1,785 matches
-
patria lor primitivă. Se grupează în două ramuri: celtica continentală, cu limbi vorbite în antichitate, azi dispărute, si celtica insulara, cu limbi parțial păstrate pînă astăzi și împărțite în: grupul gaelic (irlandeză, scoțiana, manx) și grupul britonic (cornica, galeza, bretona). Subgrupul continental cuprindea: galica transalpina, vorbită pe teritoriul Franței de azi. Text: Calendarul de la Coligny (Burgundia, sec. I i.C.). A fost înlocuită treptat de latină (sec. I-IV d.C.); galica cisalpina, vorbită în nordul Italiei, înlocuită timpuriu de latină; celtibera
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
turci, uralienii migrează la nord și est de Urali, iar samoezii migrează ulterior în Siberia. Cuprinde aproximativ 40 de limbi, dintre care unele dispărute. Clasificarea tradițională le împarte în două subfamilii: fino-ugrică și samoeda. 6.5.1.1. Grupul fino-ugric subgrupul ugric: - maghiară (ungară), vorbită în centrul Europei - limbile ugrice de pe Obi (zona asiatică a Rusiei): xanti (khanty, ostiacă) și mansi (vogulă) subgrupul finic: - finlandeză (Finlanda, Norvegia, Suedia) - estona și voro (Estonia) - ingriană (pe cale de dispariție, Rusia) - kareliană (Rusia, Finlanda) - livonă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unele dispărute. Clasificarea tradițională le împarte în două subfamilii: fino-ugrică și samoeda. 6.5.1.1. Grupul fino-ugric subgrupul ugric: - maghiară (ungară), vorbită în centrul Europei - limbile ugrice de pe Obi (zona asiatică a Rusiei): xanti (khanty, ostiacă) și mansi (vogulă) subgrupul finic: - finlandeză (Finlanda, Norvegia, Suedia) - estona și voro (Estonia) - ingriană (pe cale de dispariție, Rusia) - kareliană (Rusia, Finlanda) - livonă/liv (Letonia, pe cale de dispariție) - vepsă (Karelia, Rusia) - vodică (Rusia, pe cale de dispariție) subgrupul permian: - udmurtă (votiak), Rusia - komi (komi-ziriană, komi-permiak, komi-iazva
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a Rusiei): xanti (khanty, ostiacă) și mansi (vogulă) subgrupul finic: - finlandeză (Finlanda, Norvegia, Suedia) - estona și voro (Estonia) - ingriană (pe cale de dispariție, Rusia) - kareliană (Rusia, Finlanda) - livonă/liv (Letonia, pe cale de dispariție) - vepsă (Karelia, Rusia) - vodică (Rusia, pe cale de dispariție) subgrupul permian: - udmurtă (votiak), Rusia - komi (komi-ziriană, komi-permiak, komi-iazva), Rusia subgrupul limbilor de pe Volga: - mordvine: erza, moksha (Rusia) - mari (ceremîșă) (Rusia) - meriană, muromiană și meștșeriană (toate dispărute) subgrupul lapon (sami, saama): - ramură de est: saama Kainuu (moartă), Kemi (moartă), Akkala (Rusia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
finlandeză (Finlanda, Norvegia, Suedia) - estona și voro (Estonia) - ingriană (pe cale de dispariție, Rusia) - kareliană (Rusia, Finlanda) - livonă/liv (Letonia, pe cale de dispariție) - vepsă (Karelia, Rusia) - vodică (Rusia, pe cale de dispariție) subgrupul permian: - udmurtă (votiak), Rusia - komi (komi-ziriană, komi-permiak, komi-iazva), Rusia subgrupul limbilor de pe Volga: - mordvine: erza, moksha (Rusia) - mari (ceremîșă) (Rusia) - meriană, muromiană și meștșeriană (toate dispărute) subgrupul lapon (sami, saama): - ramură de est: saama Kainuu (moartă), Kemi (moartă), Akkala (Rusia), Kildin (Rusia), Ter (Rusia), Skolt (Finlanda), Inari (Finlanda) - ramură de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
liv (Letonia, pe cale de dispariție) - vepsă (Karelia, Rusia) - vodică (Rusia, pe cale de dispariție) subgrupul permian: - udmurtă (votiak), Rusia - komi (komi-ziriană, komi-permiak, komi-iazva), Rusia subgrupul limbilor de pe Volga: - mordvine: erza, moksha (Rusia) - mari (ceremîșă) (Rusia) - meriană, muromiană și meștșeriană (toate dispărute) subgrupul lapon (sami, saama): - ramură de est: saama Kainuu (moartă), Kemi (moartă), Akkala (Rusia), Kildin (Rusia), Ter (Rusia), Skolt (Finlanda), Inari (Finlanda) - ramură de vest: saama Ume (pe cale de dispariție, Suedia), Pite (pe cale de dispariție, Suedia), Nordică (Norvegia), Lule (Suedia), Sudică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nilo-sahariene iar cel occidental (denumit mande < mandinga) este afiliat limbilor bantu, împreuna formînd familia nigero-congoleză. Așadar familia sudanică occidentală (Westermann) devine la Greenberg nigero-congoleză, pentru că ocupă spațiul african cuprins între bazinele fluviilor Congo și Niger. Limbile bantu sînt considerate un subgrup al grupului benue-congo, este introdus grupul limbilor Adamawa-Ubangi precum și limba fula (peul) și este exclus grupul limbilor songhai. Ulterior, Greenberg grupează cîteva unități lingvistice vorbite în regiunea Kordofan din centrul Sudanului într-o subfamilie pe care o denumește kordofaniană și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și katla. Merritt Ruhlen, în A Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, CA, 1987, pp. 301-378) vorbește de familia nigero-kordofaniană alcătuită dintr-un grup extra-bantoid și altul bantoid. Grupul extra-bantoid e format din subgrupul kordofanian (32 de limbi) și subgrupul nigero-congolez, alcătuit din 1032+4 limbi. Grupul bantoid e alcătuit din 510 limbi. Ethnologue 2015 vorbește de o familie niger-congo319 alcătuită din 1538 de limbi (cea mai mare din lume) dintre care: grupul atlantic-congo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, CA, 1987, pp. 301-378) vorbește de familia nigero-kordofaniană alcătuită dintr-un grup extra-bantoid și altul bantoid. Grupul extra-bantoid e format din subgrupul kordofanian (32 de limbi) și subgrupul nigero-congolez, alcătuit din 1032+4 limbi. Grupul bantoid e alcătuit din 510 limbi. Ethnologue 2015 vorbește de o familie niger-congo319 alcătuită din 1538 de limbi (cea mai mare din lume) dintre care: grupul atlantic-congo are 1441, kordofanian are 23, mande
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kwadi a dispărut, dar khoe, vorbită de populațiile khoikhoi și damara, este grupul cel mai viguros, cuprinzînd șapte limbi vii, dintre care limba nama (numită și khoekhoe sau damara) are peste un sfert de milion de vorbitori. Alte limbi din subgrupul central: eini (moartă), korana (moartă), xiri (muribunda), shua, tsoa, kxoe, naro, gllana-glwi În Ethnologue, familia khoe-kwadi e formată dintr-un grup khoe (Kalahari Khoe și Khoekhoe) și unul kwadi (o singură limba în Angola). Bibliografie specială: Alexandre, Pierre, Langues et
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
central; VSO; aramaica antică, ca și akkadiana, au avut tendința de a urma un model SOV, urmare a influenței sintactice persane arameica pătrată, siriacă abjad, ebraică, arabă etc. 18. araucana (mapudungun, mapuche) N Chile, Argentina; considerată de Joseph Greenberg un subgrup compus din patru limbi: araucana, mapuche, moluche și pehuenche. familia amerindiana, ramura araucana, grupul mapudungun; limba polisintetica cu elemente incorporante "scriere" prou, asemănătoare cu quipu din quechua (sistem de frînghii înnodate, de culori diferite); latină (alfabeto unificado) 19. armeana (hayeren
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
algonkin; aglutinanta latină 69. chhattisgarhi O India (Chhattisgarh) / N India (Madhya Pradesh, Bihar, Orissa) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic centroriental; considerată și dialect hindi devanagari 70. chichewa O Malawi; N Zambia, Mozambic, Zimbabwe familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul nyasa; SVO latină 71. chineză O Chină (inclusiv Taiwan, Hong Kong, Macao), Singapore / N Indonezia, Filipine; recunoscută că limba minoritara în Mauritius și SUA; opt limbi (dialecte) chineze mai importante: 1. chineză de nord; 2. mandarina standard (varianta standardizata a chinezei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 73. chuuk (truk, r(o)uk) OR Chuuk (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic microneazian latină 74. ciluba (luba-kasai, luba-lulua) LN în R. D. Congo familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul luban latină modificată 75. ciukotă O Ciukotka (district autonom în Federația Rusă); Peninsula Ciukotsk din Rusia; ciukoții se autodenumesc luoravetlan ("om adevărat") iar limba pe care o vorbesc liiyiliil ("limba adevărată"); deosebiri interesante, la nivel fonetic și lexical, între vorbirea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon; accentuala; flexionara; SVO; a trecut de la tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia Spre deosebire de maghiari, veniți în Europa prin anul 1000, finlandezii s-au stabilit în nordul Europei în urmă cu 2000 de ani; cea mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mixtă; corespondentul germanic al iudeo-spaniolei ebraica 152. ido limba artificială, descendentă din esperanto (ido = fiu/fiica, descendent); creată la începutul sec. XX SVO latină 153. igbo O Nigeria (regiunea Biafra); N Guinea Ecuatoriala familia nigero-congoleză, ramura atlantic congoleza, grupul benue-congolez, subgrupul igboid; tonala latină cu litere suplimentare 154. ilira LM, vestul Balcanilor și sudul Italiei familia indo-europeană, ramura traco-ilirică, grupul mesapiano-iliric; unii lingviști (mai ales albanezi) susțin descendentă directă a albanezei din ilirică; limba centum nu s-au păstrat decît unele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu și Kașmir) / N Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul dardic șarada (în trecut, azi în texte religioase), devanagari, persano-arabă, latină, takri 184. kawi (javaneza veche) LM; sec. VIII-XVI; vechea limba literară a Insulei Java (Indonezia); descrisă de Wilhelm von Humboldt în 1834 (Despre limba kawi din Insula Java), în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere latină 190. khowar (chitrali) N Pakistan (Chitral) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian, subgrupul dardic khowar, de la dreapta la stînga; derivată din scrierea persana 191. kibushi (shibushi) N Madagascar, Mayotte (Franța) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malgaș; VOS latină 192. kikongo L Națională Angola, R. D. Congo / N R. Congo familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura benue-congoleză, grupul bantu luban latină modificată 195. kimbundu (mbundu) Națională Angola familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional latină modificată 196. kinyarwanda O Rwanda / N R. D. Congo, Uganda, Tanzania; vorbită și de pigmei familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO transcriere latină 197. kiranti N Nepal; grup de limbi (cca 24: limbu, yakkha, yamphu, kulung, bantawa, thulung, wambule etc) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul mahakiranti proprie 198. kirundi (rundi) O Burundi / N Tanzania, R. D. Congo, Uganda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kiranti N Nepal; grup de limbi (cca 24: limbu, yakkha, yamphu, kulung, bantawa, thulung, wambule etc) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul mahakiranti proprie 198. kirundi (rundi) O Burundi / N Tanzania, R. D. Congo, Uganda familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO latină 199. kituba (monokutuba) N și O de facto în R. Congo și R.D. Congo creola cu baza (ki)kongo (familia nigero-congoleză, subgrupul bantoid) + alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Burundi / N Tanzania, R. D. Congo, Uganda familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO latină 199. kituba (monokutuba) N și O de facto în R. Congo și R.D. Congo creola cu baza (ki)kongo (familia nigero-congoleză, subgrupul bantoid) + alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978 pentru a transcrie mai multe limbi africane) 200. kîrgîza O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și regiunea Perm (Federația Rusă); împreună cu udmurta formează ramură permiana a familiei uralice; cuprinde komi-ziriana (limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak și komi-iazva în Regiunea Perm (Federația Rusă) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul fino-permian, subgrupul permian chirilica modificată 203. konkani O India (Goa, Karnataka, Maharashtra, Kerala) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că și ndonga) al subgrupului oshiwambo (ovambo) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional, subgrupul oshiwambo latină, Braille 206. kurdă O Irak (Kurdistanul irakian) / OR Iran, Armenia / N Turcia, Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Siria, Liban. Este una dintre limbile apatride cu cel mai mare număr
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că și ndonga) al subgrupului oshiwambo (ovambo) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional, subgrupul oshiwambo latină, Braille 206. kurdă O Irak (Kurdistanul irakian) / OR Iran, Armenia / N Turcia, Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Siria, Liban. Este una dintre limbile apatride cu cel mai mare număr de vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Malta; singură limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola a acesteia sau limba mixtă marea familie afro-asiatică, familia semito-hamitică, ramura semitica, grupul arab magrebian, subgrupul siculo-arab; flexionara; SVO latină cu diacritice suplimentare; singură limba semitica ce utilizează un alfabet latin 239. manciuriana (manchu, mandju) N Chină (Manciuria); pe cale de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară din sec. XVII și istorie scrisă familia altaica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]