5,777 matches
-
de Sud-Est (mai ales în fosta Iugoslavie) și de procesul de constituire și consolidare a statelor africane, sud-asiatice, din Orientul Mijlociu, America Latină etc. Pe fondul hegemoniei sistemice americane, politica statelor sistemului internațional suferă un proces de orientare cu preponderență către nivelul subsistemului propriu de relații internaționale. Astfel, se produce o regândire a politicii externe a statelor, din punct de vedere diplomatic, economic și militar, la nivel subsistemic. Această tendință este marcată de apariția și dezvoltarea unui set de organizații internaționale de tipul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fără a epuiza lista, alți autori extind la cinci numărul nivelurilor de analiză, suplimentând triada clasică cu nivelul subunităților (grupuri organizate în cadrul unităților care sunt capabile să influențeze comportamentul celor din urmă: grupuri de interes, partide politice ș.a.) și nivelul subsistemelor, regionale sau nonregionale (grupuri de unități puternic interdependente și interacționând într-un mod aparte în cadrul sistemului). Dacă diferențele de conceptualizare de mai sus sunt determinate finalmente de diferențe de denumire și izolare a acelorași entități (ca unități de analizat) și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
implice toți polii sistemului și nici unul dintre polii sistemului, în această stare, nu va căuta să-și maximizeze capacitățile în raport cu celelalte Mari Puteri sistemice. Aceasta este situația descrisă prin excelență de balanța de putere europeană a zilelor noastre, între polii subsistemului european: Marea Britanie, Franța, Italia, Germania și Spania. Deși capacitățile relative ale acestor state nu sunt necesar egale, balanța de putere este percepută ca fiind echilibrată. 2. Balanța de putere în sens de echilibru. Din acest punct de vedere însă, se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la un rol special pe care o anumită putere îl are în menținerea unui echilibru de forțe. Această putere poate fi o Mare Putere a sistemului care consideră că interesul său este de a menține balanța în sistemul sau în subsistemul propriu al relațiilor internaționale, sau poate fi o putere minoră a cărei contribuție marginală la unul sau altul dintre talerele balanței să fie suficientă pentru a o înclina într-o parte sau alta. Prima situație este ilustrată de perioada cuprinsă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
extrem de polivalent în politica internațională. Dincolo însă de sensurile sale, există o clasificare a tipurilor de balanță de putere. În primul rând, este vorba despre balanța cu două talere (balanța simplă), care presupune existența unei configurații bipolare a sistemului sau subsistemului, sau existența a două tabere, blocuri etc. opuse. În al doilea rând, avem și o balanță cu trei sau mai multe talere (balanța complexă), care implică existența a cel puțin trei poli sistemici sau a trei coaliții care să se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cel al Statelor Unite. În această situație, am fi tentați să considerăm că nu există o balanță de putere. Principala particularitate a balanței de putere a sistemului internațional contemporan este aceea că ea nu mai este una sistemică, ci una a subsistemelor. Balanța de putere în zilele noastre se practică în subsistemele relațiilor internaționale, iar unul dintre cel mai des invocate exemple este Asia. Deși SUA dețin hegemonia în sistem, acest lucru nu înseamnă că nu poate exista o politică de balanță
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
considerăm că nu există o balanță de putere. Principala particularitate a balanței de putere a sistemului internațional contemporan este aceea că ea nu mai este una sistemică, ci una a subsistemelor. Balanța de putere în zilele noastre se practică în subsistemele relațiilor internaționale, iar unul dintre cel mai des invocate exemple este Asia. Deși SUA dețin hegemonia în sistem, acest lucru nu înseamnă că nu poate exista o politică de balanță de putere în subsisteme. Unul dintre exemplele mai puțin invocate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în zilele noastre se practică în subsistemele relațiilor internaționale, iar unul dintre cel mai des invocate exemple este Asia. Deși SUA dețin hegemonia în sistem, acest lucru nu înseamnă că nu poate exista o politică de balanță de putere în subsisteme. Unul dintre exemplele mai puțin invocate este Europa, fiind în mare parte mascat și de existența unui cadru instituțional în care ea se desfășoară: Uniunea Europeană. Însă perspectiva afirmării Chinei, Japoniei, Uniunii Europene etc. ca mari poli sistemici alături de SUA și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un moment dat în sistemul internațional și că percep costurile schimbării acestuia ca fiind inacceptabile în raport cu beneficiile obținute de pe urma unei astfel de întreprinderi. Problema este că întotdeauna, în sistemul internațional, există state nemulțumite de poziția lor în sistem, sau în subsistem, în funcție de nivelul de analiză la care ne plasăm. Pentru menținerea unei stabilități relative a sistemului în general, atât autori realiști, precum Morgenthau, precum și neorealiști consacrați (de pildă, Waltz sau Gilpin) consideră că balanța trebuie menținută între Marile Puteri ale sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
polilor majori (de pildă Franța, care a fost cucerită de două ori succesiv de trupele coaliției oponente, fiind totuși restaurată la statutul de Mare Putere în 1822, prin acceptarea ei în Concertul Europei) sau al polilor de putere dintr-un subsistem de puteri minore (în primul război mondial, trupele românești avansează adânc în teritoriul Ungariei - cu toate acestea, după încheierea conflictului, statalitatea Ungariei a fost restaurată). Pentru o analiză mai detaliată a procesului de constituire a alianțelor, vezi Snyder (1997). Pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
naturale care pot fi exportate, poziția geostrategică, mărimea pieței interne, costul forței de muncă, legislația permisivă etc. O a doua premisă este calitatea sistemului de conducere. Exemplul unor țări emergente (China, India, Coreea de Sud, Brazilia) poate fi edificator. În aceste țări, subsistemele de conducere strategică, tactică și operativă ale sistemului național funcționează corect, armonizate, subordonate unui obiectiv strategic național care reușește să motiveze întreaga populație la realizarea lui. În R.P. Chineză, investițiile de interes național se realizează, în general, pe trei schimburi
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
poate fi controlat din interior, caz în care ori sistemul se prăbușește (a se vedea cazul celor 20-40 de țări „eșuate”), ori are loc o intervenție din exterior (încercare timidă a UE, FMI, în cazul României), ori se schimbă complet subsistemul de conducere (nivelurile strategice, tactice și operative), dar nu la inițiativa acestuia, ci la presiuni din exteriorul lui (a se vedea Memorandumurile FMI către Guvernele României ultimilor ani și, în special, cel din februarie 2012). 4.3. Datoria externă Schema
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din cauza managementului neperformant, politizat excesiv. Măsura este corectă teoretic și practic și corespunde teoriei sistemelor menționate în lucrare, conform căreia, dacă un sistem a ieșit din parametrii normali de funcționare, el nu poate fi adus la starea normală de aceleași subsisteme de conducere care au falimentat sistemul efector. O altă propunere a FMI privește privatizarea unora dintre companiile statului fie pentru a se reduce pierderile proprii unor unități falimentare, fie pentru a se obține bani pentru completarea bugetului. Sunt vizate întreprinderi
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
definiție în Handbook on Probation Services. Guidelines for Probation Practitioners and Managers (1998, p. 9), după cum urmează: „Probațiunea se poate referi, de asemenea, și la un sistem (privat sau public) care administrează anumite servicii specifice și care este considerat un subsistem al marelui sistem de justiție penală”. Este, astfel, pus în lumină un alt aspect, și anume cel de probațiune ca infrastructură, ca organizație ce îndeplinește anumite roluri în justiția penală. Tipurile de servicii oferite de către această organizație sunt confuze și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Este, astfel, pus în lumină un alt aspect, și anume cel de probațiune ca infrastructură, ca organizație ce îndeplinește anumite roluri în justiția penală. Tipurile de servicii oferite de către această organizație sunt confuze și nu realizează diferența specifică de alte subsisteme din justiție. Potrivit acestei definiții și penitenciarele se pot denumi servicii de probațiune. În aceeași lucrare, probațiunea este definită și ca: „un proces ce presupune o varietate de activități operaționale, inclusiv practici de investigație și supraveghere ” (p. 9). Deși accentuează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
continuare vom trece în revistă, foarte scurt, câteva din schemele cele mai cunoscute. Schema procesului reprezintă cerințele muncii, cu accent pe fazele producției și succesiunea operațiilor. Pentru prezentarea informațiilor se folosesc: diagramele bloc de funcționare care pun în evidență sisteme, subsisteme sau operații; diagramele de circuit care localizează funcțional operațiile, relațiile între componentele mecanice și umane, constrângerile de timp. Schemele de organizare spațială prezintă elementele sistemului, respectând amploarea lor reală. Legăturile între componentele fizice și umane se fac prin săgeți, acestea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: Să explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Să înțelegeți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Să înțelegeți noțiunea de ergonomie și să explicați disciplina ca un cadru centrat pe utilizator. Să definiți și să descrieți factorii ambianței de muncă. Să explicați noțiunea de microclimat. Să descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anvergură încât au determinat schimbări majore la nivel social și economic (de exemplu: motorul cu aburi, tehnologia informației, etc.). Problema relațiilor om-mașină-mediu a devenit tot mai importantă odată cu dezvoltarea tehnologiei și schimbarea concepției despre muncă, făcând necesară adaptarea optimă între subsistemele componente (subsistemul om, subsistemul mașină, subsistemul mediu), prin cercetarea factorilor tehnici în continuă schimbare, dar și prin investigarea particularităților fiziologice și psihologice ale subsistemului om. (Puna, Muțiu, 1979). Înainte de a descrie sistemul om-mașină-mediu (caz particular al sistemelor cibernetice) vom face
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au determinat schimbări majore la nivel social și economic (de exemplu: motorul cu aburi, tehnologia informației, etc.). Problema relațiilor om-mașină-mediu a devenit tot mai importantă odată cu dezvoltarea tehnologiei și schimbarea concepției despre muncă, făcând necesară adaptarea optimă între subsistemele componente (subsistemul om, subsistemul mașină, subsistemul mediu), prin cercetarea factorilor tehnici în continuă schimbare, dar și prin investigarea particularităților fiziologice și psihologice ale subsistemului om. (Puna, Muțiu, 1979). Înainte de a descrie sistemul om-mașină-mediu (caz particular al sistemelor cibernetice) vom face o scurtă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbări majore la nivel social și economic (de exemplu: motorul cu aburi, tehnologia informației, etc.). Problema relațiilor om-mașină-mediu a devenit tot mai importantă odată cu dezvoltarea tehnologiei și schimbarea concepției despre muncă, făcând necesară adaptarea optimă între subsistemele componente (subsistemul om, subsistemul mașină, subsistemul mediu), prin cercetarea factorilor tehnici în continuă schimbare, dar și prin investigarea particularităților fiziologice și psihologice ale subsistemului om. (Puna, Muțiu, 1979). Înainte de a descrie sistemul om-mașină-mediu (caz particular al sistemelor cibernetice) vom face o scurtă introducere în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la nivel social și economic (de exemplu: motorul cu aburi, tehnologia informației, etc.). Problema relațiilor om-mașină-mediu a devenit tot mai importantă odată cu dezvoltarea tehnologiei și schimbarea concepției despre muncă, făcând necesară adaptarea optimă între subsistemele componente (subsistemul om, subsistemul mașină, subsistemul mediu), prin cercetarea factorilor tehnici în continuă schimbare, dar și prin investigarea particularităților fiziologice și psihologice ale subsistemului om. (Puna, Muțiu, 1979). Înainte de a descrie sistemul om-mașină-mediu (caz particular al sistemelor cibernetice) vom face o scurtă introducere în teoria sistemelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tot mai importantă odată cu dezvoltarea tehnologiei și schimbarea concepției despre muncă, făcând necesară adaptarea optimă între subsistemele componente (subsistemul om, subsistemul mașină, subsistemul mediu), prin cercetarea factorilor tehnici în continuă schimbare, dar și prin investigarea particularităților fiziologice și psihologice ale subsistemului om. (Puna, Muțiu, 1979). Înainte de a descrie sistemul om-mașină-mediu (caz particular al sistemelor cibernetice) vom face o scurtă introducere în teoria sistemelor și vom explica câteva noțiuni des vehiculate. Sistemele cibernetice acoperă o diversitate de științe și discipline tradiționale, de la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin timpul mediu pentru o eroare care are, la rândul său, mai multe variante: timpul până la o eroare sau timpul între erori, etc. Componentele de bază al unui sistem om-mașină-mediu sunt ilustrate în figura 8.1. Observăm că există trei subsisteme între care există interacțiuni, rezultanta lor influențând calitatea și cantitatea muncii depuse de om. Subsistemul om este descris prin funcțiile de recepție, procesare a informațiilor și de luare a deciziilor și funcția de acțiune prin care se acționează direct asupra
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care există interacțiuni, rezultanta lor influențând calitatea și cantitatea muncii depuse de om. Subsistemul om este descris prin funcțiile de recepție, procesare a informațiilor și de luare a deciziilor și funcția de acțiune prin care se acționează direct asupra mașinii. Subsistemul mașină este format din următoarele elemente: dispozitive de afișare și semnalizare, dispozitivele de comandă; între acestea două mașina realizează o serie de operații. Subsistemul mediu influențează funcționarea sistemului prin componentele sale, date de: zgomot, temperatură, umiditate, noxele toxice, iluminat, etc.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și de luare a deciziilor și funcția de acțiune prin care se acționează direct asupra mașinii. Subsistemul mașină este format din următoarele elemente: dispozitive de afișare și semnalizare, dispozitivele de comandă; între acestea două mașina realizează o serie de operații. Subsistemul mediu influențează funcționarea sistemului prin componentele sale, date de: zgomot, temperatură, umiditate, noxele toxice, iluminat, etc. (Pitariu, 2003) Figura 8.1. Sistemul om-mașină-mediu. Urmărind în continuare figura 8.1. observăm că intrările (din perspectiva utilizatorului) constituie informațiile afișate de mașină
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]