571 matches
-
po(i)etic. Dimpotrivă! Din fericire, marea majoritate a textelor capătă astfel o priză aproape magică, datorită laitmotivelor și refrenelor cu sonorități consacrate, elanurilor mistic-incantatorii ori nuanțelor oraculare, pe care o disciplină prozodică (la fel de exigentă pe cât abilă!) știe să le strunească în forme poematice lucrate cu migală și fără cusur. Iată, bunăoară, un tandru-sensibilizator Laudatio: "1. Ce gingaș spânzură el la tâmpla amiezii cercel. 2. Ce tandru și fără pereche mă prinde subtil de ureche. 3. Ce lin pe grumaz mi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care feminitatea de superioară esență se împletea cu inteligența provocatoare. Intervențiile ei, în presă și în manifestările publice, păreau să aibă spontaneitatea unui discurs îndrăgostit, însă alura euforică, efect al bucuriei de a săvârși ceremonialul hermeneutic, nu ascundea încordarea gândului strunit cu iscusință. Un spectacol de vervă surâzătoare și de suplețe intelectuală. Aceeași dezinvoltură trecută prin filtrul reflecției pătrunzătoare o regăsim în lucrările pe care profesoara de la Universitatea ieșeană le-a elaborat. Un puls viu, debordant, animă consistentele studii, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
iar mâinile deasupra capului, indicând un univers apăsător, imposibil de definit altfel decât prin imprecizie. Se pensionaseră și făceau sau nu afaceri, muriseră ajunseseră prea mari și erau de neatins, se acopereau unul pe altul, bâjbâise astfel ani de zile, strunindu-și de bine, de rău dorința de răfuială, pentru că nu vroia să strice înțelegerea bănoasă făcută cu ei după Revoluție. Și n-ar fi stricat-o și nici dorința de răfuială n-ar fi răbufnit în el, secătuitoare, dacă unul
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
nou la pământ. Apropo de asta: am să propun Parlamentului României reintroducerea articolului 402 [dacă nu mă Înșel, cel care interzicea consumul de alcool mai devreme de orele 10 și În timpul programului], măcar pentru instituțiile de cultură, spre a mai struni creația ce curge, după câte se pare veșnic cu falusuri!). Dacă mai adăugăm mișcarea din buric și manelizarea la nivel național, imaginea e completă. În consecință, de aici, din mitocănie, și diferența. Prețuiești Însă pe cine? Pentru a clarifica, oarecum
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul unei stepe, înconjurat de dihănii". Încatenarea secvențelor generatoare de teroare este solidă, iar cadența enumerațiilor creează efectul unei cavalcade emoționale greu de strunit: "Toate acestea se petreceau pe când aveam capul sub plapomă. Din nenorocire însă, nu puteam să stau multă vreme așa. Căldura, neastâmpărul, frica făcură să asud așa de cumplit, încât, cu orice preț, trebuia să mă descopăr pentru a nu muri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
junghiul care-i despică pântecele... Gâtul spart de secure, prin deschizătura căruia iese, după fiece gâlgâitură de sânge, o horcăială surdă... Și cea din urmă jertfă, care, năucită într-un colț, asistă la toate astea așteptându-și rândul...". Nemaiputându-și struni tensiunea psihică, Zibal decide să închidă dugheana și să-și ascută securea, dovedind, astfel, că instinctul de conservare este mai puternic decât instinctul pecuniar. Sura, soția lui, află abia acum ceea ce lectorul a știut de la bun început, anume că "Leiba
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mit al trecutului, iar mult-trâmbițatul "proces al comunismului" a semănat dezbinare și valuri mari de ură. Unii "dizidenți", ori criticii de altădată, au fost asimilați de noile "industrii ale comunicării", ocupând posturi îndestulătoare în "economia de piață". Prăbușirile sufletești sunt strunite întrucâtva prin speranța creștină, care trebuie să lupte cu forțe care o subminează intern și extern. Enciclopediile virtuale poliglote menționează structurile colegiale și conciliare bazate pe speranța în rituri și ceremonii stabile. Până în Evul Mediu târziu, catolicii și ortodocșii au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
naționalismul și liberalismul au fost și au rămas ideologii dominante nu numai în secolele al XIX-lea și al XX-lea, dar și la acest început de nou mileniu. Popoarele din această parte a continentului au fost prea mult timp strunite de alte puteri, grăbite să-i înlocuiască pe Otomani, cu stilurile lor de dominație modernizată. Una din metode a fost porunca divide et impera, "dezbină și domnește!". În esență, se urmărea crearea unor entități cât mai mici și împiedicarea reunirii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari în afară de tatăl său. Ca și A. Culioli (1979), analizăm conectorul NEAPĂRAT din [P13] ca argument pentru descoperirea valorii cauzale (cu FIINDCĂ) din propoziția care îl include. A. Culioli rescrie enunțul "Strunim bine caii" astfel: Fiindcă strunim (bine) caii, de ce nu am face la fel și cu oamenii?": se poate astfel postula o echivalență între enunțurile cu NEAPĂRAT și cele cu FIINDCĂ. La fel, am putea rescrie [P13]: "fiindcă un copil trebuie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
există și alți oameni mari în afară de tatăl său. Ca și A. Culioli (1979), analizăm conectorul NEAPĂRAT din [P13] ca argument pentru descoperirea valorii cauzale (cu FIINDCĂ) din propoziția care îl include. A. Culioli rescrie enunțul "Strunim bine caii" astfel: Fiindcă strunim (bine) caii, de ce nu am face la fel și cu oamenii?": se poate astfel postula o echivalență între enunțurile cu NEAPĂRAT și cele cu FIINDCĂ. La fel, am putea rescrie [P13]: "fiindcă un copil trebuie (neapărat) să descopere (mai devreme
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mergem în tabără, să nu se însereze. Credeam că dorești să luăm barca pe lac. — Din tabără se aud clopotele? — Nu. Doar de aci. Dangătul vine peste apă, ca și cum l-ar purta vântul. Toaca încetă. Selin își întoarse și-și struni calul pe drumul de întoarcere. Cantacuzinului i se părea stranie purtarea imbrohorului și se întreba dacă nu o fi luat brânca de la vodă, dar nu era treaba lui să-și facă griji cu asta. Trebuia doar să-l însoțească peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
oameni și cai. De-abia s-au ridicat corturile, s-au deshămat caii și s-au aprins focurile, că din înălțimea dealului au început să se audă hăulituri. Din vârful colinei se auzea toba și niște țipete stridente, ca și cum cineva strunea o herghelie de cai. Zvon de copite nu se auzea. Ziua fusese senină și acum după-amiaza era caldă. Pe măsură ce hăuliturile se apropiau, devenind tot mai distincte, din partea opusă, de pe alt deal, începură să le răspundă slab altele care se apropiau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l facă neputincios în fața singurătății și dornic de orice schimbare, chiar de cazne? Ce gând te poate chinui mai tare decât țepușele înfipte sub unghii? Și dintr-odată sensul suferinței voievodului i se dezvălui, trase brusc de frâu și-l struni pe Leu ca să se întoarcă pe loc spre Vlah serai. Măgarul o clipă se cabră, aducându-și aminte parcă de încăpățânarea-i proverbială, dar imediat își spuse că nu are rost și se lăsă docil condus prin pustiul orașului toropit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și pietre prețioase au dispărut ca volatilizate. Marta se îmbolnăvi de o boală incurabilă și muri. Prințul disperat ieșea în fiecare zi la vânătoare. În acea zi era ceață și burniță. Printre arbori zări ceva ce aducea cu un cerb. Struni arbaleta șitrase. Prada căzuse. Când se apropie văzu că victima sa era cavalerul Eduard-care ținea un baston scump de fildeș în mână. Murise. Prințul Rudolf trăia acum retras, departe de societate. Numai era vizitat de nimeni și nici numai făcea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
auzit acolo departe, printre văi și dealuri clopotul veșniciei bătậnd. - Cine-i acolo? De unde vii, drumeț obosit? Tu veneai de departe, ducậnd cu tine anii adolescenței mele, bucuria izbậnzilor sau tristețea eșecurilor, ani grei, dar frumoși, datorită elanului tineresc, bine strunit de către profesori înțelepți precum magii de altădată . Sistemul politic n-a afectat cu nimic liceul în care am învățat. În prim plan, s-a situat întotdeauna pregatirea profesională, datoria față de școală, priceperea și inovația didactică. Și astăzi mă înclin tăcută
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
taină Razimă de-umerii aspri l-al Valhalei Împărat. Cântăreț e uraganul pentru lupta care arde. Bolta lirei lui e cerul, stâlpi de nori sunt a lui coarde. Vânturând stelele roșii prin argintul neguros, Ele lunecă frumoase prin îmflarea sîntă-a strunii, Gânduri d-aur presărate în cântările furtunii, Codri-antici de vânt se-ndoaie și răspund întunecos. {EminescuOpIV 137} Joe vulturilor lasă frânele. Cu-a lor aripe Lungi și negre ei întunec-soarele. Iară în râpe Goale și adânci de nouri e Zamolxe-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
inteligența în caracter. Dacă pământul este un Infern, de ce pregătim copii pentru Paradis? Dresura în educație duce spre țarc, nu spre pisc. Orice Școală trebuie conectată la Steaua polară. Instinctele fac intoleranță la educație. Explodează când crezi că le-ai strunit mai bine. Școala - poligonul de încercare a relațiilor interumane. În industrie, proiectezi biciclete și mitraliere. Nici în educație nu este altfel uneori. Și în educație există boli cu cauze necunoscute. Profesorul nu va dispărea pentru că numai el știe să umanizeze
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
S-ar putea întâmpla ca efectele secundare ale civilizației să le depășească pe cele principale. Trăim indescifrabile amurguri. Tehnica își spune cuvântul. Ciobanul de astăzi are telefon mobil și ascultă casete cu manele. Internetul este o sculă genială. Să-i strunim însă la timp efectele secundare! Stresul - acest copil-problemă al lumii moderne. Degetele cu care facem cruce declanșează și trăgaciul armelor de foc. Pășim într-o lume dură, imună la nostalgii. Echilibrul e monoton. Progresul mizează pe risc și pe neastâmpăr
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la un concurs hipic național desfășurat pe el. Atunci am văzut ce înseamnă un cal de rasă și ce este o mârțoagă! Apoi ce înseamnă să călărești pe deșelatelea și cum devine treaba să stai înfipt în șa și să strunești din dârlogi un cal focos! Ia te uită, domnule, pe cine am lângă mine și habar să n-am! Atunci încălecarea, și la galop! Înainte de a ne lua vântul, spune-mi cam pe unde ne putem vedea mâine dimineață, ca să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au intrat și pe dată le așează dinainte, fiecăruia, câte o ulcică cu vin. Cotiugaragiii nu se grăbesc să bea vinul. Întâi privesc lung și cu tâlc după hangița care se îndepărtează legănându-și șoldurile frumos rotunjite sub catrința bine strunită pe trup. Apoi, uitându-se unul la altul, își mângâie mustața cu dosul palmei dând la iveală zâmbetul ghiduș. Nu scot nici o vorbă. Se înțeleg din priviri. Ridică ulcelele cu vin, le ciocnesc cu luare aminte și beau prelung și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ia la vale hârșâind infernal tot pietrișul de pe caldarâmul din curte. Te-ai jucat vreodată cu o bucată de tablă de zinc, imitând tunetele cu ea? Ei, cam așa făcea și tabla aia din poarta ei, când nu reușeam să strunesc "zăvorulălamare" și îl loveam de opritor, dacă, repet, nu o apăsam, mai ții minte, nu, cu genunchiul, dar nu prea tare, asta era, ca să nu sară, în pula mea, în partea cealaltă, și să declanșeze al treilea război mondial de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
strigăte stilizate, de țipete de uimire surdinizate În fața unei revelații neașteptate și poți adopta ca fiind și a ta situația originară a revelației pe care ține să o comunice haiku-ul. Cum este Însă modulat acest țipăt pentru a fi strunit Într-un text ce pare atît de ascetic și glacial rămîne Încă să Înțelegem și să ne Închipuim. Oricare dintre noi a trăit În viața sa situații În care dorea febril să evoce lucruri deosebite Întîmplate Înainte. Și nu doar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dorința de a avea pace, iar credința, mama virtuților, este cea mai mare virtute”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. V, 23.3.23.4., în PSB, vol. 5, p. 126) „... conducându-și sufletul bine ascultător și bine strunit pe căile virtuții și dezlegându-se pe sine în chip curat de lanțurile vieții acesteia și eliberându-se de robia celor de jos și deșarte, pe de altă predându-se întreg credinței și vieții după Dumnezeu, va cunoaște limpede că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prielnic / Și pânze iuți, ca să ajungem flota / Oriunde-o fi. (aparte, către Ariel) Ai grijă, Ariel!“ Însă, de data aceasta, Ariel nu mai are de convocat iluzii și de simulat mânia elementelor: acuma trebuie s arate cu adevărat că poate struni mările și cerul. Iar Prospero știe că duhul poate. Între aceste două însărcinări, între care se înscrie întreaga durată a piesei, încadrându-i, simetric, acțiunea între un tumult pedepsitor al mării și alinarea ei odată cu a sufletelor, unul dintre cele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Este aici o interferență neașteptată de lumi, aceea a mării furtunoase, apoi alinate, și cea a unei gospodării țărănești ori păstorești pierdută în nevăzutul insulei. Ferdinand este sensibil doar la partea muzical-maritimă: „Ăst cântec m-a ntrecut, zorind spre ape, / Strunind mânia lor și jalea mea / Cu melodia lui.“ Dar nu e pregătit să înțeleagă sensul sunetelor pământene, care par să fie gândite de Ariel ca o aluzie la mica gospodărie încropită de Prospero pe insulă, pentru Miranda și pentru el
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]