744 matches
-
despre consum, arhitectură, rolul limbajului și al culturii în societățile contemporane i-au articulat o parte din obiectul său de studiu, deși abordările baudrillardiene vor diferi, uneori cu mult, de cele ale maestrului său (Baudrillard este mult mai apropiat de structuralism, de exemplu, decât profesorul său, noțiunea de sistem fiind una larg utilizată, în special în primele sale texte). Teoria construită între 1920 și 1930 de către Georges Bataille a avut rezonanțe în teoria consumului alcătuită de Baudrillard, în care găsim concepte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care s-au impregnat în scrierile sale, precum: "discutarea deconstrucției lui Jacques Derrida, arta pop a lui Andy Warhol, teoria darului lui Marcel Mauss, teoria cheltuielii și a schimbului simbolic a lui Georges Bataille, revizuirea lui Freud realizată de Lacan, structuralismul lui Lévi-Strauss, lectura structuralistă a lui Marx întreprinsă de Althusser, opera scriitorilor americani asupra societății de consum și Teoreticienilor Critici precum Herbert Marcuse, T. W. Adorno și Walter Benjamin"339. Unii interpreți pun un mare accent pe relația dintre teoria
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1968), La société de consommation (1970) și Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), în care interpretarea sistemului de semne se află în strânsă legătură cu aceea a sistemului de obiecte sau de mărfuri (marxismul, semiologia și structuralismul alcătuind pilonii teoretici ai asumpțiilor). Analizele sale încep însă să detecteze, deja, anumite fisuri în teoriile pe care și le-a ales drept filtre hermeneutice de bază, astfel încât încă de pe acum putem vorbi despre o ușoară tendință de a căuta
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
generale ale societății la un moment dat, precum și a structurilor nevoilor, comportamentelor și fanteziilor consumatorilor. Pentru această etapă a operei sale, noul sistem al obiectelor lumii cotidiene moderne este analizat în special cu mijloacele teoriei marxiste, ale semiologiei și ale structuralismului. De altfel, obiectele sunt grupate în sisteme de semnificație, iar logica lor este înțeleasă atât economic și funcțional, cât și (mai ales) cultural. Explicația sistemului cotidian al obiectelor este realizată pe fundalul relației dialectice dintre un subiect atras și chiar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Editura Echinocțiu, Cluj, 1998. CONNOR, Steven, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. CULLER, Jonathan, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983. DEBORD, Guy, Societatea spectacolului. Comentarii la societatea spectacolului, trad. și note de Ciprian Mihali și Radu Stoenescu, Editura Est, București, 2001. DELEUZE, Gilles, Diferență și repetiție, trad. de Toader Saulea, Editura Babel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se vedea Peter Barry, Beginning Theory: An Introduction to Literary and Cultural Theory, Manchester University Press, Manchester, 1995, pp. 63-65. 52 A se vedea David Buchbinder, Contemporary Literary Theory and the Reading of the Poetry, MacMillan, Basingstore, 1991, cap. 3, "Structuralism", pp. 36-55. 53 Cf. Peter Barry, op. cit., pp. 72-73. 54 A se vedea Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, pp. 22-30. 55 Ibidem, p. 30. 56 A se vedea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se vedea David Buchbinder, Contemporary Literary Theory and the Reading of the Poetry, MacMillan, Basingstore, 1991, cap. 3, "Structuralism", pp. 36-55. 53 Cf. Peter Barry, op. cit., pp. 72-73. 54 A se vedea Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, pp. 22-30. 55 Ibidem, p. 30. 56 A se vedea Roland Barthes, "La mort de l'auteur", în Oeuvres complètes, tome II, 1966-1973, Seuil, Paris, 1994, eseu care indică drept corolar al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deconstrucției, a se consulta, de exemplu, Christopher Norris, Deconstruction: Theory and Practice, Methuen, London and New York, 1982, Christopher Norris, Against Relativism. Philosophy of Science, Deconstruction and Critical Theory, Blackwell Publishers, Oxford, 1997, Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, Barbara Johnson, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. 65 Menționăm că tezele poststructuraliste au cunoscut o largă utilizare, fiind preluate în studiile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
merge. Am fost mîndru pe loc de originea mea. Sunt pe la pagina omieosută colț cu blue note unde-a cântat sorescu ceva ce-am uitat. o ciorbă de burtă să fie. n-ai decît zisule să-ți aduci aminte de structuralism cînd ești beat. Îmi lipsește o muzică mare cîntată de oameni tăcuți. Graffiti Ieri cînd mă întorceam de la teatru un cîine făcea pasul piticului pe trecerea de pietoni mi-a trecut prin cap că gîndesc ca o femeie cu un
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
sincopă dureroasă peste care se va trece. Ce-i drept, mai gravă pentru viitorul nostru decât alte primejdii de la noul început de secol și de mileniu. Cele mai recente cercetări din anii postbelici, cu metodele comparatiste și sincronice validate de structuralism, cu etologia umană și animală, psihologia abisală postfreudiană, științele religiilor, au îmbogățit însăși definiția mitului ca "discurs despre zei". Mitul este mai mult decât o povestire fantastică, o construcție a spiritului, o primă elaborare a unei experiențe reale. Pentru că are
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
apariției Sfintei Fecioare! Orice mistică ne învață într-o manieră strălucită că timpul viziunii sau al extazului nu este timpul orologiului sau al cronometrării". (16, p. 76) Durand arăta că filologia clasică, exegeza religioasă, multe cărți de filosofie contemporană sau structuralism lingvistic au adus dovezi privind importanța miturilor și a muzelor pentru cunoașterea omului și a lumii sale pronunțat figurativă, nu substanțială. La frecventele citări din Foucault, aici ni se pare potrivit textul " Nu există diferențe între aceste mărci vizibile pe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
homo sapiens. Am vrea să înțelegem noile încercări prin care suntem obligați de istorie să trecem, odată cu întoarcerea capetelor și a drumurilor de la Răsărit spre Apus, de la Sud spre Nord și invers. Ne ajutăm de hermeneuticile timpului, dar și de structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de la Răsărit spre Apus, de la Sud spre Nord și invers. Ne ajutăm de hermeneuticile timpului, dar și de structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică. Se ajunge așa în preajma semioticii, care are corespondențe informațional-calculatorii și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
hermeneuticile timpului, dar și de structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică. Se ajunge așa în preajma semioticii, care are corespondențe informațional-calculatorii și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care se conservă prin tot mai rarele rezervații la cele mai "expandate" în Cosmosul Apropiat. (38) Structuralismul, hermeneutica și filosofiile mai vechi, de genul pozitivismului, fenomenologiei și existențialismului, nu pot lipsi din eforturile de înțelegere a orizonturilor și limitelor societăților și oamenilor care trăiesc în ele. În 1994, R. Trigg scria pentru ediția românească a uneia dintre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
spun mare lucru. Italo Calvino Cuvînt înainte Un posibil parcurs al lingvisticii textuale Martor al dificultăților epistemologice, lingvistica nu mai poate/știe să-și povestească trecutul. De exemplu, Saussure nu apare nominalizat de lingvistica cognitivă, numele său fiind confundat cu structuralismul, de fapt cu lingvistica structurală dintre cele două războaie mondiale, care include și distribuționalismul american. Dacă am încerca totuși să rescriem istoria lingvisticii, am remarca fără îndoială faptul că fiecare nouă "școală" s-a clădit pe perimarea sau chiar dispariția
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
capitolul al IV-lea, criticul urmărind să surprindă "convenționalitatea manieristă a unui limbaj literar". Acesta va anunța, așadar, "heteronomia metodică a lucrării" pe care o vede ca fiind absolut necesară în înțelegerea literaturii. Metoda e decis modernă și se subsumează structuralismului, tematismului, psihocriticii argumente existând pentru fiecare. De la Roland Barthes la Mihail Bahtin, de la Schoupenhauer la Hegel, comentatorul caută tipare, scheme relaționale... Rezultatele sunt interesante, dar memoria (nici măcar cea afectivă) nu le reține, cu toate că inteligența le "bifează". Cititorul mai mult sau
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
perspectivelor de definire ale culturii reiese și din lucrarea recent apărută în țara noastră, în 2010, Sociologia culturii. Antologie autori străini, care, în primul capitol, a prezentat zeci de definiții ale culturii, grupate pe curente de gândire: universalismul, particularismul, funcționalismul, structuralismul, "Școala cultură și personalitate", culturalismul, interacționismul, esențialismul, structural-funcționalismul ș.a.16. Sociologia, în general, sociologia culturii, antropologia socială și culturală, în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept, dincolo de diversitatea punctelor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Unitate și diferențiere culturală 1.3.1. Universaliile culturale Dezbaterea privind raportul dintre unitate și diversitate în cercetarea culturii durează de mai mult de un secol și a trecut prin etape în care curente de gândire diferite (precum funcționalismul și structuralismul) erau categorice, unele afirmând că unitatea este trăsătura definitorie a culturii, altele că diversitatea se potrivește mai bine culturii. Este cert faptul că fiecare cultură are caracteristicile ei proprii, că fiecare societate națională se diferențiază printr-o literatură, istorie, arhitectură
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
central pentru științele sociale. Culturaliștii susțineau cultura drept cauza principală a modelelor de comportament, inclusiv a interacțiunilor sociale (cine interacționează cu cine), iar pentru ei întreaga organizare a societății este condiționată de cultură. Această teza a fost contrazisă de către reprezentanții structuralismului, precum A. R. Radcliffe-Brown and E. E. Evans-Pitchard din partea școlii britanice de antropologie și Claude Lévi-Strauss49 din partea structuralismului francez. Structuraliștii erau convinși că structura socială ar trebui să fie principalul obiect de studiu al științelor sociale și că ar trebui
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cine interacționează cu cine), iar pentru ei întreaga organizare a societății este condiționată de cultură. Această teza a fost contrazisă de către reprezentanții structuralismului, precum A. R. Radcliffe-Brown and E. E. Evans-Pitchard din partea școlii britanice de antropologie și Claude Lévi-Strauss49 din partea structuralismului francez. Structuraliștii erau convinși că structura socială ar trebui să fie principalul obiect de studiu al științelor sociale și că ar trebui folosită în formularea teoriilor despre societate, deoarece structura socială determină parttern-urile (modelele) gândirii și ale interacțiunii sociale. Definind
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
principii indispensabile ale vieții în cadrul unei societăți. A trăi într-o societate ține de natura omului, dar organizarea acestei vieți este legată de Cultură și implică elaborarea de reguli sociale. Cel mai tipic exemplu de asemenea legi universale analizate de structuralism este interzicerea incestului, acesta fiind bazat pe necesitatea schimburilor sociale 51. Atât școala Cultură și Personalitate (cum este cunoscută școala culturalistă), cât și școala structuralistă, s-au bucurat de un număr foarte mare și influent de adepți. Culturaliștii au preferat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de interacțiune sunt, de asemenea, produse de către participanții ce interacționează, dar întrebarea privind întâietatea cauzală dintre cultură și structura socială poate fi considerată ca fiind separată 59. Raportul dintre cultură și structura socială devine problema centrală a dezbaterii culturalism vs. structuralism, argumentele lor îmbogățind modul în care este înțeleasă cultura: culturaliștii au dovedit că unicitatea și originalitatea sunt trăsături ale oricărei culturi, iar structuraliștii au arătat că esența culturii este dată de relațiile și interacțiunea dintre oameni. Capitolul 2 Limba ca
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Chicago, 1994 și Pierre Bourdieu, Distinction, Mass.:Harvard University Press, Cambridge, 1984. 47 Edgar F. Borgatta, Rhonda J. V. Montgomery, op. cit., p. 562. 48 Edgar F. Borgatta, J. V. Montgomery, op. cit., p. 563. 49 Lucrările prin care a fost consacrat structuralismul sunt: A. R. Radcliffe-Brown, Structure and Function in Primitive Society: Essays and Addresses. New York: Free Press, (1952) 1961; E. E. Evans-Prichard, The Nuer. London: Oxford University Press, 1940; E. E. Evans-Prichard, Witchcraft, Oracles and Magic Among the Azande. Oxford: Clarendon
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ca un liant între individ și societate, dând sens ambilor și dezvăluind o lume plină de conținut unde are loc schimbul simbolic. Discuția despre relația dintre individ și societate din punctul de vedere al identității are la bază teoria interacțiunii structuralismului simbolic, dezvoltată de Sheldon Stryker și Peter Burke 468 pentru a sublinia felul cum se structurează natura individului prin intermediul proceselor de interacțiune socială. Structuralismul simbolic are în vedere semnificațiile pe care le au simbolurile și funcțiile lor sociale, susținând că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]