1,129 matches
-
controlată. A fost din nou dus de urgență la spital, de data aceasta având toată fața și corpul pline de sânge. Și tot nu s-a oprit. După ce și-a revenit, în august, la Piatra Neamț, a fost aproape să-și sucească picioarele după un alt salt nebunesc, în care balansurile prea puternice și manevrarea complicată a suspantelor l-au făcut să nu se mai concentreze pe final, când se apropia tot mai tare de pământ. A nimerit direct pe călcâie și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mai simandicoase petreceri și banchete, îi vedeai mereu în cen- trul atenției la cele mai noi spectacole de teatru, la expozi- ții, urcând în trăsuri elegante sau mașini de lux. — Ești prea orb, Bibi, să vezi că femeia asta îți sucește mințile și te stoarce de bani ? — Când în sfârșit am găsit dragostea pe care mereu am căutat-o, tu vii să-mi spui să n-o prețuiesc ? — Sunt curios ce dragoste ar mai fi fără atâtea blănuri, poșete și pantofi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
consolez așa cum numai un zeu poate consola. Dar, totodată, doream din ce în ce mai mult, și cu o violență care aproape că pârjolea tandrețea, să fie a mea, să o posed trup și suflet. Chiar din momentul recunoașterii, dorința fizică, stârnită, tulburată, se sucise și se răsucise în mine, simțurile fiindu-mi în permanent dialog cu gândurile, pentru că, pe măsură ce mă căzneam să contopesc imaginea ei din tinerețe cu cea de la bătrânețe, doream tot mai mult să o doresc. A ajunge la dorință însemna o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
imediat altul să vină să ajute. Și să o ștrangulăm. Rolul i-a venit prin tragere la sorți tot lu’ Gheorghe. Și într-adevăr a pus mâna pe ea, eu m-am dus imediat și am prins-o, și-am sucit-o, am băgat-o între picioare, ăla țipa la soldați că să tragă, soldații n-aveau curaj... țipa la mine s-o las, eu nici nu știu de ce n-o lăsam... A tras rachete că ăsta era semnalul de alarmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cele mai groaznice bătăi le lua’ hoții de cai... Și așa am luat și noi. Nu pot să spun sau să descriu prin ce chinuri am trecut acolo... Avea’... un lemn, despicat așa, ți-l punea în păr și-l sucea. Cu diverse cauciucuri îți dădea une’ nemereau. Avea scaunele bătute în cuie cu niște table, ca să nu să miște, luau o rangă de fier, o băga pe-aici pe sub picioare, prin spatele genunchilor, te legau, te punea’ pe masă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
castani, cu un foșnet blând... abia șoptit. Castanii, care ne-au ocrotit copilăria și adolescența la umbra lor deasă, împovărați de ani.. păreau niște moșnegi frânți de șale, istoviți și lipsiți de vlagă. Desfrunziți, cu trunchiul noduros și crengile strâmbe, sucite într-o coroană împuținată, păreau niște ființe fantastice încremenite, cătând spre cer. Era mult prea întristător, să-i revezi astfel.. Poate că.. ne așteptau!”, mă bătu un gând. Martori, veniți din alte vremi, îndepărtate, cu istoria și taina lor, știută
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru că ea nu gândește în aceiași termeni despre Dvs.". Am aflat mai târziu, de la impresarul meu din Milano, Marcello Ansaloni, că îi făcuse acestuia o vizită, toată numai fuste, perucă, breton și castaniete, și dă-i și învârtește-te și sucește-te și dansează și cântă, până când Marcello, siderat, a întrebat-o, foarte galant: "Signora, ce pot face pentru Dvs.?" "Păi, eu trebuie să cânt la Scala, nu aia!" "Aia" eram eu. Dincolo însă de toate aceste înțepături, a fost o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lui. Am avut atunci un scenograf francez care m-a nefericit profund. Toată scena era, de fapt, un... pod. Nu cred că am alergat vreodată mai mult în viață cât am gonit în spectacolele acelea, ca să umplu scena! Îl mai suceau încoace și încolo, dar tot pod era. Elena Mauti-Nunziata era Micaëla, iar Tom Krause Escamillo. Cinci ani mai târziu, îi aveam parteneri pe Mietta Sighele și Siegmund Nimsgern, german, un băiat ado rabil! Nu era actor nemaipomenit... — Cu el ați
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de beton care spânzura la capătul scurt al brațului ar fi căzut și-n noaptea aceea, ca aproape în fiecare noapte, tot peste casa lui Ionescu. Băieții de pe macara primeau de la domnul Popescu zilnic două sticle de bere fiecare dacă suceau la sfârșitul zilei brațul spre casa lui Ionescu. Dar și Ionescu îi cinstea. Le dădea sendvișuri, iar macaragii, care nu prea erau oameni de cuvânt, se îndopau cu sendvișurile lui și lăsau la plecare mastodontul exact în poziția cerută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
uneori ajunge și un clopoțel, ca să înțelegi că e vorba despre destin. Rodica se apropia pe aleea din mijlocul curții, clopoțelul din cerdac continua să sune, deși Rășcanu își luase de mult degetul de pe buton, iar întrebările pe care le sucise pe toate părțile în tren ca să le dea un înțeles cât mai complet își pierduseră parcă brusc rațiunea. Tot ce gândise până atunci profesorul legat de prima și cea mai durabilă dezamăgire din copilărie și chiar din prima jumătate a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Butucel -, o dau dracului de bere, că nu-mi place.“ Pe cei șapte comprimați i-a supărat rău de tot refuzul, fiindcă berea urma să fie specială, la bodegă aveau să pună la cale planul de bătaie cu arabul. „Ce suciți mai sunt unii - a zis făcând o mutră acră domnul Fotiade, decanul de vârstă de la Vânzări -, hodoronc-tronc, nu le mai place berea!“ Adrian Butucel l-a așteptat pe patron până seara târziu, iar când i-a auzit mersul târșâit, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
șiroind de apă. Hai, Titi, că plouă din ce în ce mai tare! Hai, fuga, să mergem, acasă. Mi-e frig! Da, Silvia, hai, repede! Ploua. Sub acțiunea ploii, pământul se muiase. Sutele de picioare, care încălțate, care desculțe, l-au călcat, l-au sucit și l-au răsucit, încât acum cu puțină pleavă și paie era tocmai bun de făcut chirpici. În sfârșit, am ajuns acasă. 16. RĂCEALA Mama și bapțea erau deja în alertă. Tu, Rozinka, unde stau copii ăștia pe ploaie? N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
adevăr, deosebit de gustoasă: o surpriză plăcută. Țineam bucățica în mână. Organul vizual o analiza cu vădită precauție și suspiciune, întrucât era să fie ingerată și, ca atare, avea o responsabilitate majoră privind acceptul de "undă verde" spre cavitatea orală. O suceam și o învârteam și pe o parte și pe alta, vrând să-i descopăr țesătura macromoleculară până la ultimul atom. Țineam în mână un giuvaer de culoare albă, având cel mai mare număr de carate dintre toate diamantele ce se descoperiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
În literatura cultă. La Calistrat Hogaș, de pildă - acest „scriitor minor mare”, cu „toate simțurile iritate”, cum l-a definit G. Călinescu -, relația este aproape senzuală. Simțurile tejghetarului evreu vibrează desfătate În prezența monedei-ființă : „Jidovul o luă, o Întoarse, o suci, o sună pe tejghea, o cercetă aproape de para lumânării și, după ce se Încredință că nu e nici ștearsă, nici de plumb, Îi dădu drumul În cicmigea [= lădiță cu bani], unde căzând trezi din somn o mulțime de franci și gologani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exemple care nu ne fac cinste. Trebuiau să intervină, uneori, cei de la Istanbul pentru a-i împăca pe boierii noștri, aflați în luptă permanentă unii cu alții sau pe voievozi și boieri, care se gândeau doar la cum să-și sucească gâtul unii altora. Și unii, și alții "făceau mestecături la Istanbul" cum sugestiv scria cronicarul pentru ca stăpânii străini să vină și să le omoare dușmanul de același sânge cu ei. Așadar, se cereau "declarații" de sprijin pentru ei și de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Herman Melville În jurnalul s)u de c)l)torie din 1857. „O escort) c)lare de vreo 30 de b)rbați, toți Înarmați. Frumoas) cavalcad). Împușc)turi de muschet). C)l)reții s)ltau În să și Își r)suceau caii În loc. Întrecere Între c)l)reți. Unii c)l)reau pe o parte a calului, sfidând primejdia.” Câteva zile mai târziu, În pustietatea Iudeei, „un mucegăi albicios acoperea porțiuni din peisaj - totul albit - lepr) - Încrust)ri de blesteme - brânz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
vreun altul din tinerii pe care-i urmărește. Dar în celălalt sens al verbului eran din doctrina și practica erosului socratic, el îi iubește”. De aceea Alcibiade ajunge să spună, exasperat: „nu știu cum să mă mai descurc cu omul acesta” mereu sucit și care „zice tot timpul că nu știe nimic. Așa îi place lui să se arate”. Numai că Alcibiade nu a fost păcălit de Socrate, s-a păcălit singur, și încă el mai abitir decât ceilalți tineri care credeau că
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
moment puse mâna pe un șurub fix, despre care credea că e mobil. Și începu: — Precum vedeți, dacă punem mâna pe acest șurub, vedem că se învârtește, se învârtește, se învârtește... Dar, cu toate că conul Alecu făcea sforțări desperate ca să-l sucească, șuru bul nu se mișca deloc. Și atunci conchise: — ...se învârtește într-un mod imperceptibil! Cu o vorbă de spirit conul Alecu a scăpat de rușine. La franceză un foarte cult și distins profesor, Antonin Roques, căruia însă elevii îi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile. Ca să se afle junghiul la un copil, se ia un gălbinuș de ou proaspăt și se poartă pe tot corpul lui, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-o sara pe coșul casei, că va veni. Dacă fiind pe cîmp cu vitele și din neglijență le vei pierde, atunci pune scuipat pe unghia degetului celui mare. Pe acest scuipat, în mijloc, așază un pai mic; încotro se va suci paiul cu un cap, într-acolo vor fi vitele - și mergînd le vei afla. De Sf. Gheorghe, oameni în pielea goală, mînînd cai și boi, trec prin arăturile cu rouă, ca să fie sănătoși peste an. (Gh.F.C.) Să nu spui niciodată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face lui Dumnezeu milă de dînșii, îi preface în vîrcolaci - și astfel umblă ei prin aer pînă ce ajung la lună, de o mănîncă. Unii zic că vîrcolacii se suie la lună sau la soare pe ața ce s-a sucit într-o zi de duminecă, iar alții cred că pe ața ce se toarce noaptea la lună. Omul care se face vîrcolac, luîndu-și forma lupului, merge și se amestecă cu un aitic de lupi. Dacă s-ar întîmpla să muște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foste victime nu s-au sfiit să-și clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul”; sau „pe monștrii ăștia i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihicătc " Tortura psihică" Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
televiziune străine. Dar știința s-a dezvoltat mult și în Republica Umanistă Vandana, așa că au apărut aparate minuscule apte de a recepționa, e drept că printre mulți paraziți, postul Vandana Liberă, un program emis din străinătate. "Un program menit să sucească mințile cetățenilor slabi de înger", după cum s-a exprimat fără echivoc însuși Președintele Doctor Alfred Zumba. Dar nimic n-a reușit să oprească otrava informatică venită pe calea undelor, nici măcar cele trei atentate asupra sediului postului. Astfel, vandanii, lipiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
următoare. A fost dus și ținut într-o cameră o zi întreagă fără mâncare, cu creion și hârtie. Pentru că nu s-a atins de ele, seara a fost iarăși bătut la cap, la piept, cu picioarele în abdomen, i-au sucit mâinile până la trosnirea oaselor și i-au strâns degetele între clește. Avădanei a recunoscut de față cu el că declarațiile sale vor fi verificate de organele abilitate, însă Maxim nu s-a lăsat intimidat și, fiind presat să dea declarații
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
numai în parte reunite în volumul Cestiuni secundare, chestiuni principale (1983) - dovedesc forța unei priviri de-a dreptul satirice, gogoliene chiar, laolaltă cu profunzimea reflexivă a unui autor pentru care nimic din omenescul aflat la răscruce nu este străin. Morocănos, sucind și răsucind fără încetare frustrări și nostalgii țepoase, omul la S. este în chip constant convins că „dincolo de adevărul faptelor există și un alt adevăr, și acesta îmi scapă. Poate e doar un adevăr psihologic, dar și pe acesta îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]