă a situațiilor problematice, traumatizante și căutarea unei soluții optime pentru reducerea impactului
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cognitiv vizează medierea informațională, modalitățile de prelucrare a informației. Are loc medierea cognitivă printr-o cascadă de evaluări și reevaluări ce vizează nu numai natura stresorului, ci și reacțiile subiectului la situația stresantă. Astfel, prin modularea acestor procesări cognitive, consecințele stresante trebuie să fie minime. Mecanismele de coping cognitiv pot fi dispuse pe o axă continuă confruntare-evitare. Confruntative vizează abordarea directă a situațiilor problematice, traumatizante și căutarea unei soluții optime pentru reducerea impactului ei. Evitative vizează prelucrarea selectivă a informației negative
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
perceptiv, atențional, cognitiv-emoțional. Represia vizează modalitățile de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă în atribuirea responsabilității pentru situația de stres a unor factori externi (destin, celorlalți). Raționalizarea vizează în mod direct, reevaluarea pozitivă a situației stresante și a comportamentului dezadaptativ propriu. Intelectualizarea/izolarea constă în prelucrarea preponderentă a informației traumatice izolate de conotațiile sale emoționale negative. Astfel, interacțiunea dintre temperament și stilul de disciplină parentală conduce la conturarea stilului de atașament care pare să influențeze nu
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
că oamenii fricoși provin cel mai frecvent din copii fricoși. Adulții (printre ei, părinți) au adesea tendința de a subestima temerile copiilor. Prin experiență directă, frica poate fi învățată în următoarele moduri (Lelord, André, 2003): • experiențe traumatice unice; • micile experiențe stresante repetate (precum, bunăoară, experiențele școlare); • efectul retroactiv: după consumarea unui eveniment oarecare, ne dăm seama că am scăpat cu fața curată/că am scăpat cu bine, deși nu am avut nicio clipă impresia că ne paște un pericol; • văd un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este irațională sau excesivă. Temeri suspecte: • temerile nu corespund vârstei copilului (spre exemplu, frica de monștri la vârsta de 12 ani sau spaima de moarte la 2 ani); • copilul le resimte sau se gândește la ele chiar în absența situațiilor stresante; • nimeni și nimic nu-l liniștește pe copil; • copilul este sigur că spaima îi provoacă o primejdie reală. Fricile (normale) apar și dispar. Ele reflectă "etapele maturizării psihice a copilului. Normale la anumite vârste, ele nu devin problematice decât dacă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o varietate de probleme psihologice. Cu toate acestea și un eveniment pozitiv poate crea stresul care este asociat cu simptome psihologice. De exemplu, poate a fost promovat recent la locul de muncă și are de-a face cu responsabilități extrem de stresante. Simptomele care apar în urma unui eveniment specific duc la stabilirea unui diagnostic. De exemplu, un copil care este depresiv în urma separării părinților lui poate fi diagnosticat cu Tulburare de Adaptare cu Stare Depresivă, în vreme ce un copil care devine depresiv treptat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adaptează ușor sau mai greu în fața diferitelor strategii? Resurse sociale Are pacientul familie și prieteni care-l susțin? Cât de mult îl susțin relațiile cu colegii de muncă? Percepția față de sine și a simptomelor Își poate adapta comportamentul în situații stresante ușor sau greu? Care sunt concepțiile clientului față de starea lui medicală? Dar față de un tratament potrivit pentru simptomele sale? Fondul socio-cultural În ce cultură a fost crescut? De cât timp este în această țară? De ce a venit în această țară
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în cazul pacientului. Mai sunt încă cel puțin 4 alte tipuri de informații care pot facilita aplicarea unui diagnostic și a unui tratament bun tabelul nr. 2.2. a) Mai întâi, este necesar să știm cum a făcut față situațiilor stresante și ce reacții are la propriile simptome. Face apel la alți oameni în care are încredere pentru a vorbi cu ei sau se retrage în apartamentul său și bea când este stresat? Uneori, modul în care oamenii reacționează la factorii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
timpul somnului. 2) Asociațiile imaginative spontane. 3) Reveria sau visul cu ochii deschiși. 4) Imaginația reproductivă, creatoare. Visul este parte componentă în economia somnului, având un rol important în menținerea echilibrului psihofiziologic. În unele boli psihice sau uneori în situații stresante, visul poate avea un conținut neplăcut, terifiant, care poartă denumirea de coșmar. Reveria sau visul cu ochii deschiși poate avea și valențe negative când separă individul de realitate, ancorându-l în aspirații nerealizabile, dar poate avea și valențe pozitive. Este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este contingent cu răspunsul. Autorul acestei teorii compară expunerea la șocuri inevitabile cu pierderile traumatice care adesea precipită depresia (Wolman, 1990)180. Depresia este considerată a se naște ca rezultat al incapacității persoanei depresive de a controla în trecut evenimentele stresante și aversive și care generează sentimente de neajutorare. Aceste sentimente nu vor rămâne specifice pentru un anumit eveniment, ci vor fi generalizate și asupra altor evenimente Au fost realizate experimente analoage cu studenți care au fost expuși la zgomote inevitabile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
principiile după care funcționează și cum va fi aceasta. Astfel, unele credințe pot duce la depresie, cum ar fi: "Pot fi fericit numai dacă persoanele importante pentru mine mă apreciază". Schemele includ cunoașterea, emoția și motivația persoanei. Evenimentele considerate ca stresante pentru persoană activează schemele, adică acea structură prin prisma căreia persoana interpretează realitatea, iar noua situație este evaluată în funcție de schema preexistentă, determinând biasări ale realității ceea ce duce la distres. Posedând în stare latentă anumite scheme cognitive maladaptative persoanele vor manifesta
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
trauma sunt mult mai predispuși la tulburarea de stres post-traumatic decât cei care nu au fost anxioși sau depresivi înainte de traumă (Davidson, Swartz, Storck, Krishnan & Hammett, 1985291; Nolen-Hoeksema & Morrow, 1991292). Există și anumite dovezi că stilurile de coping cu evenimente stresante și cu propriile simptome de distres pot de asemenea influența vulnerabilitatea oamenilor la PTSD în urma unei traume. Multe studii au demonstrat că anumite comportamente ale veteranilor care folosesc strategii de evitare prin coping, precum băutura sau autoizolarea sunt mult mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
personalității sau o boala psihică ci mai degrabă simptomele sunt văzute ca semne prin care individul experimentează o perioadă de tranziție în care suferința este relativă ca durată. Scopul este de a ajuta persoanele și grupurile să facă față perioadei stresante de tranziție. Cei mai mulți oameni care sunt în criză realizează că au nevoie de ajutor dar nu se percep pe ei înșiși ca fiind bolnavi. Modul în care percepe și interpretează un eveniment este un factor critic în determinarea faptului dacă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]