2,316 matches
-
exploatării de lemn nativ brazilian, în acel moment singura resursă care este exportată de pe acele pământuri. În portugheză, lemnul brazilian este numit pau-brasil, cuvântul "brasil" având sensul etimologic de "roșu ca un tăciune", format din latinescul "brasa" ("tăciune/jar") și sufixul "-il" (din "-iculum" ori "-ilium"). Hărți maritime au identificat o insulă numită "Bracile" în largul coastei de vest a Irlandei, în Oceanul Atlantic, începând cu 1325, într-un portulan realizat de Angelino Dulcert. Mai târziu, a apărut ca Insula de Brasil
Brasil (insulă mitologică) () [Corola-website/Science/331668_a_332997]
-
aglutinantă, ceea ce constituie principala trăsătură care o deosebește de limbile indo-europene, dar o apropie de limbile din familia ei și de limbi din alte familii, precum turca și japoneza. Caracterul aglutinant constă în faptul că morfemele sunt afixe (prefixe și sufixe) care se alipesc la cuvintele rădăcini (deseori mai multe sufixe unul după altul) astfel, încât limitele dintre ele rămân nete, fiecare corespunzând unei singure trăsături semantice sau funcționale. Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în terminologie tipurile de
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
indo-europene, dar o apropie de limbile din familia ei și de limbi din alte familii, precum turca și japoneza. Caracterul aglutinant constă în faptul că morfemele sunt afixe (prefixe și sufixe) care se alipesc la cuvintele rădăcini (deseori mai multe sufixe unul după altul) astfel, încât limitele dintre ele rămân nete, fiecare corespunzând unei singure trăsături semantice sau funcționale. Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în terminologie tipurile de sufixe. Sufixul lexical se numește "képző", iar sufixele gramaticale sunt
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
care se alipesc la cuvintele rădăcini (deseori mai multe sufixe unul după altul) astfel, încât limitele dintre ele rămân nete, fiecare corespunzând unei singure trăsături semantice sau funcționale. Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în terminologie tipurile de sufixe. Sufixul lexical se numește "képző", iar sufixele gramaticale sunt de două feluri. Cel care se adaugă la rădăcină sau după un sufix lexical, și mai admite alt sufix după el, se numește "jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
se alipesc la cuvintele rădăcini (deseori mai multe sufixe unul după altul) astfel, încât limitele dintre ele rămân nete, fiecare corespunzând unei singure trăsături semantice sau funcționale. Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în terminologie tipurile de sufixe. Sufixul lexical se numește "képző", iar sufixele gramaticale sunt de două feluri. Cel care se adaugă la rădăcină sau după un sufix lexical, și mai admite alt sufix după el, se numește "jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele care
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
mai multe sufixe unul după altul) astfel, încât limitele dintre ele rămân nete, fiecare corespunzând unei singure trăsături semantice sau funcționale. Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în terminologie tipurile de sufixe. Sufixul lexical se numește "képző", iar sufixele gramaticale sunt de două feluri. Cel care se adaugă la rădăcină sau după un sufix lexical, și mai admite alt sufix după el, se numește "jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele care indică pluralul și cele posesive. Sufixele
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
unei singure trăsături semantice sau funcționale. Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în terminologie tipurile de sufixe. Sufixul lexical se numește "képző", iar sufixele gramaticale sunt de două feluri. Cel care se adaugă la rădăcină sau după un sufix lexical, și mai admite alt sufix după el, se numește "jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele care indică pluralul și cele posesive. Sufixele care exprimă cazurile și cele care indică persoana verbului, adică cele de tip desinență, se
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în terminologie tipurile de sufixe. Sufixul lexical se numește "képző", iar sufixele gramaticale sunt de două feluri. Cel care se adaugă la rădăcină sau după un sufix lexical, și mai admite alt sufix după el, se numește "jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele care indică pluralul și cele posesive. Sufixele care exprimă cazurile și cele care indică persoana verbului, adică cele de tip desinență, se numesc "ragok" (singular "rag"). Se deosebesc
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
tipurile de sufixe. Sufixul lexical se numește "képző", iar sufixele gramaticale sunt de două feluri. Cel care se adaugă la rădăcină sau după un sufix lexical, și mai admite alt sufix după el, se numește "jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele care indică pluralul și cele posesive. Sufixele care exprimă cazurile și cele care indică persoana verbului, adică cele de tip desinență, se numesc "ragok" (singular "rag"). Se deosebesc de celelalte tipuri de sufixe prin faptul că nu mai
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
sufixele gramaticale sunt de două feluri. Cel care se adaugă la rădăcină sau după un sufix lexical, și mai admite alt sufix după el, se numește "jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele care indică pluralul și cele posesive. Sufixele care exprimă cazurile și cele care indică persoana verbului, adică cele de tip desinență, se numesc "ragok" (singular "rag"). Se deosebesc de celelalte tipuri de sufixe prin faptul că nu mai admit alt sufix după ele. Exemplu de cuvânt cu
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
jel" „marcă, semn”. Astfel de sufixe sunt cele care indică pluralul și cele posesive. Sufixele care exprimă cazurile și cele care indică persoana verbului, adică cele de tip desinență, se numesc "ragok" (singular "rag"). Se deosebesc de celelalte tipuri de sufixe prin faptul că nu mai admit alt sufix după ele. Exemplu de cuvânt cu sufixe: "házaimban" „în casele mele”, format din rădăcina "ház" „casă”, vocala de legătură "-a-", sufixul "-i" (care indică pluralul în cazul obiectelor posedate), sufixul "-m" (care
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
care indică pluralul și cele posesive. Sufixele care exprimă cazurile și cele care indică persoana verbului, adică cele de tip desinență, se numesc "ragok" (singular "rag"). Se deosebesc de celelalte tipuri de sufixe prin faptul că nu mai admit alt sufix după ele. Exemplu de cuvânt cu sufixe: "házaimban" „în casele mele”, format din rădăcina "ház" „casă”, vocala de legătură "-a-", sufixul "-i" (care indică pluralul în cazul obiectelor posedate), sufixul "-m" (care indică persoana I singular a posesorului) și sufixul
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
care exprimă cazurile și cele care indică persoana verbului, adică cele de tip desinență, se numesc "ragok" (singular "rag"). Se deosebesc de celelalte tipuri de sufixe prin faptul că nu mai admit alt sufix după ele. Exemplu de cuvânt cu sufixe: "házaimban" „în casele mele”, format din rădăcina "ház" „casă”, vocala de legătură "-a-", sufixul "-i" (care indică pluralul în cazul obiectelor posedate), sufixul "-m" (care indică persoana I singular a posesorului) și sufixul "-ban" (corespunzător prepoziției românești „în”). După Keszler
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
se numesc "ragok" (singular "rag"). Se deosebesc de celelalte tipuri de sufixe prin faptul că nu mai admit alt sufix după ele. Exemplu de cuvânt cu sufixe: "házaimban" „în casele mele”, format din rădăcina "ház" „casă”, vocala de legătură "-a-", sufixul "-i" (care indică pluralul în cazul obiectelor posedate), sufixul "-m" (care indică persoana I singular a posesorului) și sufixul "-ban" (corespunzător prepoziției românești „în”). După Keszler 2000 din punct de vedere morfologic, cuvintele se clasează în următoarele părți de vorbire
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
tipuri de sufixe prin faptul că nu mai admit alt sufix după ele. Exemplu de cuvânt cu sufixe: "házaimban" „în casele mele”, format din rădăcina "ház" „casă”, vocala de legătură "-a-", sufixul "-i" (care indică pluralul în cazul obiectelor posedate), sufixul "-m" (care indică persoana I singular a posesorului) și sufixul "-ban" (corespunzător prepoziției românești „în”). După Keszler 2000 din punct de vedere morfologic, cuvintele se clasează în următoarele părți de vorbire: I. Părți de vorbire fundamentale: II. Cuvinte funcționale: III
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
sufix după ele. Exemplu de cuvânt cu sufixe: "házaimban" „în casele mele”, format din rădăcina "ház" „casă”, vocala de legătură "-a-", sufixul "-i" (care indică pluralul în cazul obiectelor posedate), sufixul "-m" (care indică persoana I singular a posesorului) și sufixul "-ban" (corespunzător prepoziției românești „în”). După Keszler 2000 din punct de vedere morfologic, cuvintele se clasează în următoarele părți de vorbire: I. Părți de vorbire fundamentale: II. Cuvinte funcționale: III. Cuvinte propoziții: În maghiară, persoana se exprimă prin pronumele personale
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
prepoziției românești „în”). După Keszler 2000 din punct de vedere morfologic, cuvintele se clasează în următoarele părți de vorbire: I. Părți de vorbire fundamentale: II. Cuvinte funcționale: III. Cuvinte propoziții: În maghiară, persoana se exprimă prin pronumele personale și prin sufixe specifice, care au mai multe funcții, aplicându-se: Gramaticile limbii maghiare iau în seamă următoarele categorii gramaticale ale verbului: diateza, modul, timpul, numărul (singular și plural) și persoana. Față de limba română, lipsește categoria genului, la fel ca la celelalte părți
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
de conjugare în cazul verbelor tranzitive: conjugarea definită și conjugarea nedefinită. Substantivul. Genul gramatical nefiind exprimat în limba maghiară, substantivul poate exprima numai genul natural, nici acesta totdeauna. Categoria numărului este caracteristică substantivului, dar pluralul nu este exprimat totdeauna prin sufixul care îl indică de obicei. În general se consideră că paradigma cazuală a maghiarei cuprinde 18 cazuri. Sistemul cazual al limbii maghiare este foarte bogat în ceea ce privește exprimarea raporturilor spațiale, deosebind prin trei cazuri diferite locul în care are loc un
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
care se face o deplasare și cel de la care se face o deplasare. Exemplu: "a házban van" „este în casă” - "bemegy a házba „intră în casă” - "kimegy a házból „iese din casă”. neavând adjectiv posesiv, posesia se exprimă cu ajutorul unor sufixe, unele care se adaugă la obiectul posedat și unul care se adaugă posesorului. Construcțiile prin care se exprimă posesia, posesorul și obiectul posedat fiind exprimate prin substantive, sunt următoarele: Adjectivul calificativ prezintă particularitatea că nu se acordă în număr atunci când
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
denumirea cifrei sau a numărului respectiv. Gramaticile maghiare includ în categoria numeralului și așa-numitele „numerale nehotărâte”, cum sunt "sok" „mult(ă)”, "kevés" „puțin(ă)”, "számos" „numeros(oasă)” etc. Numeralul poate lua și forme adverbiale dacă i se adaugă anumite sufixe: "öten" „cinci” (numărul de persoane participante la o acțiune), "kettesben" „în doi” (intimitatea unor persoane limitată la numărul respectiv). Ca trăsătură specifică a adverbului maghiar față de cel din română, este de menționat caracterizarea adverbelor de loc printr-un sistem triplu
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Se consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Pronumele personale prezintă particularitatea că formele cazuale în afară de acuzativ nu se formează de la nominativ + un sufix cazual, ci se folosesc desinențele cazuale, la care se adaugă sufixele posesive pentru obiectul posedat. Exemplu: "én" „eu”, "nálam" „la mine”, "velem" „cu mine” etc. Spre deosebire de limba română, în maghiară există numai pronume posesive, nu și adjective pronominale posesive. Funcția
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
adjectivale și numerale. Se consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Pronumele personale prezintă particularitatea că formele cazuale în afară de acuzativ nu se formează de la nominativ + un sufix cazual, ci se folosesc desinențele cazuale, la care se adaugă sufixele posesive pentru obiectul posedat. Exemplu: "én" „eu”, "nálam" „la mine”, "velem" „cu mine” etc. Spre deosebire de limba română, în maghiară există numai pronume posesive, nu și adjective pronominale posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixe care se adaugă la obiectul posedat
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
desinențele cazuale, la care se adaugă sufixele posesive pentru obiectul posedat. Exemplu: "én" „eu”, "nálam" „la mine”, "velem" „cu mine” etc. Spre deosebire de limba română, în maghiară există numai pronume posesive, nu și adjective pronominale posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixe care se adaugă la obiectul posedat. Verbe auxiliare sunt considerate a fi nu numai cele care formează timpuri verbale compuse, ci și cele aspectuale, modale și pragmatice. Tot în această categorie sunt incluse și verbele copulative. Mai există și verbe
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
sau Billund, trei zboruri pe săptămână către Londra din mai până în toamnă, precum și două zboruri pe săptămână către Reykjavik, Islanda. Ocazional, sunt organizate zboruri și către Stavanger (Norvegia), Aberdeen, Belfast sau Dublin. În realitate, fraza "Insulele Feroe" este un pleonasm, deoarece sufixele "øerne" și "oyar" înseamnă "insule" în daneză, respectiv feroeză. Insulele Feroe au o cultură oarecum proprie, dar are și elemente comune cu Norvegia, Islanda și Danemarca. Limba feroeză, vorbită de feroezi, este foarte similară cu islandeza. "Føroya Fróðskaparfelag", Societatea Științifică Feroeză
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
terminate cu un "l" dur ("čital", "anđel", "cil") care a evoluat în "o", dar numai în poziție finală de cuvânt. Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală, ci este urmat de o desinență sau de alt sufix: "čitala sam" „am citit” (subiect feminin), "anđela" „îngerului” (genitiv), „pe înger” (acuzativ), "cijela" „întreagă”. Când două consoane, una surdă și una sonoră, ajung în contact prin adăugarea la un cuvânt a unei desinențe sau a unui sufix, prima consoană devine
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]