1,423 matches
-
decizie ale ministeriatului Marga. Echipa recunoaște că, deși aparent descriptivă, lucrarea este „Încărcată de opțiuni valorice”, raportîndu-se la nivelul ideal al „Învățămîntului democratic modern” și la conținuturile sociale ale școlii. Acest model nu este Însă explicit, lăsînd un spațiu larg „supozițiilor cel mai adesea tacite” pe care se Întemeiază Învățămîntul românesc azi. Autorii se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că Învățămîntul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
r)zboiului. Înclin s) fiu optimist, deoarece consider c) interdependenta este sc)zut), în cazul actualului sistem bipolar, dac) ar fi s) îl compar)m cu cel anterior, multipolar. Opinia contrar), susținut) de obicei în prezent, se întemeiaz) pe patru supoziții. Mai întâi, lumea statului-națiune a f)cut loc unei lumi în care națiunile nu mai sunt în mod riguros și general înțelese că actorii cei mai importanți, avându-și statutul și traiectoriile determinate în principal de capabilit)țile lor variate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și termenul contra-educare, fiindcă dispune de un impact generalizator, integrativ: are consistența unei umbrele conceptuale definitorii. În rest, mă Îndoiesc. „De-programare a creierului” este ofensator, fiindcă sugerează faptul că toți avem creierul programat - or, eu mă opun deschis acestei supoziții. Nu l-am avut niciodată! Dau un exemplu empiric. În ’90, din Întâmplare, am fost intermediarul mai multor transporturi cu ajutoare din Occident. Oamenii veneau, dormeau la noi acasă, claie peste grămadă, mulți intelectuali francezi, englezi etc. Nici numele nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în limba rusă), De la cronografie la literatura modernă (1974) ș.a. Noutatea cercetărilor pe care le întreprinde rezidă atât în bogăția și, deseori, în ineditul materialului documentar, cât și în capacitatea de a analiza cu minuție toate aspectele unei probleme, formulând supoziții judicioase și concluzii întemeiate. L. a desfășurat și o intensă activitate de editor. A îngrijit, singur sau în colaborare, ediții din scrierile lui Costache Conachi, Gh. Asachi, Alecu Russo, Victor Crăsescu, Al. Mateevici ș.a., a colaborat la alcătuirea unor manuale
LEVIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287792_a_289121]
-
grupurilor cu privire la propriile lor stări și acțiuni (optica interiorului), dar și cerința ca această optică să nu se confunde cu descrierile din exterior (în speță, ale cercetătorului). De reținut că optica exteriorului nu trebuie considerată automat ca fiind obiectivă, întrucât supozițiile axiologic-ideologice ale cercetătorului - mai mult sau mai puțin explicite - pot influența întregul demers investigațional. S-ar putea desprinde și alte prelungiri în câmpul epistemic și al sporului de deschidere și sensibilitate umană venite dinspre antropologia culturală, dar studiul grupului familial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cotidiană în societăți mai complexe. Accentul este pus pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul în activitatea zilnică descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Conceptele-cheie ale orientării etnometodologiei sunt: supoziția luată ca de la sine înțeleasă (took for granted), codurile interacțiunii, expresiile indexicale, tipificarea, reflexivitatea, intersubiectivitatea și procesualitatea (realitatea în devenire, ongoing reality). Condensat, tabloul comportamental uman preconizat de etnometodologi s-ar prezenta astfel: • În fragmentele de viață cotidiană, oamenii interacționează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
implică un sistem de coduri de acțiune bazat pe câteva „axiome” de conduită născute, cristalizate și sedimentate în practica rutinieră. Ele sunt, în cele mai multe cazuri, netransparente pentru actorii acțiunii, dar permanent profesate, luate ca subînțelese printr-un acord tacit. Respectivele supoziții, împreună cu regulile mai de detaliu (coduri) nu sunt însă niște principii abstracte, imuabile, ci au o valoare indexicală, adică se adecvează contextului (partenerii interacțiunii țin seama atent de biografia, statutul, cunoștințele, scopurile, intențiile reciproce). Expresiile indexicale verbale și nonverbale, deși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
zi, subiecții umani confruntă mereu sistemul axiomatic și codajul cu evenimente ce îl confirmă sau care ies din model. Parametrii situațiilor rămânând în limite normale, oamenii în general ajustează prin raționalizări temeiul evenimentelor ce nu se înscriu de la început în supozițiile și codurile existente, forțându-le să se subordoneze coerenței de ansamblu. La nivelul cunoașterii comune operează deci reflexivitatea, ceea ce ar reprezenta corespondentul empiric cotidian al raționalității științifice. Reflexivitatea înseamnă strategii cognitive angajate în practicile curente, inclusiv prezumția că, pentru aceleași
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
empiric cotidian al raționalității științifice. Reflexivitatea înseamnă strategii cognitive angajate în practicile curente, inclusiv prezumția că, pentru aceleași date, indivizi diferiți acordă aceleași înțelesuri (principiul intersubiectivității). Important este de reținut că pentru etnometodologirealitatea fundamentală este tocmai cea rezultată din desfășurarea supozițiilor, a codurilor și reflexivității. Realul este construit mereu de actorii sociali în procesul interacțiunii la nivel simbolic. Viața de familie apare astfel nu ca o realitate în sine, ci ca o desfășurare mereu dinamică a interacțiunii (simbolice) dintre membrii săi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-se pe familie. Metodologia ei constă în a provoca situații ce scot indivizii din fluxul normal, rutinier al vieții. Studenții, de exemplu, au fost solicitați să se poarte cu părinții lor acasă ca și cum ar fi fost oaspeți. În felul acesta, supozițiile acordului tacit din relația părinți-copii au fost determinate să iasă la lumină. Ajunși în vacanță acasă, studenții s-au purtat foarte politicos, dar și distant cu părinții lor, adresându-se cu „dumneavoastră”, cerând voie să ia ceva din frigider, ceea ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între copii), dar și dezavantaje, cu deosebire dacă soții sunt angajați în investirea de capital uman (se califică superior). Examinarea comportamentului natalist al cuplurilor conjugale prin prisma costurilor și a beneficiilor face în mică măsură apel la factorii de mentalitate. Supoziția esențială este că indivizii se comportă rațional și în această zonă a realității umane, urmărind să-și maximizeze propria bunăstare. Sacrificiul dezinteresat pentru copii este unul aparent; nevoia de afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
materialismul un substitut pentru idealism, iar consumul excesiv s-a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lor sporită pentru alte perspective și puncte de vedere, sunt Înclinați să creadă că există un țel pentru călătoria umană și un mod corect de a trăi În lume. Pe de altă parte, europenii au fost mai dornici să critice supozițiile de bază ale modernismului și să Îmbrățișeze orientarea postmodernă. Această dispoziție se datorează În mare parte distrugerii provocate de cele două războaie mondiale și spectrului unui continent aproape ruinat În 1945, ca rezultat al aderării oarbe la viziuni și ideologii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este mai bogat, cu atât acea persoană este mai independentă. Cineva este liber dacă se bazează pe el Însuși - o insulă. Cu bogăția vine și exclusivitatea, iar cu exclusivitatea - siguranța. Noul vis european se bazează pe un set diferit de supoziții despre libertate și securitate. Pentru europeni, libertatea nu se găsește În autonomie, ci, dimpotrivă, În apartenența la un tot. A fi liber Înseamnă a avea acces la o multitudine de relații cu alții. Cu cât o persoană e conectată la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
istoric, a constat în generalizarea modelului iroquez la evoluția comunitar-familială a omenirii ca întreg. O altă gravă eroare a teoriilor clasice în legătură cu personalitatea de bază (modală) și a valorilor dominante este prezumția omogenității sau cvasiomogenității contextului cultural. Și, dacă această supoziție are valabilitate pentru societățile simple, este clar că pentru cele puternic diferențiate, în analiza impactului sistemului axiologic asupra personalității, e nevoie să ne referim și la pluralitatea influențelor macro-, medioși microgrupale. Aici ambianța culturală este diferențiată în ambianțe social-politice. Cercetări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și experimentul de mai sus, numai în anumite condiții: dacă subiecții își fac publică părerea (în cazul nostru, își declaraseră adeziunea la ideea sexului protejat); dacă au mijloacele de schimbare a elementelor disonanței, ipocrizia fiind atunci activată în mintea lor. Supoziția tare a disonanței cognitive este că subiecții trăiesc uneori un mare disconfort psihic în starea de disonanță. Și, într-adevăr, numeroase studii experimentale arată că disonanța produce modificări și surescitări fiziologice, precum și neplăcere psihică (Elliot și Devine, 1994, de exemplu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în refugiul din Moldova în 1658 și a făcut și un „stagiu” la ocnă, prin 1672, solidar cu familia prigonită de Grigore Ghica), precum și știința sa de carte, de un nivel apreciabil. Iorga nu a produs temeiuri deosebite în sprijinul supoziției sale, dar L. a fost acceptat în această postură printr-un soi de consens, de mai mulți cercetători (C. Giurescu, Dimitrie Onciul, Sextil Pușcariu, C. C. Giurescu, N. Cartojan). Ipoteza s-a instalat (ultimul ei adversar însemnat a fost P. P.
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
de vegetația bogată a peninsulei și a comparat-o cu mitica Arcadie. Ulterior, când Arcadia a fost asociată cu țărmurile canadiene, r-ul a dispărut datorită, probabil unui fenomen de contaminare cu un cuvânt al amerindienilor locali micmaci. Există chiar supoziția că numele Acadia nu ar avea nici o legătură cu Giovanni da Verrazano și cu Arcadia greacă. El ar deriva pur și simplu de la cuvântul micmac cadie care Însemnă fertil. Oricum ar fi, nucleul viitoarei Acadii este o modestă așezare Habitation
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
strămoșii noștri să fi cunoscut Vulgata, după cum e la fel de plauzibil, datorită funcției acestora, de „mediatori spirituali între Roma și Constantinopol” (G. Țepelea), ca și Septuaginta să fi circulat pe teritoriul românesc. Dovezile materiale existente nu permit, însă, decât lansarea unor supoziții. Nici în ceea ce privește perioada de după Marea Schismă (1054), când Biserica română, rămasă ortodoxă, a intrat, treptat, în sfera de influență a celei sud-slave (care o izolase de Bizanț), dovezile materiale nu sunt mai numeroase. Majoritatea cercetătorilor (N. Cartojan, Șt. Ciobanu) tind
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
diavolul însuși, iar Trilling propune dubletul: Dumnezeu/răbdarea lui Dumnezeu. Numărul impresionant de soluții propuse pentru elucidarea acestei probleme ne pare simptomatic. Soluțiile istorice nu au nici un punct de reper concret, nici o justificare legitimă. Nu poate fi vorba decât de supoziții mai mult sau mai puțin arbitrare, de speculații savante, nelipsite uneori, după cum am văzut, de o anumită savoare. Cât despre explicațiile mitologice, acestea sunt complet lipsite de sens. O problemă de ordin istoric, cum este cea a lui 6∀ϑΞΠΤ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se referă, probabil, la persecuția creștinilor de către iudei, în timpul scurtei, dar sângeroasei insurecții conduse de Bar Kokhba. Cu toate acestea, contextul scripturistic creat de citatele din Cartea lui Daniel rămâne predominant, referirea la un posibil context istoric nefiind decât o supoziție lipsită de argumente hotărâtoare. Pe de altă parte, interpretarea lui Irineu trimite indirect la un episod din 4 Ezdra (sec. I d.Cr.), episod ce relatează viziunea „femeii în doliu” (9,39-10,59). Profetul primește această viziune pe când se afla pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
refugiindu‑se în Egipt, în momentul cuceririi Ierusalimului. Paralipomenele lui Ieremia ne propun un scenariu diferit, care s‑ar putea afla, la rândul său, la originea scrierilor lui Victorin (respingerea apocrifelor de către Victorin nu este, după părerea noastră, decât o supoziție nefondată). Într‑adevăr, ultimele capitole ale scrierii (8‑9) relatează întoarcerea profetului la Ierusalim, restaurarea cultului în templu, moartea sa, urmată de o înviere spectaculoasă și, în fine, martiriul său (prin lapidare), la capătul activității de profețire a venirii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prin lapidare era în perfectă consonanță, dat fiind că cei doi martori eshatologici din capitolul 11 al Apocalipsei au avut aceeași soartă. Exegetul descoperă, se pare, în Paral. Ier., un scenariu analog celui de la sfârșitul veacurilor (aceasta rămâne, desigur, o supoziție). Ca ultim argument, el citează un verset din Ieremia (1,5): „Mai înainte de a fi în pântecele maicii tale te‑am cunoscut, mai înainte de a veni pe lume te‑am sfințit și te‑am rânduit profet între neamuri” (11,3
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
întotdeauna preocupați de cercetarea pricinilor care provocau morțile voievodale. Pentru ei, Voievozii, cei mai mulți insuportabili - pedepsiți câteodată prin maziliri, pierderi ale averilor acumulate ilicit și pribegii umilitoare, nu mureau pur si simplu. Când catadicseau să vorbească despre cauze, ea făcea loc supozițiilor. Ici-colo doar o aplicare către precizie. Cum se întâmplă cu autorul acelor cronici puse multă vreme pe seama lui Nicolae Costin („Pseudo - M. Costin”), care nu s-a dat în lături de la efortul de a se informa pentru mici demonstrații de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moartea lui Mihail Movilă, care și-a dat duhul, vegheat de maică-sa, Doamna Marghita, „de melancolie”), morți misterioase, sau, oricum, inexplicabile, care nu se lăsau încadrate în categoriile obișnuite, apar când în când în cronici. Istoricii dădeau atunci credit supozițiilor și vorbeau despre otrăvire. Moartea prin otrăvire (reprezentând de foarte puține ori o certitudine, ca în cazul lui Pătrașcu cel Bun, despre care cronica zice că a murit „ca un om”, adică de boală - o rugase pe regina Isabela să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]