1,690 matches
-
rezidențiale care Înconjoară orașele Europei. Jackson observă că „există puține locuri atât de dezolante și singuratice ca o stradă a unei suburbii Într-o după-amiază fierbinte de vară”53. Mai mult decât 60% dintre rezidenții zonelor metropolitane americane locuiesc În suburbii, iar numărul lor este În creștere 54. Ar putea părea șocant majorității europenilor, Însă două treimi dintre cele 86,4 milioane de case din America sunt locuite de o singură familie 55. și În timp ce noi căutăm autonomie În interiorul caselor noastre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mai mult de 60 de milioane de oameni - un sfert din populația celor patruzeci și opt de state, care formează un tot - trăiesc acum În ceea ce planificatorii urbani numesc exurbs. Exodul În masă al populației din orașele mai vechi către suburbii și exurbii a avut loc Într-o perioadă scurtă și cu puțină (sau fără) planificare spațială pe termen lung, pentru a ghida aceasta migrație. Aproape o șesime din totalitatea terenurilor dezvoltate În istoria națiunii noastre a avut loc În numai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestor zone rezidențiale le lipsește un sens al dezvoltării organice sau orice fel de istorie. Unele - nu toate - sunt comunități numai cu numele. Un număr crescând de americani trăiesc În comunități dormitor, un oximoron evident. Deșerturi culturale, lipsite de caracter, suburbiile americane pot fi locuri de trai foarte izolate. Într-un anumit sens ele reprezintă punctul terminus al visului american. Fiecare persoană este Înconjurată de posesiunile sale și izolată de mediul Înconjurător - milioane de sfere personale autonome, de fapt izolate unele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
paramilitară rețelelor teroriste, a provocat neliniște. O preocupare crescândă cu privire la posibilitatea atacurilor teroriste În Europa a devenit realitate la 11 martie 2004, când musulmanii din Grupul Combatant Marocano-Islamic, suspectat de legături cu Al Qaeda, au provocat explozia unor trenuri din suburbiile Madridului, provocând moartea a 200 de persoane și rănirea a mai mult de 1.500 de oameni. Cel mai groaznic atac terorist din Europa ultimei jumătăți de secol a lăsat continentul Într-o stare de șoc. La numai câteva zile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu lenta exuberanță a unei Învieri de-a lungul apei, până spre Calcutta. Acum nu În chip de medic, ci cu un suflu inconfundabil de narator care a străbătut deja o treime din Asia, Honigberger Îi va reîntâlni acolo, În suburbiile mlăștinoase unde se stabilesc, unde treptat se vor Înrudi unii cu alții și unde rămân să trăiască În straniul oraș format de cei care au trecut pe lângă moarte, deși o așteptau: „(...) probabil singurul oraș de acest fel din lume, care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în umilitatea periferiei și a atelierului, imaginile înregistrate aveau efecte și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În Tablouri și cântece din călătoria mea (1938), Slove desculțe (1939), Daruri pentru cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în exces câteva figuri
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
firești, știe să valorizeze un limbaj colorat, viu, caracterizant pentru mediu și personaje. Cu o scriitură mai sigură, mai eliberată de verbiajul liricoid, culegerea Ginta latină (1936) conține câteva zeci de „momente”, schițe, mici povestiri cu personaje rurale sau de suburbie, pe care autorul le privește cu umor, ironie sau chiar le caricaturizează. Sunt de reținut capacitatea prozatorului de a înregistra amănunte de oarecare expresivitate plastică și unele reușite stilistice în compunerea vorbirii unor țărani, cârciumari etc. S. K. este, alături de
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Pe sub pod curge un râu, din care, cu gamela, un soldat ia apă; acesta este Jiul. În scena următoare, dincolo de apă, se vede o așezare civilă, cu case geto-dace părăsite: pe malul stâng era Pelendava, pe locul unde este astăzi suburbia Mofleni a Craiovei. Deci așezarea geto-dacă a Pelendavei se află pe malul Jiului, la trecerea de la cursul inferior la cel mijlociu al râului, acolo unde înceta navigabilitatea sa pentru monoxilele sau plutele timpului, dar era încă suficient de puternic pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dovadă a nemuririi sufletului și a migrației sale postthanatice pare să fi fost misterul fundamental tăinuit de adepții cultului eleusin. Asimilării lui și a altor numeroase secrete se dedicau membrii confreriei. După ce sediul templului s-a mutat lângă Atena, în suburbia Agrai, s-a început practicarea Micilor Mistere, ca preinițiere pentru Marile Mistere. Cele dintâi erau celebrate primăvara, celelalte - de-a lungul verii. Cunoașterea ceremoniilor de către neinițiați era interzisă. Se păzea mai ales marele secret al „revenirii la lumină” în Eleusis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scrisului artistic ce conotează, ca pe un adevărat crez superior, în ordine morală, și nu numai estetică, eleganța literară a textelor. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Umbria, Cluj, 1971; Focul și sărbătoarea, Cluj-Napoca, 1975; Câmpiile magnetice, București, 1976; Curtea Medicilor, București, 1979; Suburbiile cerului, București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
care investise oarecari nădejdi, a fost tratat cu severitate de comentatori. Într-adevăr, narațiunea, minată de intenții confuze, se rătăcește într-un kitsch care, paradoxal, nutrește paginile cele mai izbutite (scena botezului de la Pitești, cu țopăieli, hăpăieli și agrăiri de suburbie). Mânată de înfrigurarea parvenirii sociale, eroina, Lilica Pârvu, ar trebui probabil să ilustreze, în viziunea incertă a romancierei, condiția ingrată a femeii, dependentă de simțuri („tremurul întregii ei feminități dornice”), care îi dictează comportamentul amoros. Cu piesele de teatru P.
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
oferă tabloul unei poezii eteroclite compozițional, de factură pseudonarativă, în fond situată la intersecția dintre livresc și existențial, dintre notația intelectuală, abstract-melancolică și deriva limfatică a afectelor sau a simțurilor: „Carne urcată în bolți abia concepute, ce personaj/ pitoresc pentru suburbia intimă a poemului, hai să/ începem narația: prin pasaje arhitecți melancolici/ și meșteri măsoară distanțele de la expresie/ până la sens, sunetul pasului lor măsurat abia exprimă/ o umanitate singuratică, filtrate de lumină/ mereu mai auster, fețele lor, un grup de satisfacții
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
din Grecia postbelică și dorința de a publica (înaintea unei morți prognozate de medici) scrierile Sfântului Siluan, îl determină pe Sofronie să părăsească Sfântul Munte în anul 1947. El revine la Paris și decide să se stabilească într-o liniștită suburbie a capitalei - St. Genèvieve-de-Bois, locul de înmormântare al preotului Serghei Bulgakov (1871-1944). Sofronie este supus unei operații chirurgicale salvatoare, după care, în perioada prelungită de convalescență, slujește liturghia, scrie și meditează în singurătate. Tot la St. Genèvieve-de-Bois își adâncește lecturile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un eșantion de 796 de femei care au răspuns unui chestionar aplicat la nivel național în Japonia s-au considerat victime ale violenței maritale”. Wang Xingjuan (1999) a studiat violența domestică pe un eșantion de familii din Beijing și din suburbiile acestui oraș. Potrivit autorului, „chestionarul examinează o serie de factori (de exemplu, nivelul educațional, tipurile de personalitate sau trecutul familiei) pentru a vedea în ce măsură aceștia determină apariția violenței” (Xingjuan, 1999, p. 1493). Mai mult, cercetarea scoate în evidență „atitudinile victimelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vedea în ce măsură aceștia determină apariția violenței” (Xingjuan, 1999, p. 1493). Mai mult, cercetarea scoate în evidență „atitudinile victimelor față de violență”. Pentru început, vom supune analizei câteva caracteristici socioeconomice ale familiilor studiate (60 la număr, 30 din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă și o independență financiară (Xingjuan, 1999). În suburbii, situația este cu totul alta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă și o independență financiară (Xingjuan, 1999). În suburbii, situația este cu totul alta. Nivelul educațional este scăzut, majoritatea femeilor fiind implicate în activități agricole. Prin comparație, acestea sunt dependente mai ales financiar de soții lor. Wang Xingjuan (1999) a constatat că dintre cele 60 de cazuri studiate, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trei dintre ele „femeile au fost forțate să întrețină relații sexuale după ce au fost bătute de soții lor și în două, bărbații sufereau de disfuncții sexuale, chinuindu-și sexual, psihologic și fizic soțiile”. Actele violente întâlnite în rândul familiilor din suburbii, potrivit cercetătorului chinez, au fost de-a dreptul „crude și josnice”. „Unii bărbați chiar au vrut să-și omoare soțiile, încercând să le otrăvească [...Ă, să le opărească ori să le taie și să le înjunghie cu cuțitul.” (Xingjuan, 1999
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Deși, în mod normal, se consideră că nivelul educațional al bărbaților care își agresează soțiile este scăzut, studiul menționat infirmă acest lucru, aratând că mai mult de jumătate dintre bărbații abuzatori (din oraș) au un nivel educațional peste medie. În suburbii, situația este inversă. Motivele pentru care bărbații își bat soțiile sunt banii, gelozia, sexul și consumul excesiv de alcool. Cele 60 de cazuri confirmă acest lucru. Tabelul 1 prezintă distribuția factorilor ce conduc la apariția violenței domestice. C. Yang (1997, apud
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
postmaritală este o „continuare a violenței premaritale”, fiind reprezentată semnificativ în orașul Hong Kong. Situația este asemănătoare cu cea a capitalei chineze. Dintre cele 30 de cazuri, în cinci, „victimele au fost bătute și înainte de căsătorie” (Xingjuan, 1999, p. 1498). În suburbiile orașului Beijing, violența domestică se datorează în principal „consumului excesiv de alcool, frecventării bordelurilor și a jocurilor de noroc”. În ceea ce privește tipul de personalitate, bărbații violenți, potrivit cercetătorului chinez, se împart în cinci categorii: suspicios, violent, tiranic, dependent și pasiv, respectiv pasional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
jocurilor de noroc”. În ceea ce privește tipul de personalitate, bărbații violenți, potrivit cercetătorului chinez, se împart în cinci categorii: suspicios, violent, tiranic, dependent și pasiv, respectiv pasional și impetuos (tabelul 2). Studiul a mai arătat că, atât în oraș, cât și în suburbii, categoria cel mai des întâlnită a fost cea a bărbaților cu un comportament tiranic. Cât despre soții dependenți și pasivi, aceștia sunt „slabi și introverți, neadaptabili din punctul de vedere al mediului social ori nesatisfăcuți de locul lor de muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
p. 1501) Suspiciune Conflictul soacră și noră Probleme Probleme sexuale economice Aventuri extraconjugale Legături amoroase cu prieteni de familie Jocuri de noroc Copiii Conflicte de personalitate Alcool în exces Oraș 12 4 3 2 2 2 1 2 1 1 Suburbii 1 2 5 2 8 1 5 1 1 4 Tabelul 2. Tipuri de personalități proprii soților violenți (apud W. Xingjuan, 1999, 1503) Suspicios Violent Tiran Dependent și pasiv Pasional și impetuos Oraș 9 11 6 2 2 Suburbii 3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1 Suburbii 1 2 5 2 8 1 5 1 1 4 Tabelul 2. Tipuri de personalități proprii soților violenți (apud W. Xingjuan, 1999, 1503) Suspicios Violent Tiran Dependent și pasiv Pasional și impetuos Oraș 9 11 6 2 2 Suburbii 3 8 15 3 1 Marianne R. Yoshioka et al. (2001, p. 900) au studiat atitudinea femeilor abuzate de soții lor pe un eșantion de adulți asiatici din SUA. Din eșantionul de 507 persoane (chinezi, coreeni, vietnamezi și cambodgieni), aproape
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ști să afle nucleul epic al primelor sale cărți, va fi aceea a întâiului război mondial. În preajma ocupării Bucureștilor, însoțit de familie, ia calea refugiului. De la Iași, poate cu însărcinări de serviciu, trece Prutul și Nistrul, plecând la Aleșa, o suburbie a orașului ucrainean Kerson. Aici îl vor prinde evenimentele din octombrie 1917. Revenit în țară, probabil la începutul anului 1918, locuiește scurt timp la Iași, apoi se întoarce la București. A. debutează relativ devreme, la șaptesprezece ani, în „Pagini literare
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
capitol, ca, de altfel, pe parcursul întregii cărți, au fost schimbate pentru a proteja intimitatea povestitorilor. Sara Sara are 42 de ani. Ea a fost intervievată de Amia Lieblich. Interviul a avut loc în două ședințe, în locuința Sarei, undeva la suburbie, copiii ei învârtindu-se pe lângă ea în timp ce vorbeam. Următoarea poveste are la bază transcrierea discuțiilor înregistrate în trei părți. Partea A: o transcriere exactă și completă a discursului Sarei și al interviatoarei, incluzând toate tipurile de exprimări verbale. Partea B
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cât mai expresiv și mai dramatic cu elemente de decor, de atmosferă. Trebuie să facem o distincție netă între știristul de agenție (harnic și anonim) și corespondentul special. Unul transmite, să zicem, câte mașini și clădiri au fost incendiate în suburbiile Parisului de către tinerii arabi imigranți, altul vorbește despre uimirea nelămurită a parizienilor, despre mirosul înecăcios de fum și gaze lacrimogene care mai plutește încă pe străzile cartierelor mărginașe. În știre, contează faptele, dimensiunea concretă a unor pagube; în corespondență, importante
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]