637 matches
-
spuse băiatul. Cred și eu, încuviință Ologu. Cu un nume ca ăsta... pe vremuri se dădea pe cartelă. — Nu din cauza numelui... Popa a zis că, oricum, nu sunt bun de botezat. Cică trebuie să te ungă pe frunte și la subsuori... Și ce-i cu asta, frate ? Să te ungă... — A zis că nu se poate... Că eu n-am subsuori... Costică îl privi atent, ca pentru prima oară. — Așa e, în puii mei, zise. N-ai subsuori... Își împinse, oarecum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
numelui... Popa a zis că, oricum, nu sunt bun de botezat. Cică trebuie să te ungă pe frunte și la subsuori... Și ce-i cu asta, frate ? Să te ungă... — A zis că nu se poate... Că eu n-am subsuori... Costică îl privi atent, ca pentru prima oară. — Așa e, în puii mei, zise. N-ai subsuori... Își împinse, oarecum încurcat, farfuria de tablă mai în față. Cât pe ce să împiedice un trecător, acela se feri, fără să se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frunte și la subsuori... Și ce-i cu asta, frate ? Să te ungă... — A zis că nu se poate... Că eu n-am subsuori... Costică îl privi atent, ca pentru prima oară. — Așa e, în puii mei, zise. N-ai subsuori... Își împinse, oarecum încurcat, farfuria de tablă mai în față. Cât pe ce să împiedice un trecător, acela se feri, fără să se oprească din drum. Mai tacă-vă fleanca ! se stropși Fane Chioru, care avea, tocmai pentru că era chior
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai multe ori farfurioarele în buzunare, lăsând doar câte un ban, de sămânță. Coltuc primi și câte ceva de mâncare, dat fiind că tolba lui îmbia la o varietate de milostenii. Băteau clopotele cele mari de la Mitropolie. Ologu se propti în subsuori pentru a-și face câteva cruci largi, cu ochii spre cer. Coltuc încropi și el cu limba trei cruci în cerul gurii. — Eu nu mă duc la biserică, zise flăcăul. Mergeam, când eram mai mic, dar lumea se uita urât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în dulap. Ridică sticla de țuică și luă o înghițitură pe care și-o plimbă prin toată gura. Era, într-ade văr, bună, avea un gust straniu, de sâmbure de prună ames tecat cu al morții distilate. Apoi luă sticla la subsuoară, își aminti, se întoarse și căută pe masă piatra lunii. Ieși, ținându-le pe fiecare în câte o mână. Se întunecase de-a binelea, după ploaia de la prânz cerul se curățase. Era lună plină, copacii din fața blocului erau luminoși ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mapa în care înfipsese, unul lângă altul, ca pe niște guvizi uscați, lozurile. Cum două raze betege, care abia se strecuraseră prin fereastra gălbejită, îi ajunseseră până pe frunte, își îndreptă spinarea și rămase astfel, cu mapa înțesată de lozuri la subsuoară, precum Moise cu Tablele Legii. Doar câteva clipe de măreție, căci apoi, încovoiat și cu umerii căzuți, redeveni Ioan al ultimei zile sau Jenică, cum i-a spus, în pruncie, o mătușă care își dădea aere că știe franțuzește și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu deschizi ușa de la biroul lui taică- tu. Știi că n-ai voie acolo... Jenică încuviință fără o vorbă. Simți, pe dedesubt, hainele tricotate de maică-sa, ciorapii, flanelul, furnicându-l de la câlcâie până la șira spinării și strângându-l la subsuori. Pipăi pereții acestei cuști nezăbrelite și, tocmai de aceea, mai rea decât o cușcă adevărată. Se opri pentru o clipă în fața ușii de la biroul lui taică-su. N-o încercase niciodată. Nici măcar nu știa dacă e sau nu încuiată. Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cei care moțăiau, cu sticlele în brațe : Scoate-i pe ăștia doi la înviorare. Uriașul își frecă degetul mare de arătător, ca atunci când numeri banii. Au plătit înainte. Hai, du-te și proptește-i de gard... Namila îi înșfăcă la subsuori, ca pe două suluri de stofă, și, ferindu-i să nu-i dea cu capul de tocul de lemn al ușii, îi scoase, însoțindu-se cu un fel de cântec pe care îl șuiera printre buzele făcute pâlnie. Se întoarse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
două trepte ședeau două statui de femei în mărime naturală, sculptate astfel că fibra lemnului își arăta apele pe la genunchi și pe pântece. Între cele două femei era atât spațiu cât să încapă pendulul propriu-zis, încît ecranul se afla între subsuorile femeilor, care își împreunau mâinile deasupra orologiului, ținând în palme un mic glob. Celelalte brațe libere erau lăsate de-a lungul coapselor. Pe deasupra capetelor femeilor trecea un ornament în volute, închipuind un fel de fronton curb. Discul pendulului era mare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
speriat, alergă în oraș si aduse pe cele două foste soții, astfel că cele trei mame ședeau acum laolaltă, păzindu-și cei trei copii, alternate de Hergot și de Erminia, care își oferiră serviciile benevol. De câte ori Hergot scotea termometrul din subsuoara bolnavilor, Gonzalv întreba din ochi, se alarma de o întîmplătoare creștere a temperaturii. Nu mai mânca, ședea pe marginea unui scaun și-și trosnea mâinile, sâcâind totdeodată genunchiul unui picior, în vreme ce fălcile se mișcau mestecând în gol. Hergot oferi lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dumneata, stimabile, zise doctorul cu bonomie profesională, faci pe lăuza în pat? Și cu dosul mâinii pipăi un obraz împurpurat al lui Tudorel. - Puțină febră, constată conferențiarul scoțând untermometru din trusă; ia să luăm temperatura științific. Și puse termometrul la subsuoara bolnavului, așezîndu-se după aceea pe marginea patului în așteptarea scurgerii timpului reglementar. - Ce să-i faci?... întreținu el conversația. Generație febrilă.Mîine omenirea o să aibă în mod normal 38 sau 39 de grade. G. Călinescu Statistici întreprinse în Occident, doamnă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care îl supăra. - Noi, Hangerliii, zise el cu umor, avem pielița de la picioare fină. Tanti, vreau să zic prințesa, are niște bătături formidabile. Lucrul este explicabil prin faptul că strămoșii noștri purtau meși și erau duși tot pe sus, de subsuori. Un soldat veni deci cu un ciocan și bătu pe loc ținta cu pricina, după care Hangerliu, vîrîndu-și piciorul în pantof, fără a se apleca, ajutat de soldatul îngenuncheat, porni. Avea buzunarul plin de semințe de floarea-soarelui și spărgea din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
interiori, de-a lungul scării, Ioanide făcuse câteva aplicațiuni de mici basoreliefuri și medalioane. Ideea îi venise prin Hagienuș. Acesta încerca să-și vândă pe furiș piesele arheologice. Într-o zi, orientalistul intrase repede în casa lui Ioanide, având la subsuoară un obiect greu, acoperit în jurnale și legat cu sfori, pe care îl lăsă obosit pe covor. Apoi merse să privească pe geam. - Domnule Ioanide, se rugă el în ton lamentabil, fă-miun bine, ține-mi-le dumneata obiectele mele arheologice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poate îngerii, ah, da, și Sfânta Fecioară Maria, în tot cazul. Deci la a treia latrină așteaptă deja o mulțime de oameni, și oamenii ăștia strigă cât pot de tare când Mariedl cea puternică își vâră brațul în closet până la subsuoară. Și înăuntru nu era nimic care să fie tare și lunecos. Ciudat, se gândește Mariedl, se pare că closetul nu-i înfundat cu scaun, dar numai că domnul preot surâde ștrengărește și zice că trebuie să caute mai departe. Sunteți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Lumânărică. Era Titinaș. Numele lui era tot Ion. Când trăia Lumânărică îi fusese de ajutor. Acum, întocmai ca și cel mort la 1843 , Ti tinaș umbla și el îmbrăcat în suman, încins cu o funie, cu capul descoperit, cu căciula subsuoară, în picioare cu imenei, mij loci u la stat, smolit, cu părul des și cu barba deasă, cărunt, bătea satele, orașele și cânta și el: „Lumânărele, dragele mele!”... Calimah mărturisește că pe Titinaș nu l-a cunoscut bine, deși când
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și de altfel se simțea foarte bine aici, de ce să plece de aici unde era atât de bine și de cald și în definitiv de ce vrea omul acela să-l deranjeze. Dar necunoscutul nu-l lăsă. Îl ridică ușor de subsuori și văzând că dă iar să cadă, îl aruncă pe umeri ca pe un sac oarecare și porni iar cu pași mari în direcția în care dispăruse demult plugul de zăpadă. Într-o vreme se făcuse vâlvă mare la televizor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu ar fi putut să constituie un întreg. Le aruncă departe în spatele curții la un morman de gunoaie. O ușurare deplină puse stăpânire pe ea. Izbucni cu voce tare: „Ce proastă sunt!” Pe drumul dinspre școală Niculaie venea cu ghiozdanul subsuoară, urmat de bătrâna învățătoare. Gândi, „Vine la mine, oare ce să-i spun? Cine mai știe ce șio fi închipuit...” Singuraticul Prietenul strivi sub talpa groasă a pantofului o frunză uscată din toamna trecută, aceasta foșni sec fără a opune
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
busuioc (floare-mesager), se gândește la vrăji, "la Dumnezeu și la Dragoste..." Percepe suflul dorului și, lăsându-i-se în voie, recurge la incantații, la exorcisme: "De la mine la tine: / Roi de albine. Deschide brațele că vrea să se-anine! // La subsuori: Ceară și flori. Aprinde-o când îți vine să mori" (Zburător). Un Vis oarecare lasă câmp liber sentimentelor diurne refulate: Era amețitor de bine: O frumusețe de bărbat Cu ochii vineți, pieptul lat, Intrase noaptea-n vis la mine. Ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vii? De ce, de ce tu nu apari, Cu părul blond și ochii mari, Să te privesc cu adînc estasu, O, înger blînd, cu linul pasu? Și cum tu ești cu statul mic De la pămînt să te ridic, Să te ridic de subsuori De multe ori, de multe ori..."58 Iubita bolnavă îi făcea impresia unui "înger ce se plînge pe-o ruină" ori "o lună gînditoare, pe un nour vagabond"59. (De ce să mori tu ?). Boala făcea progrese, iar poetul disperat o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
genunchi, când Faulques se ridicase și fugise un pic pe povârniș În sus, se lăsase pe vine și mai fugise o bucată, ca să se apropie și să focalizeze pe profilul profesorului pe care doi băieți Îl aduceau, ținându-l de subsuori, cu picioarele care lăsau două urme În iarba umedă și o jumătate de maxilar smuls de un șrapnel. În urma lor coborau alți băieți, plângând, țipând ori În tăcere, răniți sau teferi, care mergeau singuri, fără arme, ori Îi aduceau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
variante și aplicați-o o dată pe zi: Apăsați și frământați ușor cu palma pieptul, timp de un minut. Concentrați-vă în zona inimii. Puneți palma dreaptă pe partea interioară a încheieturii mâinii stângi. Frecați în sus pe toată porțiunea până la subsuoară, timp de un minut. Repetați operațiunea cu cealaltă mână. Puneți amândouă palmele pe partea superioară a abdomenului și împingeți ușor în jos, până în partea inferioară a abdomenului, timp de un minut. Frecați ușor cu palma partea inferioară a abdomenului timp
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
partea de sus a brațului, mai ales partea din față și laterală exterioară. Începeți cu o apăsare ușoară și intensificați-o treptat. Prindeți între podul palmei și patru degete articulația dureroasă. Ciupiți cu degetele mari, arătătoare și mijlocii tendoanele de la subsuoară. Balansați brațele înainte și înapoi timp de două minute. Măriți treptat amplitudinea și viteza balansului. Apăsați ușor cu degetul mijlociu punctele aflate sub lobii urechilor, în partea de sus a umerilor (Vb21), în vreme ce încercați să mișcați articulația umărului. Ridicați brațul
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
soarele leagă și dezleagă rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care se naște "urzirea" anului: "Colo-n jos și mai în jos / Este-o scară tot de ceară / Pe cari soarele coboară / Cu scara subsuoară, / Să secere la secară / Și la grâu de primăvară."130 Alături de coborârea transcendentului există, în unele colinde, și înălțarea pământescului la ceruri, prin "bradul brazilor" care reface drumul inițiatic, al scării de ceară, din perspectiva umanului însetat de cunoaștere atât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din oboseală." Cu "Octombrie, noiembrie, decembrie", Ana Blandiana devine din nou lirică prin feminitatea dorințelor, a pasiunii. Dragostea este puternică, asemenea morții, o dragoste senzuală, de trup abandonat de suflet: "Amar mi-e timpul și otrăvitor,/ cu soarele prelins la subsuori". Alteori dragostea înseamnă păcat: "Să fug?,/ O, fie-ți milă,/ Altădată/ N-aș fi fost decât/ arsă pe rug." Sentimentul iubirii devine grav: "Suntem egali?, Vom muri deodată sau unul va purta,/ Încă o vreme,/ Cadavrul celuilalt lipit de el
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Dragă Kilton, eu nu sunt decât un om grav bolnav de nervi; atât și nimic mai mult. Newton: Eu vă consider cel mai mare fizician al tuturor timpurilor... Einstein (care a intrat pe neobservate din camera nr. 2, cu vioara subsuoară și cu arcușul în mână): Dați-mi voie să mă prezint: și eu sunt tot fizician. Și eu sunt colaboratorul unui serviciu secret... Numai că de un gen oarecum diferit... Mă numesc Joseph Eisler... Kilton, dumneata mi-ai răsturnat toate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]