2,494 matches
-
4 subprefecți și anume: plasa Tulcea, cu reședința în comuna Cataloi, compusă din 15 comune; plasa Babadag, compusă din 25 de comune; plasa Măcin, cu reședința în urbea Măcin, compusă din 16 comune, și plasa Sulina, cu reședința în orașul Sulina, compusă din 6 comune"2919. În opinia prefectului județului Tulcea, "împărțirea administrativă a județului este cu totul disproporționată prin faptul că numărul comunelor ce compun circumscripțiunile este mare și acestea sunt foarte distanțate de reședințele plășilor"2920. Având în vedere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666 țigani, 516 italieni, 392 greci, 261 evrei și 17 germani 2933. Plasa Sulina avea un număr de 14 610 locuitori, din care: 2 965 greci, 2 924 români, 4 753 ruși, 2 080 lipoveni, 391 turci, 380 evrei, 319 armeni, 111 bulgari și 71 germani 2934. Astfel, în județul Tulcea, populația era compusă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Câșla, Malcoci, Mahmudia, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, Parcheș, Poșta, Sarighiol, Sarinasuf, Satu Nou și Somova. Plasa Măcin cuprindea localitățile: Balabancea, Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Cuiumpunar, Greci, Isaccea, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcoaia și Văcăreni 2937. În același timp, plasa Sulina cuprindea localitățile: Sulina, Sfiștofca, Sfântu Gheorghe, Satu Nou, Caraorman și Chilia. Într-o altă secțiune a rapotului său, prefectul I. C. Atanasiu prezenta situația spitalelor din orașele: Sulina, Babadag, Isaccea și Măcin. Referindu-se la spitalul din orașul Sulina, prefectul I. C
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, Parcheș, Poșta, Sarighiol, Sarinasuf, Satu Nou și Somova. Plasa Măcin cuprindea localitățile: Balabancea, Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Cuiumpunar, Greci, Isaccea, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcoaia și Văcăreni 2937. În același timp, plasa Sulina cuprindea localitățile: Sulina, Sfiștofca, Sfântu Gheorghe, Satu Nou, Caraorman și Chilia. Într-o altă secțiune a rapotului său, prefectul I. C. Atanasiu prezenta situația spitalelor din orașele: Sulina, Babadag, Isaccea și Măcin. Referindu-se la spitalul din orașul Sulina, prefectul I. C. Atanasiu preciza că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcoaia și Văcăreni 2937. În același timp, plasa Sulina cuprindea localitățile: Sulina, Sfiștofca, Sfântu Gheorghe, Satu Nou, Caraorman și Chilia. Într-o altă secțiune a rapotului său, prefectul I. C. Atanasiu prezenta situația spitalelor din orașele: Sulina, Babadag, Isaccea și Măcin. Referindu-se la spitalul din orașul Sulina, prefectul I. C. Atanasiu preciza că acesta a fost înființat de către Comisia Europeană a Dunării în anul 1856. În anul 1908 spitalul "are 39 de paturi și primește numai marinari
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
timp, plasa Sulina cuprindea localitățile: Sulina, Sfiștofca, Sfântu Gheorghe, Satu Nou, Caraorman și Chilia. Într-o altă secțiune a rapotului său, prefectul I. C. Atanasiu prezenta situația spitalelor din orașele: Sulina, Babadag, Isaccea și Măcin. Referindu-se la spitalul din orașul Sulina, prefectul I. C. Atanasiu preciza că acesta a fost înființat de către Comisia Europeană a Dunării în anul 1856. În anul 1908 spitalul "are 39 de paturi și primește numai marinari, lucrători și funcționari ai Comisiei"2938. Spitalul din Babadag, înființat în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iar până la 1 octombrie 1908 "s-au mai înființat încă 6 grădini"2948. În orașul Tulcea "funcționează 4 școli de băieți, 4 de fete și două mixte, iar câte una de băieți și fete în orașele: Babadag, Măcin, Isaccea și Sulina"2949. Din același document reieșea faptul că, în cursul anului 1908, în județul Tulcea, "corpul didactic urban a fost reprezentat prin 25 de bărbați și 43 de femei"2950. Anul 1908 a fost marcat de redeschiderea "problemei orientale" ca urmare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în strada Traian din orașul Constanța (...) iar din suma ce va rezulta să se plătească ministerului de Război prețul clădirii închisorii militare din acel oraș"2965. În aceeași zi era emis un alt decret regal prin care "comuna urbană nereședință Sulina (...) este autorizată a da în concesiune domnului Blebea din Constanța (...) iluminatul cu electricitate"2966. La 20 martie 1909 a fost emis la București un decret regal prin care "domnul Ioan N. Drăghici, licențiat în drept"2967 era numit "în funcțiunea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța, erau arondate plășii Măcin din județul Tulcea. Totodată, comunele Calfa, Topolog și Urumbei urmau a face parte din plasa Istru aparținând județului Tulcea 2971. Ca urmare a noii diviziuni administrative, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Frecăței, Lascăr Catargiu, orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Frecăței, Lascăr Catargiu, orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe. Reședința plășii Sulina era orașul Sulina. În componența plășii Măcin intrau orașele Măcin și Isaccea și comunele: Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Dăieni, Dorobanțu, Greci, Ion
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Frecăței, Lascăr Catargiu, orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe. Reședința plășii Sulina era orașul Sulina. În componența plășii Măcin intrau orașele Măcin și Isaccea și comunele: Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Dăieni, Dorobanțu, Greci, Ion Brătianu, Jijila, Luncavița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe. Reședința plășii Sulina era orașul Sulina. În componența plășii Măcin intrau orașele Măcin și Isaccea și comunele: Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Dăieni, Dorobanțu, Greci, Ion Brătianu, Jijila, Luncavița, Mircea Vodă, Ostrov, Pecineaga, Principele Nicolae, Traian, Turcoaia și Văcăreni 2974. Plasa Babadag cuprindea orașul Babadag
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe. Reședința plășii Sulina era orașul Sulina. În componența plășii Măcin intrau orașele Măcin și Isaccea și comunele: Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Dăieni, Dorobanțu, Greci, Ion Brătianu, Jijila, Luncavița, Mircea Vodă, Ostrov, Pecineaga, Principele Nicolae, Traian, Turcoaia și Văcăreni 2974. Plasa Babadag cuprindea orașul Babadag și comunele: Alibeichioi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea a jucat, astfel, un rol major în modernizarea și dezvoltarea economiei naționale, România devenind, treptat, un stat cu un sistem de comunicații și transport diversificat și modern aflat în plin proces de dezvoltare. Este adevărat, însă, că importanța portului Sulina s-a diminut puternic odată cu dezvoltarea impetuoasă a portului maritim de la Constanța, dezvoltare impulsionată de construcția liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă ce punea în legătură directă capitala țării, București, cu portul Constanța. Inaugurarea portului maritim Constanța a determinat dezvoltarea rapidă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
îl informa pe domnul Gheorghe Coandă, căpitan în rezervă, în legătură cu faptul că "prin înaltul decret regal nr. 1 605 din 1 mai anul 1911 Majestatea Sa Regele a binevoit a aproba transferarea domniei voastre în funcțiunea de subprefect al plășii Sulina din județul Tulcea, în locul domnului Dimitrie Strat, transferat"3061. La finele lunii aprilie 1911 regele Carol I și regina Elisabeta, însoțiți de către principele Ferdinand, principesa Maria și fiul lor, principele Carol, au făcut o croazieră pe Dunăre cu yahtul regal
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a IX-a, după care "domnul Ștefan Borș, primarul orașului, îi iese în întâmpinare cu tradiționala tavă cu pâine și sare"3067. În după-amiaza zilei de 1 mai 1911 vasul pe care se afla familia regală a sosit în portul Sulina, unde "domnul Duiliu Zamfirescu, ministru plenipotențiar, delegat al României în C.E.D. prezintă pe delegații puterilor străine și pe funcționarii superiori ai comisiei"3068, iar "domnul Petru Sfetescu, prefectul județului, prezintă pe membrii corpului consular local și pe celelalte persoane oficiale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
C.E.D. prezintă pe delegații puterilor străine și pe funcționarii superiori ai comisiei"3068, iar "domnul Petru Sfetescu, prefectul județului, prezintă pe membrii corpului consular local și pe celelalte persoane oficiale și notabile ale orașului, după care domnul Stere Ionescu, primarul Sulinei, prezintă Majestății Sale tradiționala pâine și sare"3069. În cursul vizitei în orașul Sulina, regele Carol I a inspectat șantierul catedralei ortodoxe din oraș, exprimându-și dorința ca lucrările de construcție să fie accelerate. Ulterior, vasul regal s-a îndreptat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul Petru Sfetescu, prefectul județului, prezintă pe membrii corpului consular local și pe celelalte persoane oficiale și notabile ale orașului, după care domnul Stere Ionescu, primarul Sulinei, prezintă Majestății Sale tradiționala pâine și sare"3069. În cursul vizitei în orașul Sulina, regele Carol I a inspectat șantierul catedralei ortodoxe din oraș, exprimându-și dorința ca lucrările de construcție să fie accelerate. Ulterior, vasul regal s-a îndreptat spre Tulcea, iar de aici, spre Hârșova, unde "domnul prefect Sfetescu s-a retras
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3075 ortodoxă din Constanța. După slujbă, în după-amiaza aceleiași zile, familia regală a plecat cu trenul regal spre București. La 12 iulie 1911 Direcția Administrației Generale a Personalului din cadrul ministerului de Interne îl înștiința pe domnul Gheorghe Coandă, subprefectul plășii Sulina, că "prin înaltul decret regal nr. 2 473 din 12 iulie 1911 M. S. Regele a binevoit a aproba transferarea domniei voastre, în aceeași calitate, (...) la plasa Isaccea (...) în locul domnului I. Alexandrescu"3076. La 3 noiembrie 1911 aceeași direcție din cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3092. La 15 ianuarie 1912 s-a desfășurat la București congresul Partidului Conservator. Cu acest prilej au fost expediate din Dobrogea către ministrul de Interne, domnul Alexandru Marghiloman, telegrame de susținere pentru guvernul conservator. Acestea erau expediate din orașele: Tulcea, Sulina, Babadag, Măcin, Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia. Printre semnatarii telegramei expediate din Sulina se afla atât primarul orașului, domnul A. Petra, cât și ajutorul primarului, domnul D. Jalbă. De asemenea, telegrama expediată din Isaccea era semnată, printre alții, și de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cu acest prilej au fost expediate din Dobrogea către ministrul de Interne, domnul Alexandru Marghiloman, telegrame de susținere pentru guvernul conservator. Acestea erau expediate din orașele: Tulcea, Sulina, Babadag, Măcin, Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia. Printre semnatarii telegramei expediate din Sulina se afla atât primarul orașului, domnul A. Petra, cât și ajutorul primarului, domnul D. Jalbă. De asemenea, telegrama expediată din Isaccea era semnată, printre alții, și de către domnul Ștefan Cardaș, președintele comisiei interimare din localitate, și domnul Zisu Psaropol, vicepreședintele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1858, construcția liniei de cale ferată Constanța-Cernavodă s-a finalizat în anul 1860. În anul 1864 a fost realizată o nouă împărțire administrativă în Imperiul Otoman, astfel că, sangeacul Tulcea din cadrul vilaietului Dunării cuprindea 8 cazale: Babadag, Mangalia, Medgidia, Sulina, Tulcea, Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia. Dintre conducătorii sangecului Tulcei s-au remarcat Razim Pașa și Ismail Pașa, care au realizat o parte din cheiul portului Tulcea, au construit o serie de clădiri publice în Tulcea, și au instalat o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de perspectiva creării unui mare principat bulgar cu ieșire la Marea Egee și Marea Neagră, principat ce urma a se afla sub influența Rusiei. O altă prevedere a tratatului de la San Stefano viza cedarea către Rusia a sangeacului Tulcei cuprinzând cazalele: Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Medgidia și Kustendge, precum și delta Dunării și insula Șerpilor, în schimbul unei părți importante din despăgubirea de război datorată Rusiei de către Imperiul Otoman. Guvernul român nu a acceptat prevederile tratatului de pace de la San Stefano
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cancelarului german Otto von Bismarck. Tratatul de pace de la Berlin, semnat la 1/13 iulie 1878, recunoștea independența României (art. 43), recunoaștere condiționată de modificarea art. 7 al constituției României din 1866. Totodată, România primea sangeacul Tulcei cuprinzând cazalele: Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Constanța și Medgidia fiind obligată să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. La începutul anului 1878 guvernul român a trimis în Dobrogea o comisie civilă în scopul unei temeinice documentări privind: regimul politic și juridic, serviciile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
alegerii consilierilor de către locuitori, cât și prin numirea unora dintre consilierii județeni. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei din 9 martie 1880 județul Constanța se compunea din plășile: Constanța, Hârșova, Mangalia și Medgidia, în timp ce, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Sulina, Babadag și Măcin. Totodată, județele Constanța și Tulcea aveau câte un consiliu județean format din 12 membri din rândul cărora ministrul de Interne numea președintele consiliului pentru un mandat de un an. Prefectul județului Tulcea alegea, dintr-o listă de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]