1,070 matches
-
lor! Un bun colaborator al sistemului. În numele respectului DEMOCRAȚIEI, în numele Constituției care a instaurat un regim semiprezidențial, Parlamentul a votat deci suspendarea președintelui. Suspans? Desigur! Și mirare, căci populația descoperă că, la urma urmelor, prin alegerile din decembrie 2004, cu sufragiu universal, președintele este cel țintit. Dar fără o neliniște nemăsurată... În week-end-ul de 1 mai, bucureștenii au luat cu asalt trenurile spre litoral, spre Mamaia, Vama Veche, sau drumurile de munte ca să facă mici la grătar în Carpați. Pe 19
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de sinteză din domeniul medicinei alternative (fitoterapie biolaserterapie) reprezintă într-un început de Nou Mileniu un act de necesară justiție. O practică a științei medicale, care de peste 5000 de ani aduce incontestabile servicii UMANITĂȚII fără a se bucura însă de sufragiul recunoașterii generale, pentru motivul mai mult sau mai puțin academic de a nu putea fi în totalitate înțeleasă și explicată are astăzi o fundamentală nevoie de repunere în drepturi. Tocmai unui atare obiectiv îi este subordonată prezenta lucrare, întemeiat intitulată
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Fitoterapie clinică by RODICA PETROVANU () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2091]
-
în a avea un arnăut (albanez) îmbrăcat în costumul său roșu brodat cu aur, cu ghetre și căciulă de aceeași culoare, cu sabia într-o parte, cu pumnalele și pistoalele la brâu. La această nomenclatură trebuie adăugați administratorii (vătafi), șefii sufragiilor și, în fine, damele de companie, guvernantele, profesoarele de muzică, profesorii, secretarii și alți oameni în casă. E un serviciu princiar, disproporționat față de majoritatea averilor; e o cauză de ruină permanentă, iremediabilă, cu excepția cazului în care lecții aspre nu îndreaptă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
drumului început cu Biblia lui Gutenberg. Trecând prin simplificarea aparatului, reducerea timpului de poză, negativul de sticlă, procedeul pe bază de colodiu etc. Dezvoltând deviza "fiecare să aibă Biblia lui", se ajunge la "fiecare este preot" și în final la sufragiul universal. De la "fiecare cu imaginea lui", se obțin turismul universal și albumul de familie. Kodak a fost pentru imagine ceea ce Luther a fost pentru literă. 1888: "Apăsați butonul, restul îl facem noi". Astăzi, o sută de miliarde de clic-clacuri pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
informația centrală se răspândește pe rețele mondiale, nu există un Deus ex machina optic, iar o datorie (de ingerință) fondată practic pe vedere (a ecranelor) nu este și nu poate fi kantian universală. Universală va fi, dar cum era altădată sufragiul cu același nume, rezervat jumătății masculine a populației. Decolonizarea i-a luat Occidentului monopolul reprezentării politice a genului uman, iar sistemul Națiunilor Unite, cu o sută șaptezeci de state reprezentate, a devenit cu adevărat universal. Însă industrializarea imaginii și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
alternativele principale la democrație fie au dispărut, au devenit supraviețuitoare excentrice sau s-au retras din scenă pentru a se refugia în cele din urmă bastioane. La începutul secolului, rivalii premoderni ai democrației monarhia centralizată, aristocrația ereditară, oligarhia bazată pe sufragiul limitat și exclusiv își pierduseră legitimitatea aproape peste tot în lume. Principalele regimuri antidemocratice ale secolului al XX-lea comunist, fascist, nazist au dispărut printre ruinele războiului sau odată cu prăbușirea din interior a Uniunii Sovietice. Dictaturile militare fuseseră destul de mult
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în urmă 1918, sfîrșitul Primului Război Mondial în fiecare democrație sau republică independentă care existase pînă atunci, cam jumătate din numărul adulților nu beneficiaseră niciodată de drepturi depline de cetățean. Bineînțeles, este vorba de femei. Iată acum o idee captivantă: dacă acceptăm sufragiul universal pentru adulți ca o cerință a democrației, în fiecare stat democratic există unele persoane mai în vîrstă decît sistemul lor democratic de guvernămînt. Democrația, în înțelesul nostru modern, s-ar putea să nu fie chiar tînără, dar în nici un
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bărbați de fapt, cu majoritatea adulților bărbați. În 1832 în Marea Britanie dreptul la vot îl avea doar 5% din populația aflată peste vîrsta de 20 de ani. În acel an a fost nevoie de o luptă încordată pentru a extinde sufragiul la puțin peste 7% (fig 2)! În Norvegia, în ciuda promițătoarei aparențe de participare a poporului la adunările Ting din perioada vikingilor, procentajul nu era mult mai ridicat 7. FIGURA 2. Electoratul din Marea Britanie, 1831-1931 (date din Encyclopedia Britannica (1970() În
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
voi folosi și guvernămînt popular ca termen cuprinzător ce include nu doar sistemele democratice din secolul al XX-lea, ci și sistemele care sînt democratice în alte privințe, dar în care o parte semnificativă din populația adultă este exclusă de la sufragiu sau de la alte forme de participare politică. Pînă în secolul al XX-lea, aproape în întreaga lume fusese proclamată superioritatea sistemelor nedemocratice teoretică și practică. Pînă nu demult, majoritatea preponderentă a ființelor umane iar uneori totalitatea lor erau supuse conducătorilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ar trebui să fie extinse la membrii grupurilor excluse. De fapt, această soluție a fost adoptată în multe locuri în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, atunci cînd au fost abolite limitări anterioare referitoare la sufragiu, iar sufragiul universal pentru adulți a devenit un aspect standard al guvernămîntului democratic. 2 Numai puțin!, ați putea spune. Oare nu pot guvernămintele democratice să defavorizeze și o minoritate de cetățeni care posedă drepturi de vot, dar care sînt depășiți
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să fie extinse la membrii grupurilor excluse. De fapt, această soluție a fost adoptată în multe locuri în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, atunci cînd au fost abolite limitări anterioare referitoare la sufragiu, iar sufragiul universal pentru adulți a devenit un aspect standard al guvernămîntului democratic. 2 Numai puțin!, ați putea spune. Oare nu pot guvernămintele democratice să defavorizeze și o minoritate de cetățeni care posedă drepturi de vot, dar care sînt depășiți de majorități
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
s-ar aplica la democrațiile din trecut și din prezent. Dar după cum am văzut în capitolul 2, unele instituții politice ale sistemelor democratice cu care ne-am familiarizat astăzi sînt un produs al ultimelor secole; într-adevăr, unul dintre ele, sufragiul universal al adulților, este în principal un produs al secolului al XX-lea. Aceste sisteme reprezentative moderne, cu sufragiu deplin al adulților, par să mai aibă două avantaje care nu ar putea fi afirmate și în cazul democrațiilor și republicilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
politice ale sistemelor democratice cu care ne-am familiarizat astăzi sînt un produs al ultimelor secole; într-adevăr, unul dintre ele, sufragiul universal al adulților, este în principal un produs al secolului al XX-lea. Aceste sisteme reprezentative moderne, cu sufragiu deplin al adulților, par să mai aibă două avantaje care nu ar putea fi afirmate și în cazul democrațiilor și republicilor de dinainte. 9. Democrațiile reprezentative moderne nu luptă una împotriva alteia. Acest extraordinar avantaj al democrațiilor a fost în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
PERSPECTIVĂ În mod obișnuit, aceste instituții nu apar într-o țară toate în același timp. După cum am văzut în scurta noastră istorie a democrației (Capitolul 2), este clar că ultimele două au apărut tîrziu. Pînă în secolul al XX-lea, sufragiul universal era negat atît în teoria cît și în practica guvernării democratice și republicane. Mai mult decît orice altă caracteristică, sufragiul universal deosebește democrația reprezentativă modernă de toate formele mai timpurii ale democrației. Perioada în care au apărut și ordinea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
istorie a democrației (Capitolul 2), este clar că ultimele două au apărut tîrziu. Pînă în secolul al XX-lea, sufragiul universal era negat atît în teoria cît și în practica guvernării democratice și republicane. Mai mult decît orice altă caracteristică, sufragiul universal deosebește democrația reprezentativă modernă de toate formele mai timpurii ale democrației. Perioada în care au apărut și ordinea în care au fost introduse au variat extraordinar. În țările în care întregul ansamblu de instituții democratice a apărut cel mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mod obligatoriu o formă democratică de guvernămînt. Cu toate acestea, cea de-a șasea instituție fundamentală cetățenia cuprinzătoare lipsea pretutindeni. Deși Tocqueville a afirmat că "statul Maryland, care fusese fondat de oameni de vază, a fost primul care a proclamat sufragiul universal", el ca majoritatea bărbaților (și a multor femei) din timpul său presupunea în mod tacit că "universal" nu cuprindea femeile.3 Și nici chiar pe anumiți bărbați. S-a întîmplat că "sufragiul universal" din Maryland excludea de asemenea pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vază, a fost primul care a proclamat sufragiul universal", el ca majoritatea bărbaților (și a multor femei) din timpul său presupunea în mod tacit că "universal" nu cuprindea femeile.3 Și nici chiar pe anumiți bărbați. S-a întîmplat că "sufragiul universal" din Maryland excludea de asemenea pe majoritatea americanilor de origine africană. În alte părți, în țări care altfel erau mai mult sau mai puțin democratice, ca și America, exact jumătate din adulți erau complet excluși din viața politică națională
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
plus, un număr mare de bărbați nu aveau drept de vot pentru că nu îndeplineau cerințele referitoare la educație și proprietate, o excludere susținută de mulți oameni care se considerau adepți ai guvernării democratice sau republicane. Deși Noua Zeelandă a acordat femeilor sufragiul în alegerile naționale în 1893 și Australia în 1902, în anumite țări altfel democratice, femeile nu au cîștigat sufragiul în alegerile naționale decît în jurul anului 1920; în Belgia, Franța și Elveția, țări pe care cei mai mulți oameni le-ar fi numit
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
proprietate, o excludere susținută de mulți oameni care se considerau adepți ai guvernării democratice sau republicane. Deși Noua Zeelandă a acordat femeilor sufragiul în alegerile naționale în 1893 și Australia în 1902, în anumite țări altfel democratice, femeile nu au cîștigat sufragiul în alegerile naționale decît în jurul anului 1920; în Belgia, Franța și Elveția, țări pe care cei mai mulți oameni le-ar fi numit extrem de democratice, femeile nu au putut vota pînă după cel de-al doilea război mondial. Pentru că astăzi multora le
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
conducerea unui singur om sau monarhie și conducerea cîtorva, oligarhie sau aristocrație. Deși termenul fusese arareori folosit, l-am introdus împreună cu un coleg, în 1953, ca fiind o metodă comodă de a face referire la o democrație reprezentativă modernă cu sufragiu universal. De aici înainte îl voi folosi cu acest sens. Mai exact, o democrație poliarhică este un sistem politic cu cele șase instituții enumerate mai înainte. Așadar, democrația poliarhică este diferită de democrația reprezentativă cu sufragiu restrîns, așa cum era în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrație reprezentativă modernă cu sufragiu universal. De aici înainte îl voi folosi cu acest sens. Mai exact, o democrație poliarhică este un sistem politic cu cele șase instituții enumerate mai înainte. Așadar, democrația poliarhică este diferită de democrația reprezentativă cu sufragiu restrîns, așa cum era în secolul al XIX-lea. Se deosebește, de asemenea, de democrații și republici mai vechi, unde nu doar sufragiul era restrîns ci, de asemenea, lipseau multe caracteristici esențiale ale democrației poliarhice, cum ar fi partidele politice, drepturile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sistem politic cu cele șase instituții enumerate mai înainte. Așadar, democrația poliarhică este diferită de democrația reprezentativă cu sufragiu restrîns, așa cum era în secolul al XIX-lea. Se deosebește, de asemenea, de democrații și republici mai vechi, unde nu doar sufragiul era restrîns ci, de asemenea, lipseau multe caracteristici esențiale ale democrației poliarhice, cum ar fi partidele politice, drepturile de a forma organizații politice care să influențeze sau să se opună guvernării respective, grupuri de interese organizate și așa mai departe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
EXISTA Ca de obicei, un răspuns parțial este oferit de istorie. În țări unde practica alegerii reprezentanților exista deja, reformatorii democratici au întrevăzut o ocazie extraordinară. Nu au considerat necesar să înlăture sistemul reprezentativ, în ciuda originilor sale suspecte și a sufragiului restrîns, exclusivist pe care era întemeiat. Ei au crezut că, prin extinderea bazei electorale, legislativul sau parlamentul ar putea fi transformat într-un corp mult mai reprezentativ, care ar sluji scopuri democratice. Unii dintre ei au văzut în reprezentare o
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
the Thirties (New York: Macmillan, 1968), de la 252, și din compilația din 1989 a eminentului istoric rus Roy Medvedev (New York Times, 4 februarie, 1989, 1). 2 O excepție importantă au fost Statele Unite, unde au fost impuse limite de facto asupra exercitării sufragiului cetățenilor negri din statele sudice, pînă la adoptarea și aplicarea Civil Rights Acts din 1964-1965. 3 Pentru a analiza subiectul mai profund, vezi James S. Fishkin, Tyranny and Legitimacy: A Critique of Political Theories (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1979
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care vin din franceză și cele provenite din alte limbi: omagiu nu poate veni din fr. hommage, cum s-a spus inițial, ci din it. omaggio (forma sufixului -agiu trimite la originea italiană, ca și în cazul lui naufragiu sau sufragiu); la fel, limonadă este din fr. limonade sau germ. Limonade, dar varianta limonată este din it. limonata. Alteori, sensul neologismului poate confirma sau infirma etimologia franceză: spicher, considerat împrumut din engl. speaker „vorbitor, orator“, este din franceză, unde termenul respectiv
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]