497 matches
-
unde e Cobadinul? Adevărul e limpede în Dumnezeu și ascuns în noi Fericirea de a fi Ion Mureșan, cu ce altă fericire ar putea fi comparată? Pe asta de unde ai mai scos-o? Oricum "fericirile" nu se compară. Este o strigătură în Maramureș, una pe care o țâpurește adesea Mihai Olos: Cât îi muntele de-nalt/ Tot mai nalt îi celălalt!" Spune, rogu-te, primul vers dintr-un poem pe care l-ai dedica orașului Cluj... Am scris două poeme dedicate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
are situl în dicționarele unor Zaciu, Papahagi & Sasu; este relegat într-un loc atopic, drept pentru care se poate spune, cu Mihai Ursachi, că el nu există. Ei bine, dragă Adriene, îmi asum universitaritatea și inexistența literatoare... Căci în afara câtorva strigături (împănate în textura cărților mele cu pietate filială, ca o deferență pentru performanțele jucăușe ale tătânelui meu cajvanian, dar și pentru a-l cinsti pe Ion Creangă: ori menipeea "umplută" a Antichității tardive?), Domnia Mea comite, cu neregularitate, eseu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Baudelaire și, mai cu seamă, Saint-John-Perse, Char, Michaux și Mallarmé. Însă... nu am intrat în mimeză de apropriere cu ei; nu m-am bătut cu pumnul în chept și n-am strigat: Anche io sono poeta!, mulțumindu-mă cu practica strigăturilor străbune și a epigramei populare, har moștenit de la instanța-mi paternă. (Vezi numai, în "Fragmente dintr-un discurs incomod", faimoasa reușită: Lesne strig în gura mare/ Că Maestrul Lesnea pare,/ Când aruncă jet pe mur,/ Că își fute muza-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Grapă și Melu Manta. CSU METAL GALAȚI: Onyejekwe, Alajbeg (Trică), Tocko, Golubovici, Miclea, Mureșan. Libero - Cebic. Antrenor:Zoran Terzic. În cel de-al doilea meci al zilei, Dinamo București - Tomis Constanța 3:0 (26, 19, 20). 27 MARTIE Bătuta cu strigături: ȘTIINȚA BACĂU - TOMIS CONSTANȚA 0:3 (-20, -11, -22) Nimic din tot ce-a mers ceas ieri, în partida cu campioanele de la CSU Metal Galați, n-a mai funcționat astăzi în jocul Științei. E-adevărat că băcăuancele au avut în
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cu mașini din provincie. Poeții, romancierii, pictorii și cantautorii din București sunt pe bună dreptate indignați. „Parcă s-ar da bani cu camionul, nu cu plicul“, spune un poet angajat de curând la Guvern, la departamentul „Integrarea. Ode, lozinci și strigături de protocol“. Un nuvelist interbelic din Dolj umblă ca năucul pe coridoare și întreabă pe toată lumea: „Nu știți unde e biroul «Impostori»?“. Unii îl trimit un etaj mai sus, alții îl îndrumă spre biroul „Plagiate și contrafaceri“. În holul central
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cuvântului meu mă gândesc: când a fost ușor să fii comunist? Singura noastră consolare, a artiștilor comuniști, este că nu ne-a tras nimeni de mânecă să venim la această îndeletnicire. Operează și în această direcție psihologia dintr-o strălucită strigătură românească: Prindeți hora, măi băieți, care vreți care puteți, care nu, nu vă prindeți. Eu vreau să-l asigur însă pe secretarul general al partidului că imensa majoritate a creatorilor, aflați în această sală, și dincolo de zidurile ei, vor fi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Erszbet care a făcut sala să tacă, deși în prima parte a recitalului a grăit în maghiară, apoi a bântuit prin Nichita Stănescu în română și engleză, dovedind o forță lăuntrică deosebită, după ce-și demonstrase calitățile de comediană cu strigăturile maghiare și înainte de a-și manifesta sensibilitatea recitându-l pe Eminescu cu care a și terminat, spunându-i Doina, pe care pentru prima oară a recitat-o aseară cu noi pe scena festivalului. Eu mi-am pus mâinile în cap
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
nu-i interesează mai mult. Nici la hochei nu însemnăm nimic. Acum exact 30 de ani, la Innsbruck, România participa la Turneul Olimpic. Între timp, s-a ales praful și acest sport există numai prin violența galeriilor și prin abjecția strigăturilor. Patinoarele sînt prăbușite, copleșite de abur și de ură de rasă. Pînă la urmă, nu mai e hochei, e un fel de război între români și unguri, din care nu cîștigă nimeni. În asemenea condiții, nu ne rămîne decît să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Școlii Normale „Vasile Lupu”, din Iași, care făcea, în acea săptămână, practica pedagogică în școala noastră, încântându-l și acordându-i o atenție specială. Copilul a mai participat și la concursurile de dansuri populare „Ritmurile tinereții” din Vaslui, unde cânta strigăturile la microfon, împreună cu fetița despre care voi vorbi curând, ambii fiind plăcut impresionați de faptul că se găseau pe scenă, alături de dansatori. în continuare, voi relata povestea elevei B. Ana Maria Bianca. Nici viața ei nu a pornit prea fericit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la concursul „Parada costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții”, Vaslui, iar în săptămâna „Școala altfel” s-a făcut remarcată atât în rolul jucat la invitația domnului inspector Baban, cât și în activitatea de confecționare 210 de rochii din hârtie creponată (unde a fost premiată) și de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mozaice, ivriții au urmărit să se prezinte ca cel mai vechi popor din lume din care se trag toți ceilalți și drept urmare au datoria sacră de a le săruta călcîiele și poalele antereelor. Iarăși nu se pupă deloc făcătura cu strigătura. Ce este la noi hoție și furăciune, la ei este revelație și minune! A venit vremea să ne lipsim de asemenea minuni care au făcut atîta rău neamului omenesc! LEGES BELLAGINES legea veche a geților/rumunilor Sistemul extraordinar de cunoștințe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în 1921, fiind urmată de altele, dedicate profesorului său de la liceu Virgil Onițiu (monografie premiată în 1937 de Academia Română), lui Ioan Lupaș sau lui Octavian Goga, și de culegerea de folclor Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături) (1929; Premiul Academiei Române în urma unui raport întocmit de Octavian Goga). A semnat și Toma Nour. T. alcătuiește, sub imboldul tatălui său, care prin 1885 culesese folclor în Vrancea, și sub înrâurirea lui Andrei Bârseanu („dascălul luminat”), culegerea de folclor Pe
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
alcătuiește, sub imboldul tatălui său, care prin 1885 culesese folclor în Vrancea, și sub înrâurirea lui Andrei Bârseanu („dascălul luminat”), culegerea de folclor Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, care conține aproape șase sute cincizeci de piese lirice, doine și strigături. În Predoslovie el susține o opinie exprimată de George Coșbuc, Ovid Densusianu, N. Iorga și Petre Cancel, anume că poezia populară este creație individuală. Prezintă categoriile liricii și recomandă metoda anchetei folclorice prin elevi, îndrumați în prealabil să culeagă cântece
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
mediul lor, să le noteze după cum le zic bătrânii și oamenii neinstruiți. Ovid Densusianu, în „Grai și suflet”, remarcă ideile expuse de T. în introducerea cărții, precum și includerea unei serii de doine „cu o notă mai deosebită” sau a unor „strigături cu mult duh de satirizare”. Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri (1934) este o lucrare cu o declarată finalitate pedagogică, în care, folosindu-se de un citat aparținând geografului Ion Simionescu, autorul îndeamnă tineretul „să se închine cu smerenie în fața
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian Goga, București, 1939; Un stâlp de foc: Ion Lupaș, București, 1943. Culegeri: Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929. Repere bibliografice: Cronicar, „Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului”, „Patria”, 1925, 133; Ion Colan, „Anuarul Liceului «Principele Nicolae»”, „Țara Bârsei”, 1930, 6; Nichifor Crainic, Cronica măruntă, G, 1931, 4; O.D. [Ovid Densusianu], „Pe Murăș și pe Târnave
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
tipărită de Ț.: Poezii populare din Maramureș (1906). Sunt reunite aici peste două sute șaptezeci de piese, dintre care doar douăzeci și cinci balade, unele constituind o noutate (Năzdravanul, Fata fetelor, Hore despre cei doi frați, Gheorghe și Iosif, Roșmon crai), numeroase doine, strigături, chiuituri, precum și colinde sau descântece. Culegerea, rezultat al cercetării unei singure localități, Biserica Albă, așezată pe malul drept al Tisei, are o dublă importantă, prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în care
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
inițiale. De regulă, spectacolul cuprinde o parte introductivă, descriptivă (în care se schițează portretul măștii), urmată de moartea animalului și reînvierea acestuia prin descântecul Blojului (Moșului, Ciobanului, Urâtului), care îl însoțește. Textul poetic prezintă vădite înrâuriri ale cântecului liric, ale strigăturii și descântecului, fiind posterior pantomimei. Masca propriu-zisă, construită din lemn, cu maxilarul inferior mobil, inițial stilizată, se transformă dintr-un element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
folclorizarea unor creații culte. La acest proces au contribuit în mare măsură și elevii, realizatorii de predilecție ai spectacolelor. Relațiile ce se stabilesc între t.p. și alte specii folclorice se rezumă, de regulă, la includerea unor doine, cântece propriu-zise, strigături și chiar descântece în structura reprezentărilor dramatice. Interferența cu creațiile culte este însă reciprocă. Comodia vremii (Franțuzitele) a lui C. Facca și unele comedii ale lui V. Alecsandri și Matei Millo resimt puternic influența t.p. de păpuși, așa cum multe
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu îi desfac cu două! / De i-o fi făcut cu două? / Eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literatură, București, 1982; Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Cântecul epic tradițional al românilor, București, 1985; Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Herseni, Problema „Mioriței”. Pe marginea lucrării lui Adrian Fochi, CNT, 1965, 26; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, București, 1972, 34; Bârlea, Ist. folc., 556; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Minervei, București, 2000; Repere în etnologia românească, București, 2002. Ediții: Miorița. Balade populare românești, introd. edit., București, 1966; Soarele și Luna. Balade populare românești, București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, III-V, București, 1968-1970; Petru alias Dăncuș de Ieud, Strigături, glume și basme culese din popor , introd. edit., în Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 287-392; Dumitru Stăncescu, Sora Soarelui. Basme culese din popor, pref. I.C. Chițimia, București, 1970, Cerbul de aur. Basme culese din popor, pref. edit., București, 1985
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
unele schimbări, dar fără izbândă, Ioan Slavici, aflat o vreme printre redactori. Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de prezentare, G.s., deși a apărut
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]