1,856 matches
-
din motive geografice, de dimensiuni ale comerțului (volumul posibil al produselor comercializate), de veniturile populației (zone sărace) etc. Cea mai mare parte a acestui spațiu economic este locul de existență a micii gospodării rurale, unde viețuirea se desfășoară la nivelul subzistenței, componentă a stării de sărăcie.<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., op. cit. footnote> Jumătate din totalul populației Terrei locuiește în mediul rural și o mare parte din aceasta se încadrează, ca nivel de trai, la subzistență, nivel
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
nivelul subzistenței, componentă a stării de sărăcie.<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., op. cit. footnote> Jumătate din totalul populației Terrei locuiește în mediul rural și o mare parte din aceasta se încadrează, ca nivel de trai, la subzistență, nivel din care dorește să evadeze, explicându-se migrația către oraș a populației rurale. Este schema nesustenabilă a evoluției societății actuale, orașele nu pot fi suportul dezvoltării durabile, mediul rural s-a dovedit durabil de-a lungul istoriei, viețuirea și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
dezvoltării durabile, mediul rural s-a dovedit durabil de-a lungul istoriei, viețuirea și supraviețuirea omului având loc în echilibru cu natura.<footnote Ibidem. footnote> Reconsiderarea mediului rural, a economiei gospodăriilor de mici dimensiuni unde locuitorii trăiesc la nivel de subzistență, în sensul consolidării activității economice, susținută de progresele contemporane în știință, tehnică, experiență agricolă, de criza alimentelor la nivel mondial (scumpirea continuă a acestora), ar permite acestui segment de populație să-și depășească stadiul de subzistență care să fie preluat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
trăiesc la nivel de subzistență, în sensul consolidării activității economice, susținută de progresele contemporane în știință, tehnică, experiență agricolă, de criza alimentelor la nivel mondial (scumpirea continuă a acestora), ar permite acestui segment de populație să-și depășească stadiul de subzistență care să fie preluat, treptat, de cel de dezvoltare. Momentul revigorării economiei micilor gospodării este atunci când piețele locale capătă alte dimensiuni, apar forme de organizare modernă a agricultorilor (asocieri, cooperative etc.), canale de comercializare a propriilor produse către piețele din
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
parte din populația activă devine inutilă în mediul rural, ia drumul orașelor, al migrației, cu tot cortegiul de efecte negative care se manifestă la nivel local sau la nivel național: depopulare, sărăcie, pierderi culturale, de identitate, tradiții, de autosusținere alimentară (subzistență). În acest context de lumini și umbre, globalizarea este prezentă de mult timp. Agricultura a însemnat comerț și piețe din ce în ce mai extinse geografic și ca volum de mărfuri, adaptări de soiuri noi de produse, concomitent cu răspândirea tehnicilor agricole moderne atât
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
provizoriu, să poată fi luat în considerare și conceptul de supraviețuire, propriu de altfel ecosistemelor naturale,<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., op. cit. footnote> care, în ceea ce privește hrana, prevede: reconsiderarea mode lelor tradiționale de hrană; consolidarea regimului de subzistență a populației și depășirea acestui nivel în viitor, el reprezentând în prezent, un prag al sărăciei; sprijinirea de stat a micii gospodării rurale pentru amplificarea activităților economice (inclusiv nonagricole) și stabilizarea astfel a populației; limitarea numărului populației la capacitatea portantă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
au ajuns la 40% din întreg bugetul Uniunii. Extinderea modelului producției agricole de tip industrial, practicată pe loturi de teren de mari dimensiuni, scoate din habitatul tradițional zeci și sute de milioane de foști agricultori care trăiesc la nivelul de subzistență. Rămași fără pământ, aceștia se îndreaptă spre orașe sau emigrează în căutare de locuri de muncă. Reacția logică la acest efect demografic dezastruos este împiedicarea depopulării mediului rural prin măsuri susținute de state, de consolidare a micii gospodării rurale pentru ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de consolidare a micii gospodării rurale pentru ca acestea să-și amplifice activitatea economică, economia rurală să se diversifice cu activități economice nonagricole, astfel încât, pe termen mediu și lung, mici proprietăți agricole să „decoleze” către gospodării care să depășească stadiul de subzistență.<footnote Leu, C., Manea, G., „Cine hrănește România?”, Economistul, 1-10 iunie 2009. footnote> Structura producției agricole este prefigurată de evoluția pieței globale după criteriul profitului și al cererii. Apariția biocombustibililor și cererea din ce în ce mai mare de asemenea produse necesare societății umane
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
50% din aceasta trăiește în mediul urban) a dus la deficit de forță de muncă în agricultură. Depopularea mediului rural a însemnat și scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de teren arabil și dispariția comunităților care trăiau la nivelul subzistenței, fără a găsi în zona urbană unde au emigrat condiții mai bune de trai. Creșterea prețului țițeiului s-a regăsit în costurile de producție din agricultură, ca și pe întreg lanțul alimentar. Promovarea biocombustibililor pentru diminuarea emisiilor de gaze de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
locuințe, împrumut în condiții avantajoase pentru demararea gospodăriei (afacerii) etc. Asociația Comunelor din România și Asociația pentru Progresul Satului Românesc au propus reconsiderarea economiei rurale din zonele de deal și munte (șase milioane de locuitori) pentru consolidarea acestei economii de subzistență și crearea condițiilor ca această economie, în perspectivă, să evolueze către prosperitate, valorificând nu numai terenul agricol, dar și activitățile nonagricole care ar urma să se dezvolte masiv în noile parcuri agroindustriale și sprijinite financiar de noile bănci comunale de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
copil ar avea nevoie de ajutorul acestora. Al Șaselea Principiu ” De câte ori este posibil, copilul va fi crescut de către proprii săi părinți. Societatea și autoritățile publice au datoria de a-si extinde îngrijirea specială asupra copiilor fără familie sau mijloacele de subzistență.” În vederea înțelegerii faptului că fiecare copil este îndreptățit la afecțiune și îngrijire din partea părinților, a familiei sau a societății, am planificat și desfășurat proiectul tematic ,,Familia mea”(aceea care ma iubesc și mă îngrijesc), ce a avut ca obiective generale
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
adesea tacite” pe care se Întemeiază Învățămîntul românesc azi. Autorii se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că Învățămîntul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată Înaintea societății, care, totuși, o condiționează. În același timp, școala trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea dată, generînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Lucrează ca funcționar la o fabrică din Burdujeni (1933-1940), apoi se mută la București pentru a se sustrage prigoanei antievreiești. Protecția unor scriitori ca Ion Pillat, E. Lovinescu, Oscar Walter Cisek îl ferește de deportare în Transnistria, iar mijloacele de subzistență pentru traiul său în penumbră și le câștigă dând meditații. După august 1944 activează ca publicist, la Radiodifuziunea Română și în presa germană din țară, iar din 1952 se consacră exclusiv proiectelor literare, publicând o serie de volume de poezie
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
venituri. Faptul că nobilimea și clerul nu plăteau impozite Însemna că o mare parte a proprietății funciare scăpa controlului fiscal, deci greutatea cădea pe umerii fermierilor mijlocii și ai țăranilor. De asemenea, nici pășunile, deși constituiau o importantă resursă de subzistență pentru populația săracă de la țară, nu aduceau vreun venit statului. În secolul al XVIII-lea, fiziocrații au Început să condamne toate formele de proprietate comună din două motive prezumtive: era insuficient exploatată și sterilă din punct de vedere fiscal. Ceea ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
deși nu spunea aproape nimic despre cât de greu fusese de cultivat sau cât de variabile fuseseră recoltele. Însă producția medie a unei parcele este o cifră destul de abstractă. Ceea ce vor să știe de cele mai multe ori agricultorii aflați la limita subzistenței este, mai Întâi de toate, dacă o anumită fermă le va Îndeplini În mod constant și sigur nevoile de bază. Astfel, micile ferme din Irlanda erau descrise prin formulări de genul „fermă de o vacă”, „fermă de două vaci”, pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Rusia, Brazilia și Statele Unite, și din care Libia, Australia și Groenlanda ar dispărea practic. Aceste tipuri de hărți cutumiare (foarte multe) ar contura peisajul folosind ca unități de măsură munca, producția, tipul de sol, accesibilitatea și capacitatea de a asigura subzistența. Unitățile de măsură sunt, În mod clar, specifice zonei, epocii și contextului, reprezentând anumite interese. Ceea ce satisface nevoile de subzistență ale unei familii poate să nu fie suficient pentru o alta. Factori precum regimul local al culturilor, forța de muncă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
multe) ar contura peisajul folosind ca unități de măsură munca, producția, tipul de sol, accesibilitatea și capacitatea de a asigura subzistența. Unitățile de măsură sunt, În mod clar, specifice zonei, epocii și contextului, reprezentând anumite interese. Ceea ce satisface nevoile de subzistență ale unei familii poate să nu fie suficient pentru o alta. Factori precum regimul local al culturilor, forța de muncă disponibilă, tehnologia agricolă și vremea fac ca standardele de evaluare să difere În timp și spațiu. Preluate ca atare de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lungimea unui cot, și, dacă reușeau să facă acest lucru, regulile formale privind corvezile nu erau Încălcate. Înainte de secolul al XIX-lea, cea mai des manipulată dintre toate unitățile de măsură era prețul pâinii. Fiind bunul cel mai necesar pentru subzistență În perioada premodernă, pâinea servea drept indice al costului vieții, iar relația dintre prețul ei și salariul urban obișnuit făcea obiectul unor practici populare adânc Înrădăcinate. Kula descrie foarte detaliat cum brutarii, care se temeau să nu provoace o revoltă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din parcela de teren, iar nici unul dintre coproprietari nu putea spune că o anumită parte a fermei Îi aparține lui. Deși era posibilă o estimare a terenului arabil deținut de fiecare comunitate și, prin aproximări ale productivității și nevoilor de subzistență, se putea ajunge la o povară fiscală plauzibilă, acești țărani trăiau În mare parte din pescuit, exploatarea pădurii, colectarea de rășină, vânat și fabricarea cărbunilor. Or, ținerea sub observație a acestui tip de venituri era aproape imposibilă. Problema nu putea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cadastrale și a sistemului de evaluare funciară era faptul că nu luau În considerare decât dimensiunile terenului și valoarea sa ca și capital de producție sau bun comercial. Orice altă utilitate pe care ar fi putut-o avea, fie pentru subzistența localnicilor, fie pentru starea mediului natural, era neglijată, considerându-se că e doar o valoare estetică, rituală sau sentimentală. Transformare și rezistență „Harta cadastrală este un instrument de control care reflectă și consolidează În același timp puterea celor care cer
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și privilegii, ci și responsabilități În ceea ce privește mărețele acțiuni de clădire a națiunii și de transformare socială. Atunci când aceste elite consideră că este menirea lor să ajute o populație puțin avansată din punct de vedere tehnic, needucată și preocupată doar de subzistență să pășească În secolul al XX-lea, rolul cultural autoatribuit de educare a poporului capătă o dublă valoare. Efectele pe care le are o misiune istorică de o asemenea amploare asupra elitelor conducătoare se pot traduce printr-o moralitate Înaltă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
era atât de ridicat, Încât erau vulnerabile atunci când piețele de credit deveneau nefavorabile și prețurile producătorilor scădeau, deoarece costurile fixe pentru salarii și dobânzi erau foarte mari. În schimb, fermele familiale „strângeau cureaua” și treceau mai ușor la producția de subzistență. Cea mai uimitoare propunere, menită să Împace regimul american al micii proprietăți cu enormele economii de scară și managementul științific centralizat, a venit din partea lui Mordecai Ezekial și a lui Sherman Johnson În 1930. Aceștia au conceput o „corporație agricolă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și nu ar fi renunțat la ea fără luptă. Noul mod de distribuire a pământurilor, mai egalitar, făcea ca orice Încercare a bolșevicilor de a lua o parte din grâne asemenea țarilor să Însemne intrarea În conflict cu nevoile de subzistență ale țăranilor mici și medii. Cea de-a doua și poate consecința decisivă a revoluției a fost aceea că a sporit considerabil capacitatea comunităților țărănești de a opune rezistență statului și a accentuat hotărârea cu care au făcut acest lucru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a lumii rurale existente. Colhozul era menit să Înlocuiască mir-ul sau satul, mașinile - plugurile trase de cai și munca manuală, muncitorii proletari - țăranii, agricultura științifică - tradiția și superstițiile populare, educația - ignoranța și malokulturnîi, iar abundența să ia locul simplei subzistențe. Colectivizarea era menită să pună capăt existenței și modului de viață al țărănimii. Introducerea economiei socialiste a fost urmată și de o revoluție culturală; poporul „Întunecat”, adică țăranii, care erau poate ultima amenințare ineluctabilă pentru statul bolșevic, urma să fie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se revolte riscau să li se impună o cotă cu mult mai sinistră: cea pentru culaci și dușmani ai statului. Pentru o mare parte dintre țărani, regimul de muncă autoritar din colhozuri părea să reprezinte nu doar o amenințare a subzistenței lor, ci și o anulare a multora din libertățile pe care le dobândiseră Începând cu emanciparea din 1861. Ei comparau colectivizarea cu șerbia de care Își aminteau Încă bunicii lor. Un lucrător dintr-unul din primele sovhozuri spunea: „Sovhozurile Îi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]