2,086 matches
-
și mișcarea științifică școala este imperios necesară. Școala a fost totdeauna cel mai important mijloc pentru transferul comorilor tradiției de la o generație la cea următoare. Tradiția este influența unor realizări anterioare asupra celor prezente. Această definiție trebuie completată obligatoriu prin sublinierea credinței că există incertitudini, că este necesară credința în progres. Tradiția lucrează și prin educație. Imitația este unul dintre adjuvantele cele mai puternice ale tradiției. Tradiția impune și recursul la expresia străină. Ea trebuie să asigure obligativitatea preciziei, siguranței, seriozității
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
perfecționări, mai ales a mijloacelor de explorare și tratament adjuvant. Solicitarea și interpretarea explorărilor trebuie să aibă la bază examenul clinic. Acest examen își va păstra valabilitatea și importanța indiferent de progresele tehnice. Cel puțin așa ar trebui să fie! Sublinierea prof. Ion Juvara este realistă și plină de înțelepciune: "achizițiile în aparatură și instrumentar chirurgical nu vor putea să dispenseze chirurgul de azi și de mâine să stăpânească, la perfecție, metodologia clinică ... chirurgul va rămânea un medic înzestrat cu gândire
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
se bazează pe adevărul că "virtutea este cunoaștere" literatura filosofică nu este adresată tuturor cititorilor, ci doar celor demni de încredere și inteligenți; este o comunicare privată. Dar inteligența și cultura nu sunt și solidare obligatoriu cu "competența morală"; aceste sublinieri pot fi valabile în cazul în care funcționează cenzura. Oracolul i-a încredințat lui Socrate misiunea de a instrui, de a rămâne sărac și a nu scrie. El este un filosof al dialogului, al contopirii gândirii cu limbajul, identificat cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de lucru mai bune, mai eficace, de natură să contribuie substanțial la sporirea calității deopotrivă a eforturilor de predare și a celor de Învățare. Faptul că lucrarea de față a ajuns la a patra ediție confirmă aceste solicitări. Găsim importantă sublinierea că această versiune nu este o simplă Întoarcere În timp. Departe de a fi o obișnuită reeditare sau o revizie sumară a edițiilor precedente, ea caută să fie o reflectare a ceea ce se petrece esențial În evoluția acestei metodologii. Lucrarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aplicării unei metode, procedeele pot să varieze, unele pot să lipsească sau să-și schimbe locul, fără să afecteze Îndeplinirea, În final, a scopului urmărit prin metoda respectivă. Reactualizarea, redistribuirea sau adecvarea lor, pot să aducă cel mult unele nuanțări, sublinieri sau Întăriri În realizarea sarcinilor concrete; nicidecum nu vor putea să greveze asupra acțiunii În ansamblul ei. Este adevărat, fiecare procedeu eficient sporește valoarea metodei În care se integrează, după cum fiecare procedeu lipsit de eficiență poate aduce prejudicii acesteia, contribuind
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot să scoată mai mult sau mai puțin În evidență semnificațiile informaționale și formativ-educative ale materiei care se predă; ele pot să ducă la simplificarea, schematizarea și sărăcirea conținuturilor date și, implicit, la diminuarea funcțiilor lor educative sau, dimpotrivă, la sublinierea și punerea lor În lumină și, prin aceasta, la Întărirea caracterului educativ al procesului de Învățământ. Semnificațiile Încorporate În cunoștințe se modifică, se nuanțează, se pierd sau se estompează În funcție de modul de prezentare a conținutului și de activitatea mintală pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mimică și gestică (stimuli muți) sau realizată cu ajutorul prezentării unei scheme, a unei hărți, sau a unui model etc. care confirmă sau infirmă răspunsurile bune sau rele. Uneori Întărirea poate lua formele Încurajării, aprobării, reluării unor idei sau date și sublinierii a ceea ce au esențial, rezumării sau comparării lor, integrării acestora ca puncte de sprijin În contextul lecției etc. sau vor fi supuse criticii, feedbackului restrictiv, respingerii, dezaprobării totale etc. 3. Metoda discuțiilor și metoda dezbaterilortc "3. Metoda discuțiilor și metoda
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
găsită În subcapitolul anterior (C); aici vom reda o clasificare doar după adresabilitatea acestora (după Popescu, 1973, pp. 395-396). e) Aspecte organizatoricetc "e) Aspecte organizatorice" În cadrul discuției (dezbaterii) se pot distinge trei părți principale: - introducerea În dezbatere (formularea problemei cu sublinierea importanței ei teoretice și practice, inclusiv a dificultăților care rezultă - lucru pe care Îl face conducătorul discuției sau cel care prezintă referatul de bază ce va incita la discuții; În cazul unei dezbateri, deschiderea se poate realiza prin prezentarea a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
trage maximum de foloase de pe urma lecturării textului scris, slabe deprinderi de a folosi tehnici raționale și eficiente de lectură. S-au folosit și se folosesc și astăzi, bineînțeles, o serie de elemente de focalizare a atenției, ca de exemplu, prin sublinierea ideilor esențiale În diferite culori, marcaje pe marginea textului a unor cuvinte-cheie, diferite adnotări, scheme etc. Deși utile, asemenea elemente de sprijin rămân, totuși, insuficiente pentru o lectură activă și valorificată la maximum. Dincolo de asemenea procedee, adevărata citire activă și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
atribuite unor cuvinte, termeni științifici, idei, sintagme, expresii, formule etc. - În fine, studiul individual cere continuitate În munca intelectuală, fluxul continuității fiind considerat o lege „de aur” a eficienței acestui efort intelectual, precum și - cunoaștere de sine, cunoașterea propriei psihologii. Cu sublinierea că munca independentă devine ea Însăși un bun prilej de autocunoaștere. Practicarea studiului individual Începe cu organizarea locului de muncă intelectuală și a timpului. Fiecare trebuie să-și creeze ambianța convenabilă, să-și aleagă timpul optim. Dacă unele persoane preferă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și aiurea? Analiza poate fi făcută pe mai multe planuri. Voi contextualiza, pentru început, prezentarea printr-o abordare personală a situației sociologiei în România, o voi concretiza prin discutarea locului sociologiei educației în viața noastră academică și voi încheia prin sublinierea contribuției posibile a sociologiei educației la soluționarea multora dintre problemele reale ale învățământului românesc de azi. Situația sociologiei în Româniatc "Situația sociologiei în România" Treceți în revistă conținutul principalelor reviste de sociologie din România - Sociologie Românească, Revista Română de Sociologie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Sorin Mitu i s-a imputat chiar contestarea temelor convenționale centrale ale istoriografiei naționale române: minimalizarea tezei continuității daco-romane pe teritoriul actual al României, minimalizarea importanței domnitorilor feudali și chiar prezentarea lor caricaturală și relatarea incorectă a istoriei Transilvaniei prin sublinierea detaliilor referitoare la maghiari și la sași (critici din partea academicianului Berindei în cadrul dezbaterilor din comisia parlamentară). Au fost incriminate, de asemenea, folosirea termenului „revoltă” pentru evenimentele din decembrie 1989 și includerea în prezentarea istoriei contemporane a unor personalități media, precum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
efectului Pygmalion a fost sugerată și ca soluție pedagogică pentru creșterea șanselor școlare ale celor din categorii sociale inferioare. Soluția este simplă - copiii defavorizați social trebuie să fie încurajați printr-un mod de adresare și de evaluare pozitiv, care evită sublinierea și sancționarea eșecurilor elevului. 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai supuse conducerii strategice, mai democratice, mai stabile, mai flexibile sau lucruri de felul acesta”. Citatul este sugestiv pentru că, așa cum s-a discutat deja în secțiunea dedicată stakeholder-ilor organizației, aceste deziderate, de altfel definite confuz, nu pot fi realizate concomitent. Sublinierea din finalul citatului arată că lista nu are nici măcar o vagă pretenție că ar fi cuprinzătoare. În consecință, ceea ce se poate obține în urma unui efort semnificativ este doar un rezultat modest, materializat într-o ajustare temporară a formei, menită să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sporirea calității proiectelor și evidențierea căilor prin care se pot face realocări spre programele cu impact și rezultate mai bune, astfel Încât rata absorbției să treacă, În condițiile date, de 60% până la sfârșitul intervalului 2007-2013. 3.3. Specialistul În cunoaștere Prin sublinierea atuurilor Specialistului În Cunoaștere se dorește să se facă mai bine Înțeleasă tema sporirii capitalului intelectual prin folosirea cunoașterii. Este știut că În cadrul unei organizații sunt angajați, profesioniști În diverse domenii, care contribuie mai mult la sporirea capitalului intelectual În comparație cu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
poate fi doar un exemplu În acest sens. Pentru a crea un cadru competitiv și performant, este necesar a se introduce un sistem de recompensare a Țărilor și regiunilor cu cele mai bune rezultate. Din consultările avute, a rezultat importanța sublinierii impactului și vizibilității finanțărilor pentru astfel de proiecte, un accent deosebit punându-se pe investițiile În capitalul uman, element important care stă la baza noii strategii. În acord cu aceste principii, este deja consacrată formula de succes a viitoarei Politici
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
lume s-a schimbat, iar această schimbare face ca viziunea asupra totalității lumii pe care o proiectează omul modern să fie alta - adică, fatal, să o rateze pe cea proprie autorului tragic. Dacă interpretarea lui Patočka s-ar mărgini la sublinierea acestei „incompatibilități a paradigmelor” (care mărturisește o „fractură a istoriei” cu neputință de numit, devenită un loc comun al gândirii contemporane) ea nu ar aduce realmente nimic nou și, într-o anumită măsură, ar justifica „obiectiv” deriva mizanscenei regizorului contemporan
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
teoretică ce începe să se dovedească fructuoasă, conceptul de nișă de dezvoltare. Termenul, introdus de Super și Harkeness (1986), desemnează totalitatea elementelor cu care un copil intră în relație la o vârstă dată. Analiza definirii sale permite o serie de sublinieri: • teoretic și metodologic este o perspectivă utilă, deoarece inversează punctul de pornire. Se pleacă de la copil în investigarea mediului, ceea este mai precis decât procedura inversă: de la mediul global spre copil; • copilul și activitățile lui devin punctul de referință în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care, vom vedea, filtrează mesajul didactic centrat pe conținuturile disciplinei. Aceasta și face ca profesori diferiți, cu aceeași clasă și chiar aceeași temă, să obțină rezultate diferite. Această perspectivă de lucru asupra comunicării, desigur una dintre diversele posibile, permite câteva sublinieri: a. în cercetarea și practica actuală (François, F., 1990), actul comunicării este văzut ca o unitate a informației cu dimensiunea relațională, aceasta din urmă fiind purtătoare de semnificații, cea care contextualizează informația. Spre exemplu, o informație verbală imperativă („Vino!”, „Citește
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dar comunicăm cu întregul nostru corp și nu numai. Comunicative sunt și îmbrăcămintea, relațiile pe care le stabilim (democratice, de autoritatea, indiferente), spațiul pe care îl ocupăm și distanțele la care ne plasăm față de interlocutor. Această primă distincție permite câteva sublinieri: • În funcție de una sau alta dintre formele descrise mai sus, comportamentele comunicative reale pot fi cu dominantă verbală, cu dominantă nonverbală sau mixte. Evident că, din această perspectivă, conduita comunicativă a profesorului, în clasă, se înscrie în prima categorie, în timp ce pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
slabă între colegi, încercări de a-i împiedica pe ceilalți să obțină performanțe înalte, lipsa comunicării, a încrederii reciproce. În literatura românească de specialitate aceste neajunsuri au fost semnalate în mai multe rânduri. Iată ce scrie, de exemplu, Ion Radu: „Sublinierea aspectului competitiv al muncii școlare Ă prin sistemul premial și de penalizare Ă se poate răsfrânge negativ în sfera relațiilor interpersonale, se creează rivalități, conflicte, sentimente de invidie, egoism” (Radu, 1976, p. 192). Structura competitivă amplifică în general anxietatea elevilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
distanță critică față de atitudinile și performanțele proprii, dezvoltându-le aptitudinea de a stabili contacte pozitive și de a analiza critic propriile prejudecăți. Înainte de a transmite valori cognitive, profesorul transmite valori morale și îi asistă pe elevi în însușirea acestora, prin sublinierea importanței semnificației unor sentimente precum cel de satisfacție a reușitei, cooperării, respectului pentru realizări etc. Clasicul pedagogiei germane, Herbart, a spus: „Valoarea omului nu rezidă în cunoștințe, ci în voință”. Rolul de educator al profesorului, crede Herbart, este acela de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
educative. Nu mai avem dreptul și, mai ales timpul, să considerăm că ceea ce încă nu facem, nu există. Există, iar pentru un profesionist, o cât mai completă informare Ă indiferent de ce decizie va lua apoi Ă, este obligație elementară. O subliniere se impune: evident că aspecte principiale sau elemente de tehnologie didactică de inspirație umanistă se pot regăsi și în școala românească, de la domnul Trandafir încoace. Dar ele nu țin și nu au ținut de sistemul de învățământ și de politica
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vizibilă mai ales în școli (Hunsaker și Callahan, 1995). Testele de gândire divergentă îi solicită individului să genereze mai multe reacții la un stimul specific, total contrar majorității testelor standardizate de performanță și aptitudini care reclamă un singur răspuns corect. Sublinierea rolului fluenței, denumită și fluență ideatică sau ideație, se datorează percepției ei drept componentă-cheie, însă, evident, nu unică a procesului creativ. Printre primele teste de gândire divergentă se numără testele de construcție divergentă ale lui Guilford (1967b), Matricea morfologică a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 32. 54. Maria Bucur, „From Private Philanthropy to Public Institutions: The Rockefeller Foundation and Public Health in Interwar Romania”, Romanian Civilization, vol. 4, nr. 2, vara 1995, pp. 47-60. 55. Bucur, „Private
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]