1,455 matches
-
incapacități. ... 71. În sfârșit, dispoziția legală criticată nu poate fi contrară nici prevederilor art. 8 din Constituție, referitoare la pluralism și partidele politice, deoarece dezideratul unei reprezentări echilibrate a electoratului în rândul aleșilor, inclusiv sub aspectul reprezentării de gen, se subsumează înseși ideii de partid politic, care, prin definiție, trebuie să reflecte și, în egală măsură, să promoveze interesele și valorile electoratului format atât din femei, cât și din bărbați și să contribuie la formarea opiniei publice prin participarea cu candidați
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 42. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 751 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291077]
-
s-a arătat și în cadrul expunerii de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru că relațiile de serviciu nu sunt de o mai mică importanță față de relațiile care aduc atingere patrimoniului și deci nu pot fi subsumate celor privind patrimoniul persoanei, în considerarea obiectului juridic al delapidării și în considerarea limitelor de pedeapsă mai mari prevăzute pentru delapidare. ... 137. Or, toate aceste argumente arată faptul că nu poate fi admis că delapidarea se poate comite pur și
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
Codul de procedură civilă în situația contestației în anulare obișnuite (de drept comun), respectiv de art. 503 alin. (2) din același cod în situația contestației în anulare speciale. ... 59. Așadar, instanța va cerceta dacă motivele invocate de către contestator se subsumează celor prevăzute de dispozițiile legale incidente, urmând ca, după caz, să respingă contestația sau să o admită. Doar în situația în care contestația în anulare este admisă, hotărârea atacată este anulată, iar instanța va judeca din nou cauza, astfel cum
DECIZIA nr. 59 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290307]
-
atât probatoriul existent la dosarul cauzei, cât și modul în care este formulată acuzația exclud existența unor acte tipice de constrângere, mai exact, de constrângere fizică sau psihologică, iar pierderea șansei de a obține un folos ilicit nu poate fi subsumată noțiunii de pagubă ori aceleia că „va suporta un rău, care va provoca o pagubă“, astfel încât, în lipsa unor acte de constrângere, precum și a celorlalte condiții impuse de către legiuitor, a apreciat că nu poate fi reținută infracțiunea
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
un rău, care va provoca o pagubă“, astfel încât, în lipsa unor acte de constrângere, precum și a celorlalte condiții impuse de către legiuitor, a apreciat că nu poate fi reținută infracțiunea de șantaj, faptele materiale reținute în sarcina sa subsumându-se noțiunii de deturnare a licitației publice. ... ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 83. Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că unul dintre motivele de apel formulate de
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
deși dispozițiile art. 246 din Codul penal nu disting în funcție de participantul îndepărtat, dacă autorul cere bani pentru a se retrage de la o procedură de licitație publică, coruperea se convertește într-o constrângere, care, la rândul său, se subsumează infracțiunii de șantaj (spre exemplu, prin prezentarea faptului că, dacă banii nu vor fi plătiți, continuarea participării la licitație va duce la pierderea licitației de către victima șantajului căreia i se solicită suma de bani). S-a mai arătat că
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
publice. ... 119. Prin urmare, este discutabil dacă încercarea de corupere sau constrângere față de o persoană care nu este înscrisă la licitație poate îmbrăca elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal. Asemenea acte pot fi subsumate conținutului altor infracțiuni (amenințare, șantaj, cumpărare de influență etc.). Cu privire la acțiunea prohibită de constrângere/corupere, în măsura în care aceasta întrunește elementele de tipicitate ale unei alte infracțiuni, va intra în concurs cu infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
a solicitat în contradictoriu cu pârâta, persoană juridică, obligarea acesteia la plata sumei de 10.000 de euro reprezentând daune morale și compensatorii pentru prejudiciul creat, ca urmare a unor pretinse acțiuni necorespunzătoare ale pârâtei, ce au fost considerate a se subsuma noțiunii de hărțuire. ... 11. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 7.679/2022 de la 13 decembrie 2022, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la plata către reclamant a
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
ca mijloc de probă, a înregistrării convorbirilor telefonice s-a subliniat necesitatea ca acestea să fie obținute și utilizate cu respectarea principiului loialității (care nu pare a fi altceva decât o aplicare particulară a ceea ce legiuitorul a înțeles să subsumeze termenului generic de bune moravuri): „Așadar, loialitatea administrării probei are o importanță principial mai mare decât necesitatea probării unor raporturi juridice. “ (Zidaru Liviu, Pop P., în Drept procesual civil, Editura Solomon, pag. 227). ... 41. În opinia celuilalt membru al completului
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
ca mijloc de probă, a înregistrării convorbirilor telefonice s-a subliniat necesitatea ca acestea să fie obținute și utilizate cu respectarea principiului loialității (care nu pare a fi altceva decât o aplicare particulară a ceea ce legiuitorul a înțeles să subsumeze termenului generic de bune moravuri): „Așadar, loialitatea administrării probei are o importanță principial mai mare decât necesitatea probării unor raporturi juridice. “ (Zidaru L., Pop P., în Drept procesual civil, Editura Solomon, pag. 227). O astfel de cunoaștere presupune încunoștințarea părților
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
de a genera practică judiciară neunitară, în special prin corelare cu art. 74 și 75 din Codul civil. Astfel, s-ar putea considera că proba este inadmisibilă în ipoteza dată, întrucât lipsa acordului și a informării prealabile a interlocutorului se subsumează sintagmei „bune moravuri“ din cuprinsul art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă, iar, întrucât textul nu distinge, nu este vorba despre un mijloc de probă ce poate fi încuviințat și administrat. Dimpotrivă, proba ar putea fi apreciată ca
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
angajatorului, solicitând repararea prejudiciului suferit prin conduita necorespunzătoare a acestuia, pârâtul din cauză. Prima instanță a admis cererea de chemare în judecată, considerând că pârâta a comis acte de hărțuire și reținând incidența dispozițiilor art. 5 din Codul muncii, care subsumează hărțuirea la locul de muncă actelor de discriminare^1. ^1 În conformitate cu art. 5 din Codul muncii, „(1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. (...) (5) Hărțuirea constă în orice tip
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială cu privire la acest articol, constată că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii) (Decizia nr. 141 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1096 din 18 noiembrie 2020, paragraful 19). Având în vedere principiul generalității legilor, atât Curtea Constituțională, cât și
DECIZIA nr. 359 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289882]
-
că durata preavizului are natura unui termen de drept substanțial, autonom și specific dreptului muncii. Chiar dacă preavizul constituie o etapă a procedurii concedierii, respectiv a demisiei, întregul demers al încetării raportului de muncă la inițiativa uneia dintre părți se subsumează dreptului material. ... 45. Din interpretarea logico-gramaticală a art. 75 și art. 81 din Codul muncii rezultă că termenul de preaviz include numai zilele lucrătoare, fiind excluse din calculul acestuia zilele nelucrătoare, inclusiv zilele de sărbătoare legală. Acest termen curge în
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
sesizării. ... 69. Verificarea hotărârilor judecătorești definitive anexate sesizării de recurs în interesul legii nu relevă o abordare divergentă a instanțelor. Chiar dacă preavizul constituie o etapă din cadrul procedurii concedierii, demersul urmărind încetarea raportului de muncă din inițiativa angajatorului este subsumat dispozițiilor de drept material. ... 70. Art. 275 din Codul muncii prevede că dispozițiile titlului XII - „Jurisdicția muncii“ se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, fără a se extinde aceste reguli privind procedura de soluționare a litigiilor de muncă la
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
deplin din partea angajatorului de acest drept. ... 92. În considerentele deciziei anterior evocate s-a reținut că dreptul la preaviz este conceput și ca un instrument de apărare a angajatului față de efectele negative ale încetării contractului său de muncă, subsumându-se „dreptului la protecție în caz de concediere“, reglementat ca atare în dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. j) din Codul muncii. Salariatul aflat în procedura de concediere nu poate renunța la preaviz în situația în care, potrivit legii, este
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 87. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 43 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282017]
-
trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 75. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea de stabilire a procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 67 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282272]
-
dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 52. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 44 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282355]
-
dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 124. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul celui supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]
-
dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 99. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul celui supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 55. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul celui supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
de procedură penală. ... 27. Prin urmare, în acord cu considerentele Deciziei nr. 72 din 29 ianuarie 2019, Curtea reține că orice colaborare între autoritățile fiscale antifraudă și organele de urmărire penală, în privința obținerii mijloacelor de probă, trebuie să se subsumeze concepției de ansamblu a noului Cod de procedură penală, care prevede, la art. 97 alin. (2), că proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declarațiile suspectului sau ale inculpatului; b) declarațiile persoanei vătămate; c) declarațiile părții civile
DECIZIA nr. 80 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282041]
-
învățământ primar, profil construit pe baza descriptivului nivelului elementar de deținere a competențelor cheie europene (cf. Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național. Document de politici educaționale). În acest context, disciplina contribuie la susținerea următoarelor competențe din profilul de formare, subsumate competențelor cheie: identificarea de fapte, opinii, emoții în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de comunicare; exprimarea unor gânduri, păreri, emoții în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare de comunicare; participarea la interacțiuni verbale în contexte familiare, pentru
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]