2,306 matches
-
mergeau și cine-i conducea. Oprirea neașteptată-l intrigă. Încercând s- ajungă spre capul coloanei, printre soldații români, unii șezând, alții rămași pe șosea, la lumina unui chibrit scăpărat de cineva, zări strălucind galonul auriu al mânecii uniformei unui ofițer, sublocotenent activ. Nici el nu știa motivul opririi. I se alătură, ajungând împreună în capul coloanei, însă acolo, surpriză, nu era nici un ofițer. Oamenii mergeau în virtutea inerției, cum se și opriseră. Ghicindu-le nedumerirea, un sergent isteț (îi remarcă mâna stângă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
În fața primăriei, un om înarmat cu o pușcă Z.B. din dotarea armatei române, o făcea pe-a santinela. Firesc, trecerea lui nu rămase neobservată. Urmarea: cineva din primărie trimise la el trei indivizi civili, înarmați cu pistoale. - Încotro, domnule sublocotenent? Din ce regiment faceți parte? Interlocutorul îl privea lung. De unde te tragi, unde te-ai născut? Evident, voia să afle dacă era basarabean, postura delicată, având în vedere retragerea românilor, sau nu. - Vin dinspre Nistru, sunt învățător. Evitase menționarea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Caii de la furgon erau odihniți, după popasul din fața primăriei. Când să plece, constată surprins că rămăsese cu un singur soldat, un basarabean căsătorit la Bârlad. Ceilalți, profitând de absența lui, când fusese rechemat în ultima clipă în primărie, plecaseră. - Domnule sublocotenent, v-am spus că nevasta îmi este în Bârlad, avem acolo o brutărie mică. Dacă vom putea, poate trecem și pe-acasă la mine. - Dar ceilalți unde s-au topit? Doar le-am dat posibilitatea alegerii, din timp. Să trecem
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
terminat, rușii au trecut și Siretele. Pleacă din țară spre Germania petrolul, cerealele, plantele industriale, așa zicea un domn contabil. Vai dă capu’ nostru, că nici noi nu mai încăpem! - O fi și ceva adevăr în ce spun țiganii, domnule sublocotenent. Ne-om lămuri la fratele meu, care stă la câteva case mai încolo. Înoptăm la el, nu? În casa fratelui bârlădeanului, chiar dacă era obosit, în acea noapte se trezi, mereu cu gândul la situația din țară, la părinții lui, cu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de situație, aveți grijă de armamentul din dotare. La Prut vă așteaptă un ceai cald.” - Înseamnă că n-or să fie probleme la Prut. Dar:“Aveți grijă de armament? “ Sigur că da, cu caii confiscați, fără oameni, nu?! - Da, domnule sublocotenent, și cu armele călcate de tancuri! - Până la urmă, așa-i la război, mai ales cu această nenorocită de retragere pripită. Îi trecură prin fața ochilor tunurile pe care fusese obligat să le abandoneze, furgonul și lăzile pline. A doua oară în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
pierduse garnizoana (Chișinău devenise orașul unei țări străine), era “pedepsită“ nepermițându-i-se cantonamentul chiar în sat. Odată ajuns acolo, se prezentă la comandant, colonelul Cernătescu, cu justificările firești. - Domnule colonel, m-am prezentat cu un singur soldat. - Dar, domnule sublocotenent, (colonelul răsfoia un dosar adus de aghiotant, chiar când fusese anunțată sosirea basarabenilor), ai avut 80 de oameni, patru tunuri, cai și un furgon! - Cu un singur soldat, cu doi cai (cât pe ce să- i pierd și pe ei
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ordinul și trase un foc cu pistolul, în sus. Înțeleseră. În cinci minute fură pregătiți pentru deplasarea la vale, pe malul Prutului spre țiganca, unde deja era format un cap de pod. În dimineața următoare văzu o primă victimă, un sublocotenent. Lângă el, aruncată parcă, era o mitralieră, scoasă din uz de un glonte care-i lovise închizătorul. Intră în dispozitivul de luptă pentru păstrarea capului de pod. Cele învățate la școala de ofițeri puse în practică, experiența împărtășită de ofițerii
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
s-a despărțit pentru prima dată de prințul moștenitor (care a fost înscris la Colegiul Trinity din Cambridge, conform tradiției) și, la bordul corvetei Canada, a efectuat o călătorie în America de Nord. Un an mai tîrziu, este înaintat la gradul de sublocotenent și primește Ordinul Jartierei. Înscris la Colegiul Naval din Greenwich, trece cu brio toate examenele de navigație, artilerie navală și trageri cu torpile în 1885. Ca urmare, este făcut căpitan al canonierei Thrush și apoi comandant în 1891§§§§§§§§§§§§§§§. Cariera lui
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
să răcnesc, să-mi arunc căciula grea de oaie de pe capul tuns chilug și să-mi sfâșii mantaua prea grea și prea mare, pătată peste tot de zeama răsturnată din gamelă, în clipele de panică. De atunci păstrez amintirea rictusului sublocotenentului cu pielea roasă la bărbie și carotidă spintecată de o schiță de obuz. Nasturii tunicii erau descheiați și gulerul înalt, desprins din copci. Cămașa puțin desfăcută dezvelea o cruciuliță de email albastru, trecută printr-un lănțișor de aur. Crucea stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
carabina unui ulan, de-a dreptul în orificiul de expulzare a balegii. Bravul Iarmaroc s-a prăbușit după descălecare, când se efectuase retragerea cu succes deplin. Ar fi trebuit să i se ridice o statuie. - Tunari la posturi, marș! comandă sublocotenentul cu bluza descheiată din copcile gulerului înalt. Are carotida spintecată și piele jupuită la bărbie. De astă-dată fac eforturi supraomenești să spun două vorbe, numai două: mi-e frică. Teama să nu primesc un răspuns urgent, mă face să șovăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
numai două: mi-e frică. Teama să nu primesc un răspuns urgent, mă face să șovăi. Dar sergentul Lămâie mă întreabă liniștit, ducând mâna la port-pistolul agățat de centiron: - Izicuți? Cu degetele tremurătoare, caut elementele. - Tun, foc! Se aude comanda sublocotenentului cu un genunchi la pământ. Detunătura m-a trezit din somn. Întind mâna prin întuneric, să mă conving că nu sunt mort și nu sunt singur. Femeia doarme liniștită, alături de mine. ă Zac neclintit și insul meu se miră. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
o cafea? Întrebă Barnes, Îndreptându-se către o cafetieră din spatele biroului său. Deodată luminile se stinseră. Camera se cufundă În Întuneric, cu excepția luminii care mai pătrundea printr-un hublou lateral. Fir-ar să fie! răcni Barnes. Iarăși? Emerson! Emerson! Un sublocotenent intră pe o ușă laterală. — Se lucrează la defecțiune, domnule! — Ce s-a mai Întâmplat de data asta? — Avarie pe Nava ROV Bay 2, domnule. — Da' parcă au fost adăugate niște linii suplimentare pe Bay 2! — Se pare că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
unul din cei mai fervenți susținători ai proiectului SETI. Și acum, când am găsit ceva, a devenit dintr-odată contestatar. Îți amintești de lucrarea lui? Norman nu-și amintea și tocmai era pe punctul să o spună, când intră un sublocotenent care zise: — Domnule căpitan, v-am adus diagrama vizuală pe care ați cerut-o. — În regulă. Aruncă o privire spre fotografie, așezând-o pe masă. — Ce se aude cu vremea? Nici o schimbare, domnule comandant. Datele primite de la sateliți au confirmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
în față, cu o nuanță de dezinteres ironic, părând că evaluează rece exact valoarea ce o reprezenta. Atitudine din toate punctele de vedere descurajatoare pentru tinerele domnișoare. După terminarea instrucției premilitare a plecat pe Frontul de Răsărit cu gradul de sublocotenent. Numeroasele citații pe ordinul de zi al regimentului pentru bravură au făcut să fie propus pentru avansare. A fost înaintat locotenent și medaliat cu ordinele "Coroana României" și "Steaua României" ambele în grad de cavaler, cu spade, panglică de virtute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
psihic și fizic. Și dacă rănile trupului puteau fi vindecate, sau măcar ameliorate, cele ale sufletului erau infinit mai dificile. Cu toate eforturile, recuperarea se dovedea o luptă disperată, iar unii dintre ei o pierdeau. Nu uitase nici acum cazul sublocotenentului tanchist, care supraviețuise absolut fără nici o zgârietură exploziei carului său de luptă. Trebuise însă să plătească prețul. Neputința lui de a stabili chiar și cea mai elementară legătură normală cu cei din jur făcea să treacă brusc de la ieșiri violente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Ea a supraviețuit doar pentru a fi deportată la poalele munților Caucaz. Se socotea totuși norocoasă deoarece nu ajunsese în infernul alb al Siberiei. Auzise de prezența trupelor române și căuta un preot pentru botezul unui copil. Am trimis după sublocotenentul Tiberiu Carp, preotul batalionului nostru, un băiat blând, cu vorba frumoasă, capabil să ofere muribunzilor ultima mângâiere duhovnicească chiar sub cel mai cumplit bombardament. Conduși de Ana, am ajuns la casa simplă, acoperită cu paie, a tinerei rusoaice. După ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în Germania, continuă cu un zâmbet enigmatic colonelul Pietrosu. Ai respins propunerea, sub motiv că ești mult mai folositor în mijlocul soldaților decât scriind pe colțul unei bănci într-o sală de clasă. Însărcinare oferită altui ofițer, propus chiar de dumneata. Sublocotenentul Mirea Ionel. Fostul tău coleg de facultate, din câte am înțeles. "Totodată un drag si loial camarad" ar fi vrut să adauge Marius. Ceea ce nu știe colonelul este că motivul refuzului fusese dorința oferii unei șanse de supraviețuire acestui prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
oricând. Străbătând infernul torid, ecoul unor ordine răstite ajung până la ei. Învăluit într-un mic nor de praf, pe sub ochii lor trece plutonul trei. Cocoșați sub greutatea echipamentului, soldații mărșăluiesc mecanic cu fețe absente, subțiate de oboseală. În fața lor, călare, sublocotenentul Jigodeanu, cu mâna stângă pusă arogant în șold și privire disprețuitoare pentru tot ce se află sub carâmbul cizmelor sale. Aspectul efeminat, ușor pufos, ca și apetitul pentru unele localuri deocheate unde se producea purtând perucă și lenjerie intimă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de aplauze, luminile se aprind și un buchet mare de flori poposește laudativ în brațele dizeuzei. Cu un aer căutat dramatic, vedeta se retrage spre culise. Regretul unanim al celor de față este palpabil. Lângă masa lor un foarte tânăr sublocotenent român, ce păstrează încă în gesturile timide adolescența abia depășită, șoptește ceva la urechea partenerei lui care răspunde vorbelor mascate cu un râs plin de farmec și feminitate. Mi-aduce aminte de serile petrecute împreună la Mangalia. Mare, valuri, bărci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
piardă. Odată melodia terminată se îndreaptă către masa lor. În timp ce îl ține cu amândouă mâinile de brațul dinspre ea, tânăra are o privire mândră, care parcă spune: "Priviți, este al meu." La ce te gândești? întreabă Smaranda La cei doi, sublocotenentul și prietena lui. Arată foarte fericiți, nu? Ca și noi, de altfel. Oare suntem fericiți cu adevărat? Nu înțeleg...încruntă ea ușor sprâncenele. Dorești în continuare să te căsătorești cu mine? De ce această bruscă curiozitate asupra unui lucru stabilit deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Nespus de beat, Iorgu încearcă o curte stângace Smarandei. Fata nu face nici un secret din dezgustul provocat de apropierea lui și strâmbă din nas cu silă atunci când acesta își scoate vestonul militar, pe umerii căruia se văd galoanele gradului de sublocotenent, ca să-l atârne neglijent pe spătarul scaunului ei. Pe toți sfinții, tare frumoasă mai ești! Jur că nu am văzut vreo femeie mai atrăgătoare ca tine! Și avea dreptate. Îmbrăcată într-un deux-pièce foarte elegant, de culoarea fisticului, își poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în fulguiala deasă. Cu patul bine sprijinit în umăr, continuă să urmărească cu luneta armei cele trei siluete abia sesizabile care se mișcă furișat printre dărâmături. Ajuns aproape de stadiul perfid când extenuarea poate să devină mai puternică decât conștientizarea pericolelor, sublocotenentul Darie Novăceanu pășește cu greutate printre dărâmături, mânat doar de un singur gând să-și îndeplinească misiunea încredințată ca apoi să se întindă undeva jos, chiar și pe zăpadă și să doarmă. Câteva zile în șir sau chiar mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pentru lunetist. În urma lui, soldatul introduce cartuș pe țeavă și iese pe jumătate din adăpost. Nu mai are timp să tragă. Simte o izbitură puternică în cap, ca de ciocan. În fapt, explozia propriului său creier. Tăiat de sudori reci, sublocotenentul întețește ritmul. Știe că următorul este el. Aleargă mai repede decât își imaginase vreodată că poate să o facă. Inima pompează într-un ritm nebunesc, sângele galopează năvalnic prin artere, bate ca o toacă în tâmple, urechi, stomac. Aerul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o ascunde repede în buzunarul pantalonilor. O mică recompensă pentru curajul tău. Copilul nu înțelege ce i se spune, dar zâmbește la auzul vocii prietenoase. Novăceanu îi ciufulește ușor părul, apoi explică prin semne preotului că trebuie să plece. În timp ce sublocotenentul se furișează afară, părintele face semnul binecuvântării. Deus tibi benedicas, miles 114! Ziua se îndreaptă către asfințit, dar rugurile incendiilor întârzie noaptea. Acalmia suspectă, întreruptă doar de acel bombardament, continuă. Puținul timp petrecut pe front îl învățase pe tânărul ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-i măi Novăcene? Să trăiți! Ordin de la domnul căpitan Apostol! Toți ofițerii să se prezinte PC-ul companiei. Ei, atunci să mergem. Golește paharul după care se ridică punându-și casca pe cap. Privește la uniforma stropită cu sânge a sublocotenentului. Ești cumva rănit? Darie lasă ochii în jos. Uitase în emoția ultimelor minute de cadavrul lăsat în urmă. Nu e de la mine. Am omorât un...un lunetist. Își scoate batista și începe să șteargă frenetic petele ruginii. Duce pumnul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]