540 matches
-
de oameni încă tineri ce se pensionaseră, mi s-a reproșat că nu accept dreptul omului la odihnă. Tragedia prefigurată șmecherește de Iliescu, menită să-i facă scăpați pe securiști, ascunzând lupii în turma de miei și deschizând larg porțile strungii, o plătim de ne ustură de-atunci încoace. Inimaginabila situație ca fiecare angajat să susțină un pensionar și jumătate constituie tragedia capitală a României și o inovație istorică. Occidentalii sunt atenți mai ales la astfel de subtilități, ignorate la noi
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
să intre pe acolo. Dumnealor li se părea ceva cât se poate de normal ca, în loc să lași lumea să intre simultan, fie și ierarhic, pe toate cele trei intrări (protocol, plătitori de bilete, doritori de un loc), să sugrumi la strungă turma umană. Ei bine, în momentul acela, după ce am crezut că sunt iarăși la un pas de infarct, după ce am rezistat (cu greu) impulsurilor anarhic asasine și după ce mi-am înghițit nodul de plâns din gâtlej, am fugit învins către
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
uite. Între șubele lor, în fundul săniei, se înghesuiau copiii și câte un cățel negru, tremurând din șolduri ca apucat. Își aminteau doar cătunul izolat de lume, într-o văioagă a munților Rodopi, înconjurat de steiuri de bazalt, cu doar o strungă prin piatră, dând spre pășuni înflorite până la marginea vederii și spre rodnice grădini de zarzavat. Satul era ținut la un loc de rudenii complicate, toți erau veri și cumetri, toți trăiau în frica lui Dumnezeu în jurul bisericuței fără turlă din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
stâncile dimprejur, care deveneau străvezii ca de cleștar, și, cu o putere mereu mai mare, urca într-o singură coloană măreață la ceruri, spărgând norii, dând stelele la o parte și dezvăluind măreția nesfârșit de blândă a Treimii. Și prin strunga de lumină prinseră a ninge îngerii, încinși cu arcuri și tolbe cu săgeți, purtând lăncii lungi în mâini, fluturîndu-și în coborâre buclele de sârmă de aur. Un strigăt de biruință izbucni din piepturile Badislavilor. Atingând pământul cu tălpile, străveziii vestitori
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
personalități atât din administrația centrală, cât și din cea locală: Victor Slăvescu (ministrul Finanțelor), colonel Gabriel Marinescu (Prefectul Poliției capitalei), Gheorghe Tătărescu (prim ministru), Vasile Sasu Ăministrul Agriculturii), Paul Angelescu (general de corp de armată, ministru de Interne), Ion Manolescu Strunga (ministrul Industriei și Comerțului), Gheorghe Rășcanu (prefectul județului Vaslui), Ion Rășcanu (senator de Vaslui, fost ministru al Armatei), Dumitru Taciu (primarul Vasluiului). La loc de cinste stă numele familiei mareșalului: Constantin și Olga Prezan, Olga C. Dumitriu (fiica mareșalului), doctor
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
veți pleca acasă. Depuneți armele și predați toate bunurile militare. Acasă tot n-o să mai aveți nevoie de ele!” Automatele îndreptate asupra noastră spuneau că ar fi o prostie să ne împotrivim. Ne au trecut printre ei ca oile la strungă... Încolonați și sub pază, ne-au mânat spre șosea... „Vedem noi casa cum o văzut orbu’ Brăila.” l-am auzit vorbind pe un sergent... Petrache, care a trecut prin toate astea, a intervenit: Am văzut ofițeri care pozau în trupeți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
știe ce stare. Dumnezeu să-l odihnească pe bătrân că n- a făcut avere și a murit fără veste cu o casă de copii. A avut însă minte cu carul și m-a dat la stână să mân oile în strungă. Numai în lume își găsește rostul omul. Până la o bucată de vreme am crescut printre străini. Ia, toți zic că-i vai ș-amar de copilul crescut la stăpân. Că-i încercat din bătaie, nici vorbă ! Dar nici gândești cât
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
luptă cu puhoiul care, izbind, se trăgea spre gaura căscată în opust. încordate, vinele pocneau iar grumazul omului se înroșise. încet-încet, apa se dovedea mai tare. Morarul cercă să îndrepte trunchiul de-a lungul sforului, să-l poată scăpa prin strungă; dacă puterea copacului ar fi venit de-a curmezișul, izbitura ar fi rupt opustul și l-ar fi prăvălit în ape. în grindă felinarul începu a scârțâi. Lăsându-se cu totul în prăjină, omul împingea cât îi stătea în puteri
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Așa-i obiceiu: să ai baltag. Nu de apărare, da’ trebuie să-l ai. Viața de cioban îi grea. Nu dormi nici patru ore pe noapte, că se dau câinii la vreo dihanie, că trebuie să dai iar oile la strungă. N-apuci să dai cheag și vine mulsu de la amiază...» - V-a luat cineva mana de la oi vreodată? - Sigur. Vaca mea dădea lapte cu sânge... - S-o dus Vasile la Pângărați și a pus căciula jos: eu mulg sânge! Ori
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
unde se găsesc văile glaciare Mălăești și Țigănești și custura Padina Crucii; Munții Făgăraș cu o culme nordică principală, extinsă pe 60 km, cu numeroase vârfuri de peste 2500 m, sectoare de custură unde au fost sculptate Turnurile Podragului, Acele Cleopatrei, Strunga Dracului ș.a., la care se adaugă circurile glaciare Avrig, Podragul, Bâlea, Mioarele, Capra; Munții Iezer unde se remarcă Colții Cremenei și Colții lui Andrei, dar și circul glaciar Iezerul Mare; Munții Parâng cu circurile glaciare Mândra, Roșiile, Gâlcescu, Găuri etc.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai alungită, cu numeroase vârfuri de peste 2000 m, precum Coștila (2480 m), Caraiman (2248 m ), Furnica (2143 m ), Vârful cu Dor (2030 m) și culmea apuseană, mai scurtă, între Ialomița și Brăițel, cu vârfurile Doamnele (2402 m), Bătrâna (2181 m), Strunga Mare (2089 m) etc.. În partea nordică se mai desprind din Vârful Omu o serie de culmi scurte și abrupte, modelate adesea de către eroziune, sub formă de creste ascuțite: Munții Morarului și Bucșoiu în nord-est, Creasta Padina Crucii și Culmea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
peisaj geografic, în Munții Bucegi s-au delimitat inițial mai multe rezervații naturale: Marea Rezervație (6680 ha), de la 1000 la 2500 m altitudine, pe versantul prahovean, în nordul Bucegilor, pe o parte a platoului și pe versantul brănean până la șaua Strunga, cu o zonă științifică de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Hârlăului. Pietrișurile ce apar pe masivele înalte sunt de vârstă sarmațiană și provin din dezagregarea unor conglomerate. Terasele Siretului sunt paralele cu actualul curs, iar cele superioare se găsesc la înălțimi mai mari (peste 400 de metri) față de Șaua Ruginoasa - Strunga (I. Sîrcu, 1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă, corespunzătoare luncii Siretului, cu altitudini între 200 și 210 metri, și o zonă mai înaltă, a teraselor, cu altitudini între 225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mari unități naturale, la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de satul Giurgești înălțimea maximă depășește 320 metri. Cea mai mare parte a teritoriului orașului se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1972). 4. Clima Factorul climatic, prin caracteristicile sale, are o influență deosebită asupra repartiției și structurii culturilor agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
9,5°C (perioada 1961-2009) la stația Iași, 8,3°C (perioada 1986-2008) la stația Pașcani, 7,9°C (1987) și 10,9°C (1990) la stația Cotnari, 7,6°C (1996) și la 10,2°C (1990) la stația Strunga și între 7,9°C (1980) și 10,2°C (1983) la stația Podu Iloaiei. În timpul verii predomină timpul secetos, cu temperaturi care pot depăși 35°C. Medile lunii iulie variază pe cea mai mare parte a teritoriului între 20
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
3°C. Maximele și minimele absolute au atins următoarele valori: 40,1°C (22 iulie 2007) și -36,3°C (1 februarie 1937) la stația Iași, 37°C (6 august 1998) și -25,5°C (9 ianuarie 1987) la stația Strunga, 35,3°C (20 iulie 1987) și -22,9°C (28 decembrie 1996) la stația Cotnari, 38,2°C (iulie 1992) și -33°C (ianuarie 1986) la stația Pașcani. Bruma și înghețul sunt fenomene meteorologice negative care în unii ani
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în care acest fenomen se produce cu o lună mai devreme sau mai târziu față de data medie. Numărul mediu al zilelor cu îngheț crește de la 99,4 la Cotnari, la 111,8 la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3 mm (medie plurianuală) la Târgu Frumos, 549,1 mm la stația Strunga (perioada 1981-2000), 536,7 mm la stația Cotnari (1981-2008), 565,8 mm la Podu Iloaiei (perioada 1981-2000) și 529 mm la Pașcani. Media plurianuală de la Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
conturul vizibil al pietrelor, Începând să se Învârtească prin Întunericul schingiuit și jegos. Auzim voci, dar nu suntem Încordați. Apoi din nefericire nu mai suntem În vid. N-am simțit că am plecat din tunel sau că am trecut prin strunga din lemn, dar știm că ne-am Întors cumva pe șoseaua principală, căci auzim zgomotele mașinilor care trec din când În când și le vedem farurile. Apoi, Universitatea Napier, răsăritul soarelui, ciripitul păsărilor care se duc spre grădinile din Gilmore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dat. În concepția lui, moartea nu înseamnă un sfârșit absolut, ci mai degrabă, un început al unui nou mod de-a fi în universul care i-a fost drag. Ultima lui dorință este să fie îngropat: ,,Aice, pe aproape / în strunga de oi / să fiu tot cu voi”. Deși regretă viața de pe pământ, el este sigur că, și ,,acolo” îi va fi dat să-și audă câinii și cântecele celor trei fluiere. Eminescu, în opera căruia tematica morții ocupă un loc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să-mi amintesc de locurile unde am învățat și mai ale de dumneavoastră care ați fost ca o lumină pentru mine. Îmi amintesc aievea toate vorbele dumnea-voastră, vă văd parcă și acum înfățișarea plăcută, mustața tunsă scurt, dinții lungi, cu strungă mare la mijloc. Și niciodată nu voi putea să uit lecțiile dumneavoastră de gramatică, istorie, muzică și matematică. Dumneavoastră ne-ați învățat cum să recităm poeziile eroice, cum să cântăm după tonul diapazonului, dar mai ales cum să venerăm eroii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
prin acest fragment o adevărată identitate. Un portret fizic este schițat cu ajutorul descrierii. Era un om bine făcut, puțin cam chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. Când zâmbea, se arăta sub mustața tunsă scurt niște dinți lungi cu strungă mare la mijloc. Autorul face ca figura fostului său dascăl să retrăiască în sufletul cititorului prin bogăția sufletească, prin personalitatea acestuia oglindită în fapte și în vorbe, prin relațiile învățătorului cu elevii. Povestitorul atrage atenția că nu va vorbi despre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]