3,755 matches
-
În trecut. Din acest moment, totul pentru el s-a sfârșit. Disperarea va dizolva, În final, Însăși conștiința persoanei. Pierderea sensului propriei sale persoane este urmată de pierderea sensului și a rațiunii individului de a mai trăi. Apar idei de suicid și chiar acte suicidare. Care este relația dintre căință-disperare-suicid? Răspunsul Îl aflăm, În mod paradoxal, În justificarea suicidului, ca gest simbolic. Pe de o parte, persoana, autoculpabilizându-se, plătește prin propria sa moarte; pe de altă parte, suicidul este gestul simbolic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei. Pierderea sensului propriei sale persoane este urmată de pierderea sensului și a rațiunii individului de a mai trăi. Apar idei de suicid și chiar acte suicidare. Care este relația dintre căință-disperare-suicid? Răspunsul Îl aflăm, În mod paradoxal, În justificarea suicidului, ca gest simbolic. Pe de o parte, persoana, autoculpabilizându-se, plătește prin propria sa moarte; pe de altă parte, suicidul este gestul simbolic prin care persoana vinovată se desprinde de vinovăția sa, trecând Într-un alt registru al existenței. Regretul, căința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Apar idei de suicid și chiar acte suicidare. Care este relația dintre căință-disperare-suicid? Răspunsul Îl aflăm, În mod paradoxal, În justificarea suicidului, ca gest simbolic. Pe de o parte, persoana, autoculpabilizându-se, plătește prin propria sa moarte; pe de altă parte, suicidul este gestul simbolic prin care persoana vinovată se desprinde de vinovăția sa, trecând Într-un alt registru al existenței. Regretul, căința și remușcarea, deși sunt forme speciale de Întoarcere În trecut ale persoanei, raportate la actele sale negative, au ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi umane care distrează asistența dar strecurând Însă În acest context și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Traite de l’action morale. Vol. I-II. PUF, Paris, 1961. 9. Bastide, G. Meditation pour une ethique de la personne. PUF, Paris, 1953. 10. Bastide, G. Les grands themes moraux de la civilisation occidentale. Bordes, Paris, 1958. 11. Bayet, A. Le suicide et la morale. F. Alcan, Paris, 1922. 12. Berdiaev, N. Adevăr și revelație. Ed. de Vest, Timișoara, 1993. 13. Berdiaev, N. Spirit și adevăr. Paideia, București, 1996. 14. Berdiaev, N. De la destination de l’homme. Ed. Je Sers, Paris, 1935
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
71. Ollé-Laprune, L. Le prix de la vie. Belin Frères, Paris, 1918. 72. Pinel, Ph. Traité médico-philosophique sur l’aliénation mentale. J. A. Brosson, Paris, 1809. 73. Platon. Oeuvres. Vol. I-II, Gallimard, Paris. 74. Proal, L. Le crime et le suicide passionnels. F. Alcan, Paris, 1900. 75. Rădulescu-Motru, C. Știință și energie. BPT, București, 1946. 76. Ribot, T. La psychologie des sentiments. F. Alcan, Paris, 1925. 77. Robert, F. L’humanisme. Essai de définition. Les Belles Lettres, Paris, 1946. 78. Sartre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazul unei doamne care s-a otrăvit singură prin Întrebuințarea excesivă a acestui drog, puțin timp Înainte de anexarea Panjabului. Această doamnă a luat suc de mac amestecat cu ulei - metoda adoptată de obicei atunci când doresc să zădărnicească asistența medicală. Motivul suicidului era gelozia, soțul ei având o altă soție care, credea, se bucura de iubirea soțului ei mai mult decât dânsa. Aflând Împrejurările, magistratul mi-a cerut să o Îngrijesc. Trecuse o oră de când luase opiul și am găsit-o perfect
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
20 de ani, în cadrul Institutului de Neurologie și Psihiatrie al Academiei de Științe Medicale din România. În această perioadă am abordat majoritatea aspectelor legate de sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a grupului familial, epidemiologia bolilor psihice, adaptarea și inadaptarea psihosocială, activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu instituirea unor măsuri practice de asistență a bolnavilor psihic, așa cum se poate vedea în cele de mai jos. Fig. Concepția despre om și viață: Sfera pericolului social al nebuniei Sfera măsurilor de protecție medico-sociale Formele pericolului: conflictul, violența, crima, suicidul, drogul Normalizarea pericolului: nebunia/boala psihică Atribuirea pericolului prin personalizare: nebunul/bolnavul psihic Măsuri social-juridice: urmărire, izolare, sancțiuni Măsuri de prevenire: psihoprofilaxie, alte forme de igienă mintală Măsuri de reprimare: izolare, internare, tratament Nebunia/boala psihică Măsuri medicale Măsuri psihiatrice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihiatrie. Un rol deosebit trebuie acordat asistenței și protecției unor categorii sociale, cum sunt copiii și adolescenții, familia, populația cu handicap, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice, precum și unor factori cu risc crescut de vulnerabilitate psihică, precum: alcoolismul, toxicomaniile, tentativele de suicid, delincvenții, alte sociopatii. Pe lângă măsurile psihoprofilactice, în cadrul recuperării extrem de importante vor fi reorientarea profesională și resocializarea bolnavilor psihic sau a deficienților. 7. Istoric Deși s-a constituit ca disciplină teoretică și specialitate medico-socială abia în secolului XX, se poate spune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologiei, în lucrarea sa Les pasions de l’âme. Ulterior, ne oferă și măsuri de remediere în Reguli pentru îndreptarea sufletului. Preocupări de ordin filosofic, moral și antropologic referitoare la nebunie, considerată de data aceasta ca boală psihică, și la suicid întâlnim și la I. Kant și, ulterior, în special din perspectivă psihologico-morală, la Maine de Biran. Reluând problematica omului, romantismul aduce în mod inevitabil în discuție nebunia. O dată cu acesta se produce însă neta diferențiere a preocupărilor în două direcții: filosofico-morală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Academiei de Științe Medicale din București. Între 1975 și 1995 sunt elaborate studii și cercetări științifice privind problemele de igienă mintală de un colectiv de specialiști condus de dr. C. Enăchescu și dr. A. Retezeanu. Sunt abordate, în principal, problema suicidului sub toate aspectele sale, alcoolismul, psihoigiena familiei, psihoigiena bolilor psihice la tineri și adulți, elaborarea unor măsuri de psihoprofilaxie cu caracter general sau particular etc. În 1990 se constituie Liga Română de Sănătate Mintală, care-și propune un larg program
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cenestezii, dismorfofobii, ipohondria, falsa sarcină, perversiuni sexuale; e) tehnicile corporale, ce reunesc totalitatea procedeelor exercitate asupra corpului persoanei umane, cu o largă paletă de aspecte, cum ar fi: cosmetica și vestimentația, asceza, simularea bolilor, procedeele terapeutice (medicale sau chirurgicale), automutilările, suicidul sau tortura fizică. Psihologia se ocupă de aspectul subiectiv-sufletesc al persoanei umane, adică de totalitatea proceselor psihice ale acesteia, de conduitele, reacțiile și acțiunile sale, precum și de raporturile dintre om și lume. Din punct de vedere psihoantropologic, distingem și în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și regres. Ambele situații vor influența starea de sănătate mintală. Societățile și culturile „deschise” reprezintă condiția evoluției pozitive a sănătății mintale, pe când societățile și culturile „închise” întrunesc condițiile morbigenetice care vor duce la tulburarea stării de sănătate mintală (nevroze, depresii, suicid, anxietate etc.). Omul este sănătos în măsura în care starea sa se constituie ca normalitate în raport cu fluctuațiile ambientale, el fiind capabil a institui noi modele de comportament, a-și schimba modul de reacție, a-și transforma condițiile de viață și modul de gândire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trei categorii: factori concomitenți, factori precipitanți și factori predispozanți. 1) Factorii concomitenți sunt reprezentați prin următoarele: a) sex: s-a constatat că femeile sunt mai predispuse la nevroze și stări depresive, pe când bărbații sunt mai predispuși la sociopatii, alcoolism și suicid; b) starea civilă: persoanele căsătorite prezintă o frecvență scăzută a bolilor psihice; o frecvență crescută a bolilor psihice este înregistrată la persoanele divorțate, separate și la celibatari; c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural este mai tolerant
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interioară, o epuizare emoțional-afectivă, o încremenire dată de sentimentul propriei inutilități; incapacitatea de a mai acționa, sentimentul de a fi închis; lipsa de perspectivă care anulează orice motivație de a mai fi sau de a mai face ceva util; e) suicidul este forma ultimă, extremă, de cea mai severă gravitate, a înstrăinării și epuizării interioare prin alienarea comunicării și a relațiilor interumane ale individului în societatea modernă; în acest caz, individul, complet depersonalizat, pierde sensul și rațiunea de a mai trăi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evidență faptul că în mediul rural factorii de risc pentru sănătatea mintală sunt mult mai reduși și diferiți de cei de la oraș. Ceea ce normează viața la sat sunt valorile morale și tradițiile locale. Bolile psihice sunt mai rare, ca și suicidul sau violența. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt alcoolismul sau tulburările de tipul oligofreniilor și epilepsia. În cazul orașului, viața cotidiană nu mai aparține ca mod de planificare individului. Individul se află la dispoziția societății și nu societatea este cea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
consecințe numeroase și prelungite în timp. Efectele pe care schimbarea frecventă și rapidă a „modului de viață” le va avea asupra comunităților de indivizi sunt următoarele: tulburări psihice (nevroze, depresii, afecțiuni psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de adaptare/integrare; tensiune și conflict în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante, cu creșterea delincvenței, a toxicomaniilor și a criminalității; creșterea riscului bolilor psihice, a surmenajului, a nevrozelor, tentativelor de suicid etc.; destrămarea familiei; mutațiile în modelele de educație a copiilor și tineretului. Se poate constata din cele de mai sus că bolile orașului sunt de fapt expresia socială a bolilor comunității social-umane, a afectării directe a stării de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipul următor: creșterea factorului de risc morbigenetic datorită unor cauze cu efect patogen asupra stării de sănătate mintală (zgomotul, poluarea, crizele sociale, lipsa de locuințe, scăderea puterii economice a populației, șomajul, migrațiile de populație, scăderea coeziunii sociale etc.); creșterea ratei suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Pregătirea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte: depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală; prevalența bolilor psihice în grupul populațional vizat; rata îmbolnăvirilor și vulnerabilitatea populației; aspectele particulare cu risc pentru sănătatea mintală (suicidul, tulburările de comportament, alcoolismul, toxicomaniile, stările depresive, nevrozele, psihozele etc.; b) organizarea și planificarea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte practice: fixarea obiectivelor acțiunii de igienă mintală; stabilirea etapelor de realizare a obiectivelor propuse; verificarea rezultatelor obținute
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania, violențele corporale, homicidul). În cazul agresivității, trebuie să se aibă în vedere două aspecte principale: agresivitatea îndreptată către sine sau autoagresivitatea și agresivitatea îndreptată către comunitatea umană
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stări de angoasă, suferințe fizice sau somatice rău definite, apatie, dispoziție tristă, plâns, depresie, deznădejde, la care se asociază idei sumbre, pesimiste, izolarea de lume și dezgustul față de viață, fenomene ce pot merge până la refuzul alimentar sau chiar tentative de suicid. În cazul acesta se impun măsuri de igienă mintală, fie de tip curativo-psihiatric, fie de ordin psihoprofilactic, în sensul următor: măsuri psihopedagogice privind dezvoltarea emoțional-afectivă a copiilor; evitarea conflictelor, a traumatismelor psihoemoționale, a carențelor și frustrărilor afective, în special la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alternarea activității cu perioade de repaus; respectarea programului de somn; evitarea consumului de psihostimulante (cafea, droguri, euforizante, alcool etc.); depistarea precoce și instituirea unor măsuri de terapie și psihoprofilaxie a tulburărilor afective și, în special, a ideilor sau tentativelor de suicid; dispensarizarea bolnavilor psihic cu afecțiuni afective și controlul periodic al acestora, cu administrarea tratamentului corespunzător; un regim de muncă protejat, reducerea efortului fizic sau intelectual, a încordării psihice sau a solicitării emoțional-afective. 4. Psihoprofilaxia personalității Sistemul complex al personalității umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]