7,897 matches
-
tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci, numele de lipoveni nu e o “autodenumire” ci un etnonim dat de alții. Prin urmare, acest termen este de formație românească, realizat de la substantivul limbii ruse lipa și sufixele românești - ovan, - ovean, - oveni : lip + ovan, lip+ ovean, lip+ oveni (după modelul moldovan, moldovean, moldoveni). 2. Ipoteza filipoveană care are la bază numele unui călugăr numit Filip. Impactul puternic generat de modul dramatic în care
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și aptitudini intelectuale”(U. Șchiopu,1967, p.190). CAPITOLUL III MODALITĂȚI EDUCAȚIONALE SPECIFICE DEZVOLTĂRII ABILITĂȚILOR DE ÎNTREPRINZĂTOR LA COPIII PREȘCOLARI III. 1. Rolul educației în formarea abilității de întreprinzător la copiii preșcolari Cuvântul educație este de origine latină, derivă din substantivul „educatio” care înseamnă creștere, hrănire, cultivare. Educația are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieții sociale. “Educația este un tip particular de acțiune umană, o intervenție sau direcționare, o categorie fundamentală a pedagogiei. Platon(428-348 î. H.
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
limbajului sunt un mijloc de activare și dezvoltare a potențialului creativ al preșcolarului: - Deprinderea de formare a cuvintelor pe baza unor sunete și silabe date. - Deprinderea de formulare a propozițiilor pornind de la cuvinte sau imagini date. - Îmbogățirea vocabularului cu verbe, substantive comune și proprii, numerale, pronume personale, etc. - Structurile gramaticale proprii limbii române. - Deprinderi de formulare nuanțată a răspunsurilor la întrebările receptate. - Deprinderea de a formula întrebări. - Deprinderea de a purta scurte conversații pe o temă aleasă sau dată. - Mijloace expresive
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
poate“. Încerca, de fapt, să-și dea răgaz pentru a drege busuiocul. — Ești complet lipsit de imaginație! Lipsit de ima ginație și anost! i-o trânti ea. — Ce dracu’ are-a face lipsa mea de imaginație și... țcare o fi substantivul de la „anost“?) cu faptul că vii la ora asta? — Are! Nimic nu e întâmplător pe lumea asta! peroră ea cu un aer filozof. — Ce? Treaba mea. țRevenise în mod spontan cu pi cioarele pe pământ și acum îl privea trufaș
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
căsuței dumneavoastră, domni șorică dragă, sunt nebun. Nu mai am somn, nu mă mai pot gândi la nimic altceva decât la frumusețea... Tăie frumusețea și scrise trăsăturile. Ei, na. Oi fi vreun pui de pictor acum. Îi veneau în minte substantive, de-a valma. Ce căuta el să exprime însă nu părea să se simtă bine în nici un cuvânt cunoscut. Pitorescul? Merge să spui despre un chip că este pitoresc? Da’ pitoresc e? Hm. Rescrise frumu sețea dedesubt, mai urât și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
un burete din propriile gânduri, șterse personajul, fără regrete, iar pe scenă continuă să se miște, într-o parte și în alta, doar saxofonul, ca într-un film abstract sau absurd sau...), însă instrumentul nu. Ar fi fost o... blasfemie? Substantiv pretențios, dar exprima cel mai bine ceea ce gândea el în acele momente... Și totuși (continua să o privească, tocmai sorbise din pahar, buzele acelea îl fascinau, apoi scosese o altă țigară dintr-o tabacheră argintie), cum să lași un saxofon
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nelalocul ei. Deloc, prieten drag. Ai spus un mare adevăr. În spatele spoielilor și al paietelor se ascunde întotdeauna multă mizerie, după cum știi. Degradarea progresivă a bunului gust și a calității umane a dus, inevitabil, la ceea ce observăm azi în jurul nostru. Substantivul aristocrat rămâne, la urma urmei, doar un termen lipsit de substanță. De ce crezi că n-am mai ieșit în societate și am preferat să rămân aici, alături de tablourile noastre, de țigările mele și de coniacul acesta? Majordomul înclină capul, în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
unei infuzii de interes și la nivelul companiilor românești. Din perspectiva analizei de față, este interesant de evocat cazul Nokia. Sintagma "scandalul Nokia" este deja consacrată în presa românească și internațională. Când unei companii i se asociază un astfel de substantiv, consecința este că se află în fața unei crize ce afectează o seamă dintre entitățile componente ale brandului său. În cazul de față este interesant de comentat în ce măsură este afectat statutul de employer of choice al companiei, mai ales pe dimensiunea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sa de număr aflat în imediata vecinătate a lui zece. În deceniile care au urmat, cuvântul a circulat și în variantele grupă și grup, remotivări semantice prin apropiere de neologismele de sursă franceză. Utilizarea prototipică a cuvântului nu este ca substantiv, ci ca adjectiv (cantitativ) invariabil, în combinație cu bani: Au ochit un husăn de avea bani grupă pe el" (E. Barbu, Groapa, 1974, p. 328); "ăștia au banu' grup" (România liberă, nr. 893, 1993); "bani grubă" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
de intensificare, care ar putea sta și la originea folosirii sale cu sensul "foarte beat", atestat în perioada interbelică: "Coane, azi îs grup" (Valentin Gr., Chelaru, Din limbajul mahalalelor, 1937). Pentru această construcție s-a propus însă o altă etimologie: substantivul propriu german Krupp, numele unei mărci de tunuri: beat crup sau grup ar reprezenta deci o simplă variație glumeață în expresia beat tun (explicația, oferită de Sextil Pușcariu, în studiul "Din perspectiva dicționarului", apărut în 1922 și reprodus în Cercetări
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
în 1905) în Rusia țaristă. Din rus. duma" (DEX). Argoticul dumă a fost înregistrat de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936), în expresia a da duma "a se înțelege, a mitui". Termenul provine, în mod evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
interesant că în limbajul familiar-argotic actual au apărut deja mai multe derivate cu -ciune, astfel că sufixul tinde să se transforme într-o marcă stilistică, într-un instrument de convertire a cuvintelor comune în cuvinte argotice. Alături de furăciune, au apărut substantivele destul de frecvente în argou - bunăciune, băbăciune, mortăciune (cu sensul "omor") - și chiar unele formații recente și de circulație redusă, precum pornăciune ("film porno", în 123urban.ro). Caracteristică e, în cele mai multe cazuri, calitatea de sufix inutil morfologic și semantic, care nu
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
îl cuprindeau deja (stricăciune, urîciune, spurcăciune etc.); probabil că și sonoritatea sa prea puțin eufonică a contribuit la această utilizare. Cel mai vechi din seria argotică pare să fie termenul mortăciune, cu sensul "crimă, omor", diferit de cel al vechiului substantiv omonim ("stîrv, animal mort" - metaforic "ființă lipsită de vlagă"); creat prin derivare sau mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la grubă pentru mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal" - și de G. Volceanov, în dicționarul de argou similar (ediția a II-a, 2006). Foarte folosit azi e substantivul bunăciune, care desemnează în primul rând o femeie frumoasă, atrăgătoare (descrisă cel mai adesea dintr-un punct de vedere masculin, al interesului erotic). Cele mai multe din atestările din internet sînt necitabile, chiar nemenționabile, dar termenul (înregistrat de dicționarul on-line 123urban.ro
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
e lipsită de inhibiții, iar tu ești 100% liber să te apropii"). Evocarea insistentă a scalpului mi se pare totuși neinspirată, pentru că riscă să trezească asocieri profund dezagreabile. E posibil ca o parte din public să fi întîlnit prima oară substantivul scalp sau verbul a scalpa în cărțile sau filmele cu indieni. Nu e vorba doar de conotații stilistice și de percepții subiective: chiar dicționarele noastre generale definesc scalpul în termenii unor acțiuni violente: "1. Piele a capului uman împreună cu părul
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
evident familiare, aparținînd jargonului meseriei. Un exemplu tipic este termenul piarist, format din inițialele PR (public relations), pronunțate în manieră engleză și cărora li se adaugă sufixul de agent -ist. Termenul creează o omonimie cu mai vechiul piarist - adjectiv și substantiv care desemnează un ordin catolic (germ. Piarist, folosit mai ales la plural - Piaristen; provenind de la o formă flexionară a lat. pius "pios"). Circulația cuvîntului e destul de mare, mai ales în Ardeal și în Banat, unde școlile piariste au jucat un
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
ca abreviere grafică - "cu ajutorul PR-ului" (...), "PR-ul este mult mai important" (iqads.ro), fie, ca și în cazul lui piarist, cu transcrierea pronunțării: "Se poartă Ťpiarulť, toți facem Ťpiarť sau științe politice" (opiniontek.com); "fetele de la piar" (blogspot.com). Substantivul neutru piar stă și la baza unei locuțiuni - a face piar - care are deja mai multe sensuri. Fără complement, poate însemna "a se specializa în Relații Publice" - "încă nu m-am hotărât dacă vreau să fac piar în viață" (wordpress
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
ro/blog); "cei care încă mai consideră că-mi fac piar cu acest blog" (brandkreative.com) etc. În fine, surprinzător - dar nu inexplicabil, pentru că se încadrează în anumite tendințe ale limbii -, sigla substantivată devine, metonimic, chiar denumire a profesiei, deci substantiv masculin: "sfat pentru piari" (blogspot.com).
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
cercetător) se vede și la nivel morfologic - fie forme populare de plural (crătițele), fie hipercorectitudini (plapumele, dragele), și genitiv-dativul "universal" (lui Marina). Sintaxa suferă prin dezacorduri între subiect și predicat ("cât de efemeră este gloria și puterea"), între adjectiv și substantiv ("Pe Sabin Bălașa toate lucrurile astea îl lăsau reci"), între pronume și, foarte frecvent, prin dezacordul lui al, a, ai, ale. Anacolutul e de efect, dar numai în proză: "Vine Alinuța care nu e ziua ei astăzi". Lexicul se resimte
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
Astaloș, 1996), de la care s-a format și verbul a zuli, cu același sens: "Gagica zulește?" (P. Ciureanu, Note de argot, 1935); "De zulit ai mai zulit la viața ta?" (E. Barbu, Groapa). La rândul său, verbul stă la originea substantivului zulitor - "hoț": "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (E. Barbu, op.cit.) - și a substantivului-nume de acțiune zuleală. Cuvintele netransparente tind să fie remotivate semantic, prin confundare și asimilare cu termeni
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
opusurile de mult și definitiv intrate în conștiința melomanilor. Bunăoară, Ligeti, se conjugă de minune cu Liszt, Vranicky cu Frescobaldi, Gazzini cu Haydn, Cattaneo cu Villa-Lobos și exemplele ar putea continua. Punerea în aceeași pagină a verbului muzicilor contemporane cu substantivul muzicilor clasice nu face altceva decât sa atenueze insularizarea celor dintâi si să condimenteze plăcerea degustării celor din urmă. Nimeni nu spune că e ușor să distribui astfel literatura muzicală de ieri și de astăzi care este, se știe, și
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
adolescenți, din care se desprind mai ales Pucci și Bordignoni, unul mai greoi la minte și mai ciudat decît celălalt, în continuă plimbare, aproape mută, prin oraș, fără țintă, de parcă ar fi mers la păscut pe străzile urbei, de unde și substantivul creat de Celati, pășuniști. Pentru ei zilele de școală, față de care nu simțeau să aibă vreo obligație (întrebîndu-se chiar de ce-o fi existînd), făceau să pară vacanțele un non sens. Elevele silitoare nu sînt uitate, dar prim planul este
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
de bloghistă sictirită!", trilulilucrocodilu. wordpress.com) apărînd destul de rar. Sufixul de agent cu conotații peiorative -(an)giu, mult folosit în limbajul familiar-argotic, produce un accidental blogangiu ("Ťcalitateať lui de mare Ťblogangiuť", big.lazyadmin.ro). O secvență pleonastică se constituie, în substantivul bloggerist, prin adăugarea sufixului productiv -ist la cuvîntul împrumutat care are deja un sufix caracteristic numelui de agent (-er). Termenul nu e prea răspîndit și are destui critici (de exemplu, un cititor îl contestă la apariția sa într-un articol
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
rapax.ro); "am zâmbit cu superioritate bloggeristică" (helicoidal.weblog.ro); "un premiu blogheristic" (licurici.wordpress.com). Adjectivul bloggeristic pare a fi preferat de vorbitori, probabil pentru că e mai puternic marcat, mai bine individualizat decît sinonimele sale, neputîndu-se confunda cu un substantiv. Pentru aproape orice derivat posibil se găsesc măcar cîteva atestări: fenomenul producerii de bloguri e desemnat prin derivate în -ism: bloghism ("bloghismul ăsta e greu și adânc", valachus.blogspot.com) sau blogism ("România suferă de blogism", liviu.aica.ro), dar
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
blogat, bloguit ("am mai mult chef de blogat când sunt ocupată cu alte chestii", monicri.blogspot.com; "oportunitate de bloguit, forum.liberalism.ro) etc. Accidental, apare și verbul a blogări ("cine va mai fi atras să blogărească? ", zoso.ro), cu substantivele sale verbale ("blogăritul și intoleranța nu se exclud reciproc", fluture.blogs.com). Merită amintită și inventivitatea formulelor de denumire a blogurilor - Blogu-cel-cool-al-meu, BloguRomanashului, blogu-ancutzei, blog-de-voie - etc. Cred că în momentul de față blog e cuvîntul cu cea mai rapidă dezvoltare
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]