777 matches
-
Comunitatea Autonomă a Regiunii Murcia (în ) este una din cele 17 comunități autonome ale Spaniei. este situată în partea sud-estică a peninsulei iberice, între Valencia, Andalucia și Castilia-La Mancha. Se întinde pe un teritoriu de 11.317 km² (reprezentând 2,2% din suprafața totală a Spaniei), și se învecinează în partea nordică cu provincia Albacete, în partea estică cu provincia
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
din locurile fierbinți devine periodic atât de intensă încât crusta Pământului se topește și provoacă erupții vulcanice suficient de puternice pentru a traversa platforma marină și a da naștere unor noi insule. Utilizând aceste două teorii, geologii consideră că insulele sud-estice ar fi cele mai vechi și cele din vest, ca insula Fernandina, ar fi cele mai tinere. Insulele sunt compuse din rocă bazaltică, care în formă topită este adeasea mai fluidă decât alte tipuri de roci vulcanice. Acesta pentru că atunci când
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 139) localitatea apare sub numele de „"Mușina"”. De-a lungul văii care străbate localitatea sunt însemnate pe harta cu "F.m." ("Fruchtmühle" = "Getreidemühle") mai multe mori de măcinat cereale. În extravilanul sud-estic al satului există în acel timp un cuptor de ars țigle și cărămizi ("Ziegl Offen"). În partea de vest a satului a existat în secolul al XVIII-lea o mănăstire, marcată pe Harta Iosefină că "Monaster". Mănăstirea avea un interior
Măgina, Alba () [Corola-website/Science/300249_a_301578]
-
ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Huși. Județul se afla în partea estică a României Mari, în zona central-estică a regiunii Moldova. Județul cuprindea partea vestică din actualul județ Vaslui și extremitatea sud-estică a actualului județ Iași. O parte din teritoriul estic al județului aparține actualmente Republicii Moldova. Se învecina la vest cu județul Vaslui, la nord cu județul Iași, la est cu județele Lăpușna și Cahul, iar la sud și sud-vest cu județul
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Berceni (în trecut, Moara din Cupe) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Berceni (reședința), Cartierul Dâmbu, Cătunu, Corlătești și Moara Nouă. Comuna se află în vecinătatea sud-estică a municipiului Ploiești, pe malul drept (de vest) al Teleajenului. Prin satul Moara Nouă trece șoseaua națională DN1A, drum-variantă de legătură între București, Ploiești și Brașov, în zona în care ea constituie centura de est a Ploieștiului. Lângă Moara Nouă
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
Boldești-Grădiștea (în trecut, doar Boldești) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boldești (reședința) și Grădiștea. Comuna se află pe malurile lacului Boldești, în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și . Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102D care o leagă spre nord de si Mizil și spre vest de Sălciile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boldești-Grădiștea se ridică la locuitori, în
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
Dumbrava (în trecut, Netoți) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ciupelnița, Cornu de Sus, Dumbrava (reședința), Trestienii de Jos, Trestienii de Sus și Zănoaga. Comuna se află în partea ușor sud-estică a județului, pe malul stâng al Teleajenului în zona cursului său inferior. Este străbătută de autostrada București-Ploiești, dar aceasta nu are o ieșire în zonă, urmând eventual în viitor să aibă însă aici nodul de intersecție cu drumul expres Ploiești-Bacău
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
caracteristică este reprezentată prin: "Alopecurus pratensis", "Agrostia alba", "Deschamsis caespitosa", "Agropyron repens", "Trifolium sp.", "Rumunculus sp.", "Cichorium intybus" ș.a. În lumea văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: "Inunae corex", "Pharanghuites" etc. Terenurile cu expoziție sudică,sud-estică sau sud-vestică, care sunt și erodate au pajiști cu valoare furajeră. Speciile dominante aici sunt: "Agropyron cristatum", "Agropyron ischemus", "Festuca sulcata", "Artemisia campestris" etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: "Amaranthus retroflexus", "Taxacum afficale", "Cirsium arvense", "Agropyron repens", "Agrostecuma
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Negrași este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bârlogu, Buta, Mozacu și Negrași (reședința). Comuna se află în marginea sud-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile râurilor Dâmbovnic și Mozacu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ659, care o leagă spre nord-vest de , , (unde se intersectează cu DN65B) și Pitești (unde se termină în DN65) și spre sud-est
Comuna Negrași, Argeș () [Corola-website/Science/300635_a_301964]
-
Mozăceni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Babaroaga, Mozăceni (reședința) și Zidurile. Comuna Mozăceni se află la marginea sud-estică a județului, pe malurile râului Dâmbovnic, acolo unde acesta primește apele afluentului Mozacu, aproape de limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ659, care o leagă spre nord de , , , (unde se intersectează cu DN65B) și Pitești (unde se termină
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
de naștere este mult mai vechi , el datând din vremea domnitorului Țării Românești , Constantin Brâncoveanu ( 1688-1714 ). Comuna Slobozia face parte din punct de vedere administrativ-teritorial din județul Argeș , județ situat în partea central-nordică a Câmpiei Române, fiind situată în extremitatea sud-estică a județului. Localitatea aflată în studiu se găsește situată destul de aproape de meridianul de 25 grade longitudine estică , ce taie țara noastră aproximativ pe jumătate. Din punct de vedere matematic , comuna Slobozia este încadrată în următoarele coordonate : meridianele de 25 grade
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Podu Turcului (în maghiară "Törökpadja") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălănești, Căbești, Fichitești, Giurgioana, Hanța, Lehancea, Plopu, Podu Turcului (reședința), Răcușana și Sârbi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în colinele Tutovei, pe malurile râurilor Zeletin (care trece pe lângă localitatea de reședință, în vestul comunei) și Pereschiv (care trece pe lângă Căbești, în est). Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la valea pârâului local, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine. Este situat de-a lungul unei văi descendente care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Valea coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a satului, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Județul Durostor a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea. Reședința județului era orașul Silistra. Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Actualmente teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Silistra, mai puțin estul județului, care făcea parte din plasa Silistra și care a rămas în
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
la hotarul Europei și Asiei și este numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. reprezintă un lac lipsit de scurgere, iar apa în el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafața Mării Caspice (fără Kara Bogaz Gol) măsoară 371.000 km², iar adâncimea ei maximă este de 1025 m. Conform unei ipoteze
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
care numără 2,07 milioane locuitori. Alte orașe de pe malul Mării Caspice din Azerbaijan sunt Sumgait (în ), care se află în partea nordică a peninsulei Abșeron, și Lenkoran, care se află nu departe de granița sudică a Azerbaijanului. În partea sud-estică a peninsulei este situat un sat de muncitori petroliști Neftianîe Kamni (în ), ceea ce în traducere înseamnă "pietre de petrol", clădirile căruia stau pe niște insule artificiale și pe teritorii tehnologice. Cele mai mari orașe de pe țărm din Rusia sunt capitala
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
Mangâșlac, pe peninsula Apșeronski formarea și navigația în derivă a ghețurilor se semnalează odată la 10-11 ani. Salinitatea apei în Marea Caspică variază de la 0,3 ‰ în partea nordică (mai exact la delta Volgăi) până la 13,5 ‰ în zona malurilor sud-estice, în cea mai mare parte, însă, salinitatea nu depășește limitele de 12,6 - 13,2 ‰. Iarna, în legătură cu înghețarea Volgăi, salinitatea crește în regiunea nordică. Relieful părții nordice este dominat de o "câmpie" văluroasă subacvatică presărată cu bancuri de nisip și
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
Județul Caliacra a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea. Reședința județului era orașul Bazargic. Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Actualmente teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Dobrici. Câteva sate din sud sunt incluse în Regiunea Varna. Se învecina la nord cu județul
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
din defileu. Toponimul Vad, atât în limba română cât și Rév în limba maghiară, semnifică locul din albia unui râu unde malul fiind jos și apa puțin adâncă, permitea trecerea prin apă de pe un mal la altul. Satul marchează limita sud-estică a Depresiunii Vadului, depresiunea golf dintre "munceii" Pădurea Craiului și Munții Plopișului (sau Șes), depresiune ce poarta numele localității, care este simultan și cea mai mare din zonă. Este străbătută de drumul european E60 (DN1), Oradea - Cluj-Napoca, fiind aflată la
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
pe paralela de 46 59` latitudine nordică și pe meridianul de 22 3`30`` longitudine estică, la o altitudine de 270 m, la ieșirea Crișului Repede din defileul care-i poartă numele, lucru redat și de toponimul localității. Marchează limita sud-estică a depresiuni Vadului, depresiune “golf” dintre Munții Pădurea Craiului și Munții Plopișului, depresiune ce poartă numele localității, ea fiind cea mai mare și mai importantă din zonă. Este străbătută de drumul european E60, la o distanță de 50 km de
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de depresiune este întărit de priveliștile “luate”de pe alte două puncte cu frumoasă vedere: fie de pe fruntea cuestei Coasta Morii de la vest de Smârdan, fie cea de pe Dealul Viei din nordul Plevnei, dar ambele spre aceeași direcție, a Comăneștilor. Partea sud-estică și sudică, adică cea de la miazăzi de DN 29A, primește aspectul general al nordului Câmpiei Moldovei: zonă deluroasă silvostepică. Deși are un aspect majoritar colinar poartă denumirea de câmpie datorită utilizării în agricultură. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Toate piesele găsite aici sunt în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a descoperit o așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un gratoar
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]