474 matches
-
lucrarea Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică. Doresc să-i mulțumesc Prof. dr. Christian Möckel pentru suportul acordat în efectuarea acestui stagiu de documentare. 16 O tratare in extenso a perspectivei teoretico-politice și a perspectivei epistemologice asupra ideologiei, precum și a concepțiilor subsumate acestora se regăsește în Șandru, Reinventarea..., 48-111. 17 Chiar și încercările teoreticienilor sociali nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nivel sunt urmate de aplicații, concepute ca activități de lucru individual (organizat în jurul suportului de curs), care confirmă accesibilitatea practică a rezultatelor științifice prezentate. Interesul față de exercițiile propuse este sporit de faptul că acestea se întemeiază pe fragmente din texte subsumate literaturii pentru copii, autoarea propunând astfel, cu discreție, o actualizare a lecturilor indispensabile celor care lucrează sau vor lucra cu cei mici. 24 de teste de tipuri diferite încheie această lucrare care, susținută de o bibliografie de specialitate bine valorificată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare actuale. Reperele teoretice alese spre prezentare se constituie, astfel, în premisă pentru dezvoltări, aprofundări ale subiectelor subsumate teoriei limbii române, oferind baza și perspectiva "clasică" încă în vigoare în programele examenelor curente din universul viitorilor sau actualilor profesori pentru învățământul preșcolar/ primar a pregătirii lor de specialitate în acest domeniu. Componenta aplicativă urmează, în principiu, tipologia cerințelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anumitor forme/ construcții/ utilizări... În demersul propus, delimitările teoretice (am optat pentru "repere", nu pentru prezentări exhaustive) conturează cadrul de analiză, iar aplicațiile oferă contexte de analiză a elementelor care individualizează valorificarea codului lingvistiv, cu precădere în fragmente din texte subsumate literaturii pentru copii, încercând astfel o subtilă/ implicită actualizare (și) a lecturilor necesare celor care lucrează/ vor lucra cu preșcolarii/ școlarii mici. Așadar, o provocare pentru identificarea și explicarea "jocurilor" din planul limbii române și al actualizării acesteia în comunicare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
jar, țar, zar; conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
astea nu le-am spus pentru kine." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
având valori/ funcții sintactice diferite): îi întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor teoretice subsumate nivelului fonetic/ fonologic, omofonele și omografele sunt prezentate, în general, în literatura de specialitate, în asociere cu omonimele. Omofonele se caracterizează prin identitate formală orală/ sonoră și prin diferențiere în planul formei scrise și al conținutului (sensului): sar [coarda] s-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regulile care guvernează modificarea, în cadrul flexiunii 78 (acolo unde este cazul), a acestei forme prin raportare la categoriile gramaticale. Conceptele centrale ale nivelului morfologic al limbii române sunt, așadar: * cuvântul (sintetic sau perifrastic, altfel spus, cuvântul propriu-zis și expresia/ locuțiunea) subsumat unei clase cu anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frecvența anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel sintactic -topica obiectiv/ subiectivă, construcții eliptice, construcții repetitive etc.140 Cea de-a doua direcție pe care se plasează studiile de stilistică aduc în prim plan stilul ca fenomen artistic, subsumat esteticii, direcție căreia i se reproșează faptul că este tributară comunicării scrise, construite și analizei figurilor de stil, în general, a "tuturor mijloacelor lingvistice folosite de un scriitor (sau orator) pentru a obține anumite efecte de ordin artistic" (Iordan, 1975
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de cuvinte, sinonime stilistice, structuri antonimice, jocuri de cuvinte construite pe baze paronimice, respectiv pe omonimii, polisemii etc.; (c) la nivel morfologic: * folosirea cu predilecție a persoanei a treia în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. folosirea tuturor formelor subsumate categoriei gramaticale a persoanei în stilul publicistic și în cel beletristic scris (în cazul ultimului, se poate vorbi despre o specializare a persoanei în funcție de genul literar: genul liric persoana I, genul epic persoana a III-a, genul dramatic persoanele I
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cf. Hristea, 1984, p. 196. În completare, apare principiul silabic (trimițând către cuvintele care conțin grupurile de litere ce, gi, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) cf. Dimitriu, 2004, p. 22. Pentru norma ortografică și cea ortoepică și pentru criterile subsumate acestora, vezi și Iordan & Robu, 1978, pp. 202-210. 24 Se propune, în acest context, sintagma "ortografie fonetico-fonematică" (Dimitriu, 2004, p. 18). 25 Cf. DOOM, 2005, p. XLIV ș.u.; Dimitriu, 2004; Hristea, 1984, p. 196; Iordan, Robu, 1978, p. 204
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prima vârstă a modernității. În prima epocă a modernității, țările neoccidentale erau catalogate drept tradiționale, premoderne sau extra-moderne. Astăzi însă fiecare trebuie să-și găsească un loc în spațiul global și fiecare este confruntată cu aceleași provocări. Câteva din schimbările subsumate celei de-a doua epoci a modernității, ar fi, după Beck: * Mișcările globale de populație, ceea ce duce la intensificarea inegalității la scară globală și a diferențelor între state; * Migrația forței de muncă; * Schimbul transnațional de locuri de muncă între statele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
considerat un alt aspect esențial al postmodernității și chiar o cauză a celorlalte transformări specifice ei (Kellner, 1999). Într-o abordare mai sintetică și mai cuprinzătoare, Darryl Jarvis consideră că există trei curente în postmodernism, sau că schimbările, teoriile, discursurile subsumate acestuia pot fi încadrate în trei categorii (1998): * postmodernismul tehnologic care pune accent pe schimbările obiective din tehnologie, cultură, societate, politică, informație. Se referă de asemenea la aspectele ontologice (transformările asupra spațiului și timpului), modificările în patternurile de producție și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
argumenta, de asemenea, că economia politică internațională este o reacție parțial internă, parțial împotriva acelui tip de realism mai sistemic și mai restrictiv, propus de Kenneth Waltz. Aceasta explică apariția unui nou domeniu de cercetare, care este văzut fie ca subsumat, fie ca înlocuitor, fie chiar ca o disciplină total diferită de relațiile internaționale tradiționale. În loc să definească realismul cu ajutorul tipologiilor statice, studiul de față prezintă realismul ca pe o tradiție istorică sau ca pe o sumă de dezbateri. Se poate observa
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ceva de felul unui ritual de inițiere în cultura diplomatică. A treia metateorie, teoria critică, apare în tratatele germane mai ales sub formă neomarxistă. Ea apare ca atare și în disciplina relațiilor internaționale din perioada celei dintîi dintre multele dispute subsumate celei de-a treia dezbateri, cea dintre realism și globalism (Maghroori și Ramberg 1983). Dar și versiunea ulterioară a lui Lapid ar putea fi inclusă aici. Pentru a ține pasul cu evoluția dezbaterilor din domeniul relațiilor internaționale, putem fie să
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cât și pentru a oferi temeiuri acțiunilor sale. În calitate de mijloc de obținere/ legitimare a puterii politice, limbajul politic poartă amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește în cadrul comunicării politice și a condițiilor concrete de generare. Aflat la incidența a trei discipline subsumate (sintaxă, semantică și pragmatică), demersul semiotic urmărește: descrierea parametrilor sintactici ai limbajului politic și a mecanismelor de realizare a coeziunii sintactice; analiza fenomenelor de semie/ polisemie, a dimensiunii intensionale, respectiv extensionale a semanticii acestui tip de limbaj; identificarea principalelor clase
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
neprivit, de a sfida orice seducție a privirii. Arta modernă nu mai exercită decât vraja dispariției sale"219. În acest context, situația valorilor estetice și statutul operei de artă și al creatorului sunt în disoluție. Transmutării tuturor valorilor îi este subsumată comutația și indiferența lor, Baudrillard desemnând această stare cu expresia "strabism generalizat al valorii". Pericolul operelor postmoderne este acela de a deveni ele însele obiecte cotidiene, care nu mai sunt remarcate și nu mai pun probleme atmosferei și contextului. 6
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căruia cazul ei este un exemplu între altele), precum și a principalelor componente ale propriului vocabular introdus (termenii de diferanță, urmă, gramatologie fiind doar unii dintre ei). De asemenea, analiza scriiturii nu se face dintr-un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor argumente ce au drept scop critica "metafizicii prezenței". Gramatologia, ca știință a scriiturii, va aduce și alte probe împotriva etnocentrismului, cât și în favoarea reabilitării scrisului în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi o mare eroare să lecturăm, de pildă, Le système des Objets în termenii postmodernismului lucrarea rămâne o sursă importantă pentru teoretizarea mai târzie a unei interesante relații inversate dintre subiect și obiect 342, dar, în sine, descrie lumea modernă subsumată sistemului de consum în masă, ce a condus la o largă proliferare a bunurilor și serviciilor. Așa cum majoritatea filosofilor postmoderni și-au legat propriile teorii de critica societății și discursivității moderne, evidențiindu-le structurile constrângătoare, la fel și în cazul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
literelor, inclinarea și legarea literelor de mână, încadrarea în pagina etc.). Frecvent, micii elevi pot întâmpină dificultăți în realizarea actului grafic, cauzate de anumite incapacități motorii. Acestea traduc cel mai direct lipsa de îndemânare în conducerea instrumentului de scris. Componentele subsumate incapacității motorii regresează cu vârsta. Cand persistă, însă, după 11 12 ani, sunt considerate factori ai disgrafiei. Unele aspecte caligrafice sunt însușite de către copil chiar în perioada preabecedară, apoi în perioada abecedară, în timpul însușirii scrierii și, uneori, chiar în perioada
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
discurs umanist dominat de armonie și frumos, de noblețe spirituală, ilustrând varietatea infinită a vieții în zorile Renașterii. Bazându-se pe tradiția și autoritatea criticii italiene, autoarea discută raportul dintre realism și ficțiune în opera lui Boccaccio, viziunea sa artistică subsumată unei filosofii aparte: descoperirea universului comic în deplinătatea manifestărilor sale. În completarea aceleiași preocupări, Ș. a realizat traduceri din scriitori italieni contemporani (Guido Piovene, Sebastiano Vassalli, Alessandro Baricco, Umberto Eco, Guido Ceronetti ș.a.) sau a tălmăcit cărți de interes cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
inseriate cronologic (cum s a procedat până acum), s-a trecut la adevărate sinteze în cadrul unor mari perioade cronologice și stilistice. Iar în interiorul acestor compartimente este introdusă, în seria respectivă de fapte literare, contribuția aproape a fiecărei literaturi europene. Totul subsumat categoriei generale: Umanismul Renașterii, Barocul triumfător și Clasicismul francez, Luminile, Sfârșitul secolului, Timpul ideologiilor, După război etc. În cadrul acestor compartimente largi unde se fac eforturi deosebite de a depăși eurocentrismul tradițional al acestor istorii colective pot fi întâlnite și o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a lui C.Dobrogeanu-Gherea care, Începând cu 1948, va sta la baza calapodului analitic r-s. Sistematic și până târziu (1963-66), direcția estetică maioresciană va fi criticată și eliminată din câmpul percepției și influenței. Obiectivele criticii literare r-s sunt subsumate esteticii (dogmei) marxist-leniniste și priorităților curente ale partidului comunist de guvernământ care, În strategia de transformare socialistă a economiei, educației, ideologiei și umanității (spre „omul nou”) și-a găsit În opera literară un fidel aliat. Aceste obiective au fost canalizate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]