782 matches
-
că el se căznește... Scrisa nu-i iese ușor, își compune în chinuri ca și Creangă fraza, cu deosebirea că la Creangă fraza iese bine, rotunjită, aproape savantă prin numărul mare de propoziții subiective și atributive strânse ca boabele de strugure într-un ciorchine, în timp ce la bietul Slavici frazele ies nădușite, "bâiguite" (un cuvânt ce se repetă în vocabularul scriitorului) adică zăpăcite, amețite... Creangă și I.L Caragiale au geniu lingvistic, Slavici are doar talent (mare talent) pe care-l cultivă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era bucățică ruptă. Semăna cu ea acum douăzeci de ani când a născut-o. Trasă la trup, cu părul schimbător în bătaia soarelui vara, când deschis, când mai închis, cu zâmbetul dulce și ochii mari rotunzi ca două boabe de strugure negru. Fata nu-i ieșea din cuvânt, se învățase de mică cu greul. Rămăsese orfană de tată de la cinci ani, iar Rarița nu a mai adus bărbat în casă de atunci. Omul ei... “Dumnezeu să-l ierte, că bun
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a ridicat și a pornit spre grădină cu o strachină în mână. Rupse câteva fruze de pătrunjel și două cozi de ceapă. Rămase apoi stană în mijlocul grădinii. Se uită pe furiș în jur. Rupse cu sete fructele negre lucioase de strugurele câinelui. Luată prin surprindere, buruiana își pierdu și câteva din florile albe gata legate să facă fruct. Varvara înghiți apoi boabele mărunte, mai luă o mână și încă o mână. Ultimul bob îl sfărmă între dinții ei mici, lăsând zeama
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
clădirile vechi zidurile degajă miros de urină; mă minunez pentru că astăzi nu am văzut niciun câine pe stradă. Deodată umbrele clădirilor le înghit pe cele din spinarea mea; simt cum plutesc ca un fulg, mă transform într-un ciorchine de strugure, mă agăț de bolta dintre două clădiri, unde umbrele nu ajung niciodată. Promisiune O să renasc, nu voi muri chiar dacă aș fi sămânță pe-o lespede... Cu diminețile mă voi înfrăți, cu picături de rouă mă vor hrăni. Într-o floare
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și uterin, reduce apariția simptomelor de menopauză, crește imunitatea. Bioflavonii se găsesc În ceaiul verde și În vinul roșu sec. Extractul semințelor de struguri conține polifenoli care sunt substanțe unice capabile să lege radicalii liberi. Suplimentele nutritive din sâmburi de strugure Întăresc pereții vaselor, reduc riscul de apariție a bolilor cardiovasculare. Uleiul de semințe de struguri se folosește În producția cremelor anticelulitice și de Întinerire. Miezul și coaja ardeiului dulce bulgăresc, caisele, citricele, cireșele, roșiile conțin bioflavoni. În fructe, legume, ceai
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
paiul și a dat în spic” (Matei 13, 25-26). Într-adevăr, cândeste vorba de lume Dumnezeu nu osândește „global”, așa cum arface oamenii în sens pătimaș, ci alege muncind cu sudoarea frunții:„Așa zice Domnul: Ca atunci când găsești must într-un strugure șizici: Nu-l rupe, că în acesta se află o binecuvântare, tot astfel voiface și Eu cu slujitorii Mei: Mă voi feri să stric tot” (Isaia 65, 8).Mântuitorul a chemat pe ucenicii Săi să devină părtași la aceastădesăvârșire a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu corpul fonetic redus, în română avem astăzi împrumuturi: lat. limus „noroi“ devenit rom. im s-a păstrat numai regional și a fost înlocuit, în limba comună, de noroi, împrumutat din slavă (sau, regional, de imală). La fel, lat. uva „strugure“ există numai în cele mai vechi texte românești și s-a păstrat în dialectele sud-dunărene; în Noul Testament de la Bălgrad (1648), cuvântul nu a mai fost înțeles și, de aceea, este explicat într-o notă marginală, iar în Lexiconul lui Mardarie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
notă marginală, iar în Lexiconul lui Mardarie (1649) apare textul, scris greșit, au a tămădui oase, în loc de auă tămâioasă, ceea ce dovedește că, în dacoromână, cuvântul auă a fost părăsit, în secolul 17. În locul său, a intrat în limba română termenul strugure, cuvânt pentru care s-au propus diverse origini (latină, germană, traco-dacă, greacă), niciuna acceptabilă. S-a sugerat și că ar fi o formație pe teren românesc, de la strug „rașpel“! Ceva asemănător s-a petrecut și în alte limbi romanice: lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Peninsula Iberică și în Italia. Din motive similare cu cele valabile în română, probabil, în Galia cuvântul latinesc uva a fost înlocuit de lat. racemus „ciorchine“ > fr. raisin, occ. rasin. În sardă și în dialectele meridionale italienești, cu sensul de „strugure“ există continuatorii lat. acimus „boabă“. Tot din cauza corpului fonetic redus au dispărut, în perioada de trecere de la latină la limbile romanice, și alte cuvinte latinești, care au fost înlocuite prin derivate ale lor: lat. pix „smoală“ a fost înlocuit prin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lichidul, de rom. molan „vin”, de pracrit. velli, vella „plantă agățătoare”, lit. vieloti „a se răsuci, a se încâlci”, de rom. pleată, față de viță, șuviță, de alb. rruvan „vie”, germ. Rebe, „viță de vie, butuc de vie, lăstar”, fr. grappe „strugure”, de rom. lăstar, vlăstar, vrej, loază, alb. vresht „vie, podgorie”. Este de menționat și faptul că apa curgătoare este apă vie sau vioară, forme fără consoana lichidă, ca bios, vivus, živ. În legătură cu aceste forme stau cuvintele românești jivină, Jiu, Jijia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
slave (vino), albaneza (venë și verë), latina (vinum), greaca (oinos), armeana (gini), gotica (wein), gruzina (γvino), araba (waynum), ebraica (jajin) etc. Rezultă că vie este o creație românească influențată de lat. vinea „plantație viticolă; coardă și butuc de vie”. Auă „strugure” este cuvânt românesc pentru a cărui istorie se consideră suficientă raportarea la lat. uva. Având însă în vedere faptul că atât latina cât și traca au venit în contact ca limbi vii și au dat naștere unei limbi vii care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
traca au venit în contact ca limbi vii și au dat naștere unei limbi vii care este româna, apare necesitatea de a lărgi sfera analizei. Mai întâi este de remarcat sfera semantică largă a lat. uva: „fructul viței de vie, strugure; vin; vie; ciorchine ca inflorescență și rod la plante de tot felul, ciorchine de legume, de icre, de roi de albine; omușor etc.”; cuvântul apare printre altele și în sintagma uva silvestris, sinonim al formei labrusca „viță de vie sălbatică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stadiile precedente ale limbilor a fr. pomme „măr”, sl. jabloko, rom. măr (lat. melus), germ. Apfel, precum și a unor forme ca rom. lud, sl. liudi, vgr. laos, germ. Leute, apoi mladă, plantă, fruct; sl. plemea, vgr. phyle, lat. tribus etc. Strugure este cuvânt românesc cu rădăcini în spațiul autohton, în cel romanic și i.-e. Recunoaștem rădăcina în rom. rug, st/ruj/an, luj/er, în lat. arrogo < ad rogo „a lega împreună, a asocia”, struo „a reuni, a asambla, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu rădăcini în spațiul autohton, în cel romanic și i.-e. Recunoaștem rădăcina în rom. rug, st/ruj/an, luj/er, în lat. arrogo < ad rogo „a lega împreună, a asocia”, struo „a reuni, a asambla, a ordona”, fr. raisin „strugure”, vgr. rax, ragos „fructul viței de vie”, rachis „ax, arac”, alb. shtruar „așezat, aranjat”, shtrëngoj „a strânge, a îngrămădi, a fixa”, germ. Strunk „tulpină, cotor”, sl. struk „păstaie”. Gordin, soi de viță de vie, era considerat de Hasdeu dacic, trecut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure”, let. grudas „grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure”, let. grudas „grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure”, let. grudas „grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn, râu, rouă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita, vorbă, a zburda, a zgudui. El citează ademenitoarea afirmație a lui Diculescu cum că „numărul elementelor vechi germane din limba română, în afară de numele proprii, este de cel puțin 300”. O atenție similară acordă autorul nostru studiului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
verdețuri; numele latinesc al verzei este brassica, din celticul bresic, celții fiind cei care au răspândit cultura acestei plante pe aproape tot continentul). În altă ordine de idei, merită amintit faptul că tot din virdia provine numele unui soi de strugure românesc prefiloxeric, verdea (din nefericire, pe cale de dispariție). Este drept că „plăcintăria“ ajunsese, în epoca fanariotă și chiar mult timp după aceasta, un meșteșug și un comerț specific grecilor stabiliți la noi. Celebra urare „Na zisis, na procopsis, ke is
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pungă de hârtie să cadă pe pat, la picioarele bătrânului. Doug pufni și continuă să se uite la televizor. — Tocmai am avut o discuție foarte interesantă cu cineva, Dougie. Despre tine. Logan se aplecă Înainte și se servi cu un strugure din pungă. În lumina emanată de televizor, arătau ca niște mici hemoroizi cangrenați. Te-a dat În gât că ești atacatorul și răpitorul răposatului Geordie Stephenson. Te-a și văzut făcând asta! Ce zici, Dougie? Mai Întâi facem rost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În gât că ești atacatorul și răpitorul răposatului Geordie Stephenson. Te-a și văzut făcând asta! Ce zici, Dougie? Mai Întâi facem rost de dovezile criminalistice, iar acum și de un martor. Nici o reacție. Logan se servi cu Încă un strugure. — Martorul zice că ai ucis-o și pe fetița aia. Era o minciună, dar nu poți ști niciodată. Cea pe care-am găsit-o În punga de gunoi. Asta atrase atenția lui Doug de la televizor. Stătea, rezemat pe o jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
chipul acelui tribunus militaris, Elius Sejanus. În acea clipă de primejdie tribunul dobândi încredere și influență și, nemairespectând treptele ierarhice, ajunse alături de împărat. Nimeni nu-și imagina însă că asupra Romei aveau să se abată ani de teroare. Ciorchinele de strugure Era o dimineață liniștită în reședința de pe colina Vaticanus; tânărul Gajus se juca cu niște pui de păun în cușca pentru păsări - o evadare din starea mentală îngrozitoare în care se aflau -, când Zaleucos îi șopti terorizat că Clutorius Priscus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]