645 matches
-
FSN) 1990-1992 Stânga (FDSN) * (PRM) 1992-1996 1996-2000 Dreapta (CDR)*(UDMR)*(USD) Stânga (PSD) * (UDMR) 2000-2004 2004-2008 Dreapta (DA)*(UDMR)*(PC) Dreapta (PNL)*(UDMR) În termeni economici, perioada 1990-2004 a adus evoluții mixte, cu coborâșuri în special în anii '90 și suișuri. Între 1990 și 1996, cadrul legislativ în domeniu a fost stabil, dar atitudinea statului față de piață a fost mai degrabă una de tip autoritarist. De fapt, în anii '90 și '9129, Ion Iliescu, care ținea frâiele puterii, a cochetat mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de la part de Son Excellence, le Ministre de Roumanie n'ont jamais pu être présentés à Să Majesté, le Roi de Roumanie, étant retenus au Secrétariat du Palais Royal de Bucarest. Mă situation est d'autant plus triste, que je suiș dans mă dernière année d'études à l'École Polytechnique, et je suiș menacé de mourir de faim à căușe que je n'ai pas la moindre protection à Bucarest. Și mă demande que j'ai adressée à Son Altesse
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
être présentés à Să Majesté, le Roi de Roumanie, étant retenus au Secrétariat du Palais Royal de Bucarest. Mă situation est d'autant plus triste, que je suiș dans mă dernière année d'études à l'École Polytechnique, et je suiș menacé de mourir de faim à căușe que je n'ai pas la moindre protection à Bucarest. Și mă demande que j'ai adressée à Son Altesse Royale ne pourra avoir aucune suite, îl ne me reste autre chose à
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1992 este turneul apoteotic făcut de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, sub auspiciile Editurii Humanitas și ale lui Gabriel Liiceanu, pe la jumătatea anilor '90. Sau cazul lui Andrei Șerban, deși marele regizor a stat suficient în țară pentru a cunoaște suișurile și coborâșurile adorației publice și ale prieteniilor. Triumfurile au reprezentat numai o latură a experienței... V. N. : ... da, pentru că au fost de foarte scurtă durată. Adevărul este că de-abia așteptau să scape de Șerban, care mie mi se pare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prioritate academică, ci de o chestiune personală. În adâncul inimii, îmi este indiferent ce gândesc despre mine filozofii de astăzi; căci eu nu scriu pentru ei.“70 Ca și în anii petrecuți la Cambridge înainte de război, dispoziția lui Wittgenstein cunoștea suișuri și coborâșuri O VIAȚĂ DE EROU? 59 în funcție de capacitatea sau incapacitatea lui de a lucra într-un mod pe care să-l resimtă drept satisfăcător. Revenirea continuă a acestei teme în scrisorile și însemnările sale dezvăluie pecetea de neșters pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe buton pentru a declanșa un război nuclear, gândindu-se la responsabilitatea pe care și-o asumă față de însuși destinul ființei umane. Această spaimă e puțin, chiar foarte puțin, din ceea ce am putea trăi și face, pentru a ne ușura suișul spre vârful evoluției noastre. Să înțelegem că acest efort creator trebuie consumat într-un scop nobil comun, așa cum ar fi, de pildă, explorarea cosmosului în beneficiul întregii umanități. În spaima generalizată, nimeni nu se gândește că, în fiecare secundă, internetul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ne agățăm cu palmele. Cu degetele, înșfăcăm niște colțuri tăioase pe care le strângem cu putere. Într-unul dintre pumnii însângerați, găsim strivită o floare măruntă și gingașă. Suntem speriați și întristați, dar nu putem rezista chemării destinului. Ne continuăm suișul, întorcându-ne cu fața la stânci. Cu picioarele umblăm, printre bolovani, după locuri în care să ne înfigem călcâiele pentru a păși în siguranță. Ne facem singuri curaj, spunându-ne că râpa din spatele nostru nu există, pentru că nu o vedem. Dar ignorarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
chiar de noi înșine. Ne trezim că rătăcim printr-o lume de care ne înstrăinăm zilnic. Suntem atât de singuri, încât am creat un spațiu virtual în care ne-am refugiat și în care tindem să ne transferăm viața reală. Suișul spre piscul muntelui ni-l facem singuri anevoios... Pășim cu prea multă indiferență pe acest pământ. Și privim spre cer doar să vedem dacă ne bucură soarele sau ne scârbește ploaia. Urcând, să ne amintim mereu că în acest colț
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dorul unui suflet care vrea să treacă dealul ca obstacol al sorții, și care totdeauna va mai avea de trecut încă un deal și încă un deal, sau duioșia unui suflet, care circulă sub zodiile unui destin ce-și are suișul și coborâșul, înălțările și cufundările de nivel, în ritm repetat, monoton și fără sfârșit (Ibidem, p. 195). Specific poeziei românești este „versul construit din silabe accentuate și neaccentuate, una câte una”, asemenea ritmului „alcătuit din deal și vale sau din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lucru; lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca; urcă; urît; urme; ușor; viață la țară; viață; vis; vopsit; zăpadă; zid (1); 783/182/62/120/1 președinte: conducător (88); Băsescu (61); șef (49); putere (35); țară (33
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
taică, puțurile, / Pe la câmpurile grele. Fi-vei, Doamne, undeva, / Fericit de viața ta."120 Dorința de a păstra soarele și de a-l ajuta să treacă peste momentul solstițiului este ilustrată în diferite ipostaze pământești care păstrează simbolismul astral, fără suișuri sau coborâșuri, pe veșminte: "Acolo-n jos, Doamne, mai josu, / Unde-i locu mai frumosu, / Nu știu ceață-i ori verdeață, / Ori i-o turmă de oi creațe? / Da la oi cine-și d-umbla-re? / Dumnezeu și Sânt Pătru, / Cu fluiera
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cam multe!) antisemite. Pînă a citi memoriile "sovietologului" (cum se autointitulează) Furdui, sincer să fiu, nu știam că numele lui Stalin Djugașvili s-ar traduce prin... fiul evreicei! (djuga = evreică). Hm... Culmea ironiei! Mai întîlnim, în viața-i meandrată, cu suișuri & coborîșuri ce alternau suspect de des, cu clipe de glorie și momente de spaimă, cu prosperitate și calicie, cu beții prelungi și abstinențe efemere, cu femei de lume care din carte rezultă că doar trec pe lîngă autor, cu roluri
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Le Cimetière des Voitures, par exemple. Cela disparaît complètement dans le travail de Victor Garcia sur l'œuvre. Mais je crois que cette construction ne peut intéresser que moi-même ou peut-être des spécialistes. C'est une satisfaction toute personnelle. [...] Je suiș toujours très surpris. Je n'ai jamais vu une représentation qui colle à mă pièce, qui corresponde à mă mise en scène intérieure. [...] Mă mise en scène personnelle doit demeurer secrète, c'est celle que je juge la plus foisonnante
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
să formeze o sinteză superioară." (Val. Panaitescu ș.a., Terminologie poetica și retorica, Editura Universității "A. I. Cuza" din Iași, 1994, pp. 129-130). 50 "DILA: [...] Tu ne ferais pas de mal à une mouche. EMANOU (l'air honteux): Mais și, j'en suiș capable. Je leș tue. DILA (au comble de l'étonnement): Tu en serais capable? EMANOU (s'excusant): Enfin, de temps à autre. DILA:. Et tu tues toujours des mouches? EMANOU: Non, quelquefois je tue autre chose. DILA: Des gens aussi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
imitativ și de dublare a lumii: inițial marea mască e o imitație (Biblie) imputrescibila a strămoșului. Abia când imaginația magică își pierde "caracterul ei operațional", se convertește în estetică.", în Gilbert Durând, op. cît., p. 404. 91 " L'EMPEREUR: [...] Je suiș l'éléphant sacré. Grimpe sur mes flancs et nous allons gagner l'année sainte de Brahma. [...] L'ARCHITECTE. En avânt éléphant sacré roșe, nous allons en pèlerinage voir Brahma aux quatorze mains, nous allons nous faire bénir quatorze fois par
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
allais naître personne n'a voulu la laisser entrer chez soi. Seuls une petite vache et un ânon qui se trouvaient dans une étable très délabrée eurent pitié d'elle. Alors mă mère est entrée dans une étable et je suiș né. L'âne et la vache me réchauffaient de leur haleine. La vache était contente de me voir naître et elle faisait "Meuh! Meuh!" Et l'âne brayait et remuait leș oreilles. DILA: Personne n'a voulu écouter ta mère
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de România sau de vreun sistem politic din țară, de altfel, nu spune niciunde de ce-a fugit, însă a devenit, spune Ion Vartic, un străin nu numai în sensul civil, si ci metafizic, înscriindu-și sentința în Caiete: "je suiș apatride dans tous leș sens et par choix"26. Cornel Ungureanu, în Mircea Eliade și literatura exilului, 27 numește exilul o "dezrădăcinare și o înfrângere", iar pe Cioran, "un om care a pierdut războiul", deși, chiar din perioada românească, deja
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
prioritate academică, ci de o chestiune personală. În adâncul inimii, îmi este indiferent ce gândesc despre mine filozofii de astăzi; căci eu nu scriu pentru ei.“70 Ca și în anii petrecuți la Cambridge înainte de război, dispoziția lui Wittgenstein cunoștea suișuri și coborâșuri în funcție de capacitatea sau incapacitatea lui de a lucra într-un mod pe care să-l resimtă drept satisfăcător. Revenirea continuă a acestei teme în scrisorile și însemnările sale dezvăluie pecetea de neșters pe care a pus-o asupra
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lor în revistele de modă că subiecte de cronică mondenă: "Să femme, la jolie Mme Dambreuse, que citaient leș journaux de modes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.54] sau cu alegerea unui nume mitic: "Eh bien, voilà, mon cher, je suiș comme toutes leș femmes, j'ai mes... mes faiblesses, mes petitesses, j'aime ce qui brille, ce qui sonne. J'aurais adoré porter un nom noble. Est-ce que vous ne pourriez pas, à l'occasion de notre mariage, vous... vous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cœur, pp.110-111]; luna de miere: "Delestang et să femme revenaient d'un voyage en Italie" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă, ca în cazul învățătoarei Caroline Hamelin: "Je ne m'y suiș pas jetée, j'étais vibranțe d'allégresse, gonflée d'un espoir, immense, quinze jours après, quand je suiș pârtie avec mon frère pour l'Orient..." [Zola, L'Argent, p.72]. Frédéric se retrage cu Rosanette la Fontainebleau în timpul evenimentelor revoluționare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Excellence Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă, ca în cazul învățătoarei Caroline Hamelin: "Je ne m'y suiș pas jetée, j'étais vibranțe d'allégresse, gonflée d'un espoir, immense, quinze jours après, quand je suiș pârtie avec mon frère pour l'Orient..." [Zola, L'Argent, p.72]. Frédéric se retrage cu Rosanette la Fontainebleau în timpul evenimentelor revoluționare. Michèle de Burne îl trimite pe iubitul ei departe de actualele sale aventuri. Amanții din românele și nuvelele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îl avait păru absorbé dans le spectacle de son assiette" [Zola, La Curée, p.44]. Recepțiile nu sunt un lucru ușor: "Tu aș eu beaucoup de monde? ...Oh! un monde fou, toutes ces dames! Ça n'a pas désempli... Je suiș morte ..." [Zola, Une page d'amour, p.52]. De aceea Pariziana nu mai dorește să se obosească cu organizarea meselor și transfera recepțiile într-un local din oraș: "Dès qu'ils furent seuls, Mme de Marelle baissa la voix: "Vous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pariziana nu mai dorește să se obosească cu organizarea meselor și transfera recepțiile într-un local din oraș: "Dès qu'ils furent seuls, Mme de Marelle baissa la voix: "Vous ne savez pas, j'ai un grand projet (...) je ne suiș pas organisée pour ça, et, d'ailleurs, je n'entends rien aux choses de la maison, rien à la cuisine, rien à rien. J'aime vivre à la diable. Donc, je leș reçois de temps en temps au restaurant (...) au café
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modernă. Seducătoare cu renume, Pariziana face ravagii în lumea bărbaților, care devin prizonierii seducției sale297. Soarta bărbatului este de a rămâne servitorul nenumăratelor sale capricii 298. Alegerea iubitului este prioritatea Parizienei: "En tous cas, je vous préviens que, moi, je suiș incapable de m'éprendre vraiment de n'importe qui..." [Maupassant, Notre coeur, p.206]. Chiar și amantul perfect, care se oferă în întregime, cu pasiune și avere, nu poate obține în ochii Parizienei decât o afecțiune trecătoare: "amant impuissant à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de noțiunea valorilor clasei lor350. Similitudinea s i ț u a ț i i l o r m a ț e r i a l e atinge cote de neînchipuit. Curtezana Nana devine și proprietara de domenii: "Vous savez, je suiș propriétaire... Oui, j'achète une maison de campagne" [Zola, Nana, p.165]. Muffat este capabil de a se ruină completpentru ea: "îl sentait qu'elle le possédait, îl aurait tout renié, tout vendu, pour l'avoir une heure, le soir-même
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]