495 matches
-
zis? ― Mă, și-așa, și-așa, noi tot prost o sfârșim cu excursia asta! Barem să ne distrăm în tren, până la București, că altminteri murim de urît! Și unde-am început să-i tragem niște cântece de veselie, chiote și strigături! Țin minte că printre altele am cântat și: " Pentru fata de la moară , Mi-am pierdut un an de școală!" ― Mă, dați-l naibii de cântec, să nu cobiți! Tocmai p-ăsta v-ați găsit și voi să-l cîntați? Dar
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
bucătăreasă-șefă, Natalia, cea mereu doritoare să fie scoasă la joc, tropotea dezlânat și mereu în contratimp. Îl sfătui cu hazlie îngrijorare: Măi, Faraoane, joacă, bre, mai repede, că acuși se termină iar cântecul! Ia vezi! îi adresă el o strigătură anume făcută pentru cei din Kotonoaga, care nu prea știau să învârtească hora: Dă-te, vere, mai deoparte / Nu joci, numa' dai din coate / Pe-aici, nu te-mpiedeca / Du-te 'nvață a juca / Că încurci și cetera!... Orășeanul, cel fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Sau ar striga O, mon Dieu! la momentul potrivit? Asta ca să lămurim lucrurile de la bun început, pentru că autorul a fost destul de ambiguu în privința libidoului meu. Și apropo de O, mon Dieu!, de care autorul a făcut atâta caz. E o strigătură ca la teatru, când ești mulțumită de prestație. Doar că acolo se strigă Bis! Dar eu una n-am auzit de vreo femeie care să strige Bis! la orgasm. Prea ar fi ca la teatru. Pe Lionel chiar l-am
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vii, C-a venit urîtu-ntîi 5 Și s-a pus la căpătâi, Și n-am leac din loc să-l mâi. POPULARE (p. 565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi pare c-ai venit {EminescuOpXV 1025} STRIGĂTURI (p. 584) CU CONDACUL 323 Cu condacul Împli sacul, Dar cu grămătica N-ajungi la nimica. NU-I CONDEIUL 322 Nu-i condeiul Tot temeiul TOATĂ ZIUA EU TE VĂZ (p. 633) 2281, 71 r Ochii mei de plâns topiți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
știu de la un unchi de-al meu, mare meșter și el... Ascultă-l și ține-l bine minte !... De data aceasta, arcușul lui deadul Vasile începu să zburde pe coarde și în jur se revărsară chiuituri și tropăituri, fluierături și strigături repezite, într-un tumult crescând de viață și de veselie. Chipul moșneagului deveni surâzător și vesel, iar Culae se simți și el cuprins de veselie și îi veni să-i țină bătrânului hangul, de nu l-ar fi oprit sfiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-mi - În mine-am zis și eu, Deși în toată treaba Eu nu găseam nici un rău. E foarte greu a decide De-i rău or bine de-i, Dacă din doi ce suntem Ne-am face de-odată trei. 76. STRIGĂTURI (1876-1878) Eu pe pieptul tău culc capul Și mă uit la tine-n față, Ca copilul ce se uita L-ale maicii sale brațe. Ca miresele să îmble ori să calce ca pe piuă. {EminescuOpIV 522} Chiar sărac, de ai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
carpăn, esența contează, ca și În viață. Numai esențele tari rezistă vremurilor și ...oamenilor care erodează mai ceva ca timpul. Iar noi suntem ... esențe, tari ca stejarii și carpenii, nu ne dăm și nu ne lăsăm, vorba bunicului și a strigăturii sale preferate de la joc: Nu te da, nu te lăsa! Va nu a comentat nimic, deși până la un punct Înțelegea rostul acelor vorbe. A luat o figură de om atent, asemănătoare cu cea a lui Vizanti, care bine Înfipt pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
opt ocă de pastramă Să bem vin, să mâncăm poamă. 251 Cu cât beu, cu-atît mă ieu, Cu cât beu mă-nveselesc, Cu-atîta mă răcoresc; De n-aș bea, n-aș veseli - Pe loc, mam-, - aș nebuni. {EminescuOpVI 247} P. STRIGĂTURI 252 Vecine, dragă vecine, Nu lăsa Nevasta ta Să spele cămeși la vale, Că-i prea albă la picioare - Că cîndu-i văd piciorul gol Stau în loc să mă omor. 253 Pe ulița cei domnească Este - o albă de nevastă Vrea birăul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
despre practica amorului. Sîntem un popor de erotomani ! - mi-a trecut atunci pentru prima dată prin minte. Am mers apoi în Maramureș. După ce am reușit să mă bag pe sub pielea oamenilor, mi-a fost dat să aud nunți la rînd strigături pe care mama mea mi-a interzis riguros să le povestesc aici. Ce priapism cosmic și jovial, măiculiță ! Numai fată mare să nu fii prin aceste părți, că ți se strigă peste deal rușinea de nu mai știi în ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cuvîntul care comunică, legîndu-ne de aproapele nostru, devine o simplă cuvîntare care își strigă doar dreptul de a cuvînta. Am devenit astfel ființe îndepărtate în ciuda libertății noastre cîștigate de comuniune umană. Jargonul ultimilor ani a rezumat totul în amăgitor solitara strigătură de izbîndă : fac ce vrea mușchii mei ! Nimeni nu mai comunică, nimeni nu mai ascultă pe nimeni, vorbele sînt folosite doar ca arme de atac și/sau apărare, iar cuvintele sînt vînturate precum niște coji de semințe scuipate de o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
destinatare), dar reglementate social sub formă de glume legitime la care nimeni nu are voie să se supere. Uneori, acestea sînt puternic ritualizate, ca în cazul instituției sanankuya din Mali. Ceva oarecum similar avea loc și la noi în cazul strigăturilor peste sat ale flăcăilor, cînd numai fată nemăritată sau leneșă nu era bine să fii. Pe scurt, în toate aceste cazuri, extrem de diverse, înjurătura îndeplinește și o funcție subiectiv - și subversiv - clasificatorie, fiind astfel, implicit, un joc de putere. Ea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în vorbă și în port. Flăcăi și fete, bărbați și neveste, se prind cu toții de mână, în horă, într-un cerc larg. Joc simplu și patriarhal, simbol al unirii tuturor într-o singură familie. Lăutarii cântă și din gură, cu strigături tărăgănate, și deodată, o dau iar într-o sârbă îndrăcită... hora se strică și rămân numai cei care pot. Cu obrajii în flăcări, cu o poftă sălbatică flăcăii se prind pe după umeri într-o sârba așa de vijelioasă, cu dupăială
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
venim cu vești deosebite, care nu suportă amânare. Dar cine sunteți? Oameni buni. Prieteni de-ai matale. Ne cunoști. și o să ne recunoști de îndată. Apăsă butonul electric, poarta se dete în lături, și cei trei musafiri intrară înlăuntru. O strigătură, într-un anumit fel, către câini, îi făcu să tacă și să se retragă, fiecare la locul său. Când au ajuns la prag, conu Leonardo a tresărit. Musafirii purtau cagule pe cap. A dat să se retragă, dar n-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
uită în jur și inspectează titlurile din bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit c-a făcut Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-i iubea pe unguri, era șovin. De-un șovinism entuziasmant și scrisă-ntr-o limbă de lemn armonioasă ca un făcăleț de la Fondul Plastic, Patria se află și ea la primul număr. E 69. Poziție din care editorialistul lansează cîteva strigături de pupăză beată: „iredentismul maghiar și-a dat frîu liber”, „păi bezmeticilor”, „n-o să vă dăm satisfacție, nemernicilor”, „chiar de-ar fi să vă scoatem din viespare”, „nu veți Îngenunchea oamenii minunați ai acestui popor blajin cu instinctele voastre ordinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
împleteau și se prelungeau într-un oftat fără sfârșit. Hora zburda în cerc larg, se întindea ca un șarpe, atingea cu șfichiuri alintătoare, când pe femeile de pe margini, când pe bărbații din bătătura cârciumii. Bucuria jucătorilor izbucnea în frânturi de strigături, în floricele de pași ritmați. Privitorii se îmbulzeau cuprinși de aceeași veselie, parcă ar fi căutat să se topească cu toții într-o singură ființă fără griji și fără necazuri. Cel mai vesel părea totuși Pantelimon Văduva și toată lumea se bucura
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Găinariu-Varone), București, 1980; Povestea unui orfan, București, f.a.; Vraja iubirii, București, f.a. Culegeri: Folclor românesc din Ardeal. Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj, București, 1935; Folclor versificat din Moldova. Poezii populare din comuna Plopeni, plasa Bucecea, județul Botoșani, București, 1936; Strigături la jocurile populare românești, București, 1936; Strigături alese de la horă, București, 1938. Traduceri: Guy de Maupassant, Strigăt de alarmă, București, 1914. Repere bibliografice: N.I. [Nicolae Iorga], Cronică, RI, 1930, 10-12; Romulus Dianu, Jocuri și folclor, CRE, 1931, 18 martie; N.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
f.a.; Vraja iubirii, București, f.a. Culegeri: Folclor românesc din Ardeal. Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj, București, 1935; Folclor versificat din Moldova. Poezii populare din comuna Plopeni, plasa Bucecea, județul Botoșani, București, 1936; Strigături la jocurile populare românești, București, 1936; Strigături alese de la horă, București, 1938. Traduceri: Guy de Maupassant, Strigăt de alarmă, București, 1914. Repere bibliografice: N.I. [Nicolae Iorga], Cronică, RI, 1930, 10-12; Romulus Dianu, Jocuri și folclor, CRE, 1931, 18 martie; N.C. [Nicolae Cartojan], Dicționarul jocurilor românești. Coregrafie populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
5. promovaretc "1.5. promovare" După cum vă spuneam, negustorii de la piață folosesc preceptele comerțului civilizat în mod involuntar sau, în cazurile fericite, copiază modele comerciale occidentale de succes, văzute pe la televizor. În privința promovării, ei folosesc exclusiv mesajele strigate și sampling-ul: - strigături - sunt de cele mai multe ori mincinoase, iar argumentele folosite, puerile. „Luați, coniță, că-i ultimele două legături, să plec și io acasă“ e un exemplu pe care-l veți întâlni frecvent. Mi s-a făcut mie odată milă de un bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu sufletul său. Ca să culeagă ce i s-a părut mai frumos, din cîmpul cu flori, el n-a folosit coasa; cu mîna a ales floare cu floare, după gustul său, și pentru opera sa; deci anumite basme, anumite proverbe, strigături, locuțiuni etc. ... Iată, de exemplu, un motiv popular, luat din balada Toma Alimoș și prelucrat după starea lui sufletească, din vara lui 1869: "Închinare-aș și n-am cui Închinare-aș dorului, Dară mi-i dorul pustiu, Că e mort
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave, zicale, strigături, cimilituri și cântece. Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau culoare și energie stilului. Încântarea și mândria lui C. de a etala firea, istețimea și vorbirea personajelor sale atrag simpatia cititorului. În același mediu rural crește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
Gavril Bichigean și Ion Tomuța, Bocete și descântece din ținutul Năsăudului, Bistrița, 1936; C. Brăiloiu, Bocete din Oaș, București, 1938; Folclor din Oltenia și Muntenia, I, București, 1967; Folclor din Moldova, II, București, 1969; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. R. Todoran și I. Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 250-253; A.S. Hâncu și V.S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979, 238-269; Ion H. Ciubotaru, Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), introd. edit., cu un capitol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]