963 matches
-
care, dintr-un uter În formă de bol, trec, prin niște sfere și conducte susținute de niște suporți bifurcați, Între două bășici, transmițând nu știu ce esență de la una la cealaltă prin niște serpentine care spânzură În gol... Fermentație putredă? Balneum Mariae, sublimarea hidrargirului, mysterium conjunctionis, producerea Elixirului! Iar aparatul pentru studiat fermentația - iarăși - a vinului? Un joc de arcuri de cristal care merge din atanor În atanor, ieșind dintr-un alambic ca să sfârșească În altul? Și lornioanele acelea, și minuscula clepsidră, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și-a primit la rândul Său botezul, după datină, din căușul palmelor omenești ale Înainte-Mergătorului Ioan, la râul Iordanului. Îngerii nu au fost lăsați pentru a săvârși nemijlocit vreo Sfântă Taină, poate doar pentru transsubțierea apei, în agheasmă și pentru sublimarea mirului... și cam atât. Dar, un om, un om fără de păcat sau unul căit, un laic ce s-a dezis să mai fie păcătos, dacă se dovedește vrednic, acela va dobândi har dumnezeiesc și va fi ca și uns, prin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fost odată în Anatolia) au și o dimensiune mult mai profundă, ce depășește contextele evocate. Derizoriul nu este deșertăciunea deșertăciunilor din morala creștină, nu este trăit dramatic și escatologic. El nu este nici absurdul modernilor, care devine un soi de sublimare - și mîntuire - a derizoriului prin estetizare solemnă. Derizoriul este mai degrabă orizontul „culturilor minore”, vitale și frustrate în același timp. Caragiale a pus în scenă derizoriul, și nu absurdul, iar Ionescu a devenit autor al absurdului doar la Paris, sub
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
active la nivelul chipului și al întregului complex al trupului, noi exprimăm adesea ceea ce rostirea ni se dovedește incapabilă de a reda, noi indicăm dinamica unor fenomene și implicații afective care se întind dincoace de cuvântul limbajului comun. Desigur că sublimarea rostirii întru spirit pe care o exersează discursul poetic poate revela fascicole și străfulgerări din sferele cele mai adânci ale interiorității umane, din energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ce-și alunecă ființa indusă în extazul izbăvitor al frumuseții care-i surâde precum o taină înălțătoare. Reculegerea în fața operei de artă presupune, așadar, o astfel de pauză, de sincopă existențială în care pulsația conștiinței este răpită spre și întru sublimările unui absolut întemeietor. Frumusețea ce-și deschide aici prea-plinul atinge și învăluie individualitatea predispusă fascinării prin întâlnirea cu armoniile artei, o înalță spre vitalitatea unei redimensionări a perspectivei interioare asupra ființării în totalitatea ei plurivalentă. Arta, în cele mai desăvârșite
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și sculpturală, ritualul oficiat de sacerdot toate aceste constituiente definitorii pentru templu deschid spre Divin și indică prezența sa activă. Conexiunile amintite între aceste elemente și transcendență au drept centru al dinamicii lor conștiința sublimată a credinciosului. Dar, pentru ca această sublimare, această proiecție lăuntrică în sublimul îmbrățișării cu zeul să poată surveni, se impune existența prealabilă a reculegerii mistice individuale. Ea reprezintă aici un fond primordial, o temelie spirituală vitală în absența căreia ego-ul ce intră în templu pășește în golul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Zburam? / eram aproape de marginea Infinitului, fiindcă zburând ne zidim ca într-o cathedrală de aer. În felul acesta, eul creator își asumă statutul de posesor al unei mistici: mistica mea / slujește Iubirii, iar sentimentul, scris cu inițială majusculă, e esențializare, sublimare a tot ce e viața, chiar o nouă naștere, poate cea deplină. Și, totuși, mereu în așteptare, procesul de făurire e necontenit, tinzând spre o lume-ntreagă / ne-mai văzută-n forme și-armonii. Dacă E timpul cel ce ne
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
bine cât de minunat este să postim. Și să ne rugăm. Și să facem milostenie. Deci postind așa cum trebuie, ne detoxifiem. Simplu. Am arătat mecanismul. Structurile superioare vor ajuta la elevarea structurii fizice, la “curățirea” lui și la eliminarea și sublimarea toxinelor. Am subliniat cuvântul acela deoarece cam așa se și petrec lucrurile. Dacă ne uităm prin mass-media unul din cuvintele și preocupările la modă ale oamenilor e detoxifierea organismului. Sunt tot felul de diete și de produse minune care să
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Evaporat în singurătate Limpezimea bântuiește fantasmele, scoate nelămuririle din praful dimineții și le așază confortabil într-un sicriu cu multe scheme. Te înăbuși și ieri ca și azi citind cartea sperând evaporarea vălului în limpezimea ochilor de banană. Sublimarea lasă urme adânci, paradoxuri iluzii cromate în îmbrățișări difuze scormonind dedesubturile. Întrebări știute din fântână au prospețimea sperieturii unor minți de lăcuste și te-ngrozește sperând atingerea,
Evaporat ?n singur?tate by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83714_a_85039]
-
se întorsese înapoi la origini. În ceea ce avea să fie cu siguranță ultimul stadiu al dezvoltării sale intelectuale, spera să găsească, în cele mai noi și mai solide descoperiri ale neuroștiințelor, procese care să semene cu vechea psihologie abisală: reprimare, sublimare, negare, transfer. Să le găsească la un nivel de deasupra modulelor. Pe scurt, Weber începu să realizeze că bătuse drumul până-n Nebraska și-l studiase pe Mark Schluter ca să dovedească, cel puțin față de sine, că deși sindromul Capgras era perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
puțin față de sine, că deși sindromul Capgras era perfect inteligibil în termeni modulari, ca fiind o chestiune de leziuni și conexiuni întrerupte între anumite regiuni ale rețelei de distribuție, se manifesta totuși în procesele psihodinamice - răspuns individual, istorie personală, reprimare, sublimare și împlinirea dorințelor, care nu puteau fi reduse în întregime la fenomene inferioare. Poate că teoria ar putea fi pe punctul de a descrie creierul, dar teoria nu era capabilă încă să epuizeze de una singură acest creier, chinuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
critică la adresa lordului Monboddo. Făcîndu-ne să ne dedicăm timpului decimal, lordul președinte pur și simplu a ratificat descoperirile comitetului proiectului de expansiune. E păcat că nimeni din comitet nu a avut experiențe nemijlocite privind activitatea solitară, periculoasă și dificilă a sublimării dragonilor. Toată afacerea a fost încă un exemplu a modului în care o regulă a consiliului subminează un proces al institutului. Lanark împături ziarul și-l puse în buzunar, apoi se uită lung în sus. Grupul încă se sprijinea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tăcere lungă. — E adevărat, zise doamna care vorbea rar, că în chiar acest moment, un circuit nerfos stricat al noului model Algolagnics define un obiect periculos. La început afem doar fibrațiile, dar după două zile, pe scara feche a timpului, sublimarea produce fum radioactif de un tip neobișnuit de letal și cu arie mare de răspîntire. — Dar de ce nu degajați dumneavoastră dezastrul? întrebă Lanark pierzîndu-și răbdarea. Nu aveam costume de protecție. Fără ele nimic nu poate trăi pe o arie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
poartă societatea. Tânărul, înnebunit de programele excitante de la televizor și de revistele porno, probabil a conviețuit cu vreo adolescentă mai convențională, care a refuzat să ia parte la programul sexual imaginat de el. Dorințele lui sexuale nesatisfăcute au căutat o sublimare în hrană. Eu, din nefericire, am căzut victimă acestor chestii. Să mulțumim lui Dumnezeu că băiatul acesta a căutat o soluție în hrană. De nu, riscam să fiu violat acolo, pe loc. — Nu a lăsat decât patru, spuse bătrânul privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
1926), și reproduse în nr. 66-67 al revistei. Critica românească a vorbit practic la unison (și pe drept cuvînt) despre echilibrul dintre „tradiție”/clasicitate și inovația radicală la Contimporanul: un estetism radicalizat în direcția unui avangardism ecumenic, sedus uneori de sublimarea vechimii autohtone (arhaicitate, artă populară, bizantinism), alteori, de fronda socială colorată modern. Printre exegeții cei mai avizați ai fenomenului s-au numărat Ion Pop, Matei Călinescu, Simion Mioc, Marin Mincu, fără a omite contribuțiile teoretice cu valoare mai generală ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii dracul, simbol al lumii fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă forme tragice: “...de-i
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
și răsufli ușurat : iată, În fine o știre despre tine, cel despre care credeai că muriseși, dar - surpriză ! - ești Încă În viață ! CĂci ai În mână dovada vie că sufletul tău a trecut În seara precedentă printr-o stare de sublimare ce a transformat existența ta din sloi de gheață În vapori. În noaptea de dinainte, În care ai scris poezia, te-ai ridicat, În lumea asta grea de materie, ușor ca un bob de rouă care se evaporă sub soarele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mine doar că eram În continuă schimbare, la fel ca Înțelesurile pe care le pot cuprinde Într-o clipă, precum niște pești alunecoși care mi se scurg printre degete. Sensul acestei mișcări continue rămâne de nepătruns. Fluidificare, eva- porare, condensare, sublimare... m-am topit prin iubire. m-am evaporat prin Poezie. m-am condensat prin dragostea Agape, pe care am Încercat-o sporadic, dar care nu mi-era străină... m-am solidificat prin căutarea unei structuri a lumii. Dintre toate modelele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
exploziei unei lumi. De câte ori s-a răcit și s-a Încălzit inima mea ? De câte ori s-a Încălzit și s-a răcit Universul ? Transformările Universului sunt oare diferite de mișcările sufletului, cu exploziile, Înghețările, Adina Dabija 230 topirile, curgerile, evaporările și sublimările lui ? Există oare un punct, vreo cale de trecere În care materia, sub orice formă a ei, supusă unor procese de transformare, poate ajunge Într-o stare de agregare diferită, complet necunoscută nouă, nesupusă ero- ziunii timpului, acea chintesență pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și răsufli ușurat : iată, în fine o știre despre tine, cel despre care credeai că muriseși, dar - surpriză ! - ești încă în viață ! Căci ai în mână dovada vie că sufletul tău a trecut în seara precedentă printr-o stare de sublimare ce a transformat existența ta din sloi de gheață în vapori. În noaptea de dinainte, în care ai scris poezia, te-ai ridicat, în lumea asta grea de materie, ușor ca un bob de rouă care se evaporă sub soarele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
despre mine doar că eram în continuă schimbare, la fel ca înțelesurile pe care le pot cuprinde într-o clipă, precum niște pești alunecoși care mi se scurg printre degete. Sensul acestei mișcări continue rămâne de nepătruns. Fluidificare, evaporare, condensare, sublimare... M-am topit prin iubire. M-am evaporat prin Poezie. M-am condensat prin dragostea Agape, pe care am încercat-o sporadic, dar care nu mi-era străină... M-am solidificat prin căutarea unei structuri a lumii. Dintre toate modelele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
caldă este generatorul exploziei unei lumi. De câte ori s-a răcit și s-a încălzit inima mea ? De câte ori s-a încălzit și s-a răcit Universul ? Transformările Universului sunt oare diferite de mișcările sufletului, cu exploziile, înghețările, topirile, curgerile, evaporările și sublimările lui ? Există oare un punct, vreo cale de trecere în care materia, sub orice formă a ei, supusă unor procese de transformare, poate ajunge într-o stare de agregare diferită, complet necunoscută nouă, nesupusă eroziunii timpului, acea chintesență pe care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
america fu un moment de mare frămîntare în viața familiei noastre. Pentru majoritatea membrilor clanului această plecare ținea de traiectoria naturală a lui Victor. el era făcut să se îndrepte spre Centrul lumii. Iar america era o nouă etapă în vederea sublimării competențelor sale. „am nevoie de această experiență, spunea Victor. nu visul american mă interesează, ci universitățile americane.” Cum eu eram încă prea necopt ca să-mi dau cu părerea în privința carierei lui Victor, nimeni nu-mi cerea nicio părere legată de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care s-au încheiat prin trezirea mea precipitată, sau care mi-au persistat îndelung în memorie a doua zi. Visele încheiate prin trezire reprezintă de fapt o dublă pedeapsă. Deja că ele erau, prin scenariul lor, tot atîtea povești fără sublimare. Iar prin trezire erau sistematic retezate în momentul cel mai prețios, cînd sublimarea devenea posibilă. Iată un exemplu. Visul 1 se făcea că eram așezat la o masă, pe o terasă, cu o fostă iubită din tinerețe. o femeie care
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îndelung în memorie a doua zi. Visele încheiate prin trezire reprezintă de fapt o dublă pedeapsă. Deja că ele erau, prin scenariul lor, tot atîtea povești fără sublimare. Iar prin trezire erau sistematic retezate în momentul cel mai prețios, cînd sublimarea devenea posibilă. Iată un exemplu. Visul 1 se făcea că eram așezat la o masă, pe o terasă, cu o fostă iubită din tinerețe. o femeie care mai îmbrătrînise puțin, în orice caz nu resimțeam pentru ea aceeași atracție de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]