706 matches
-
acest sens, o analiză contrastivă a limbajului politic și a celui poetic eminescian oferă informații relevante privind zonele de suprapunere și specificul fiecăruia în parte 261. De-a lungul timpului, publicistica devine obiectul de analiză predilect al "acelora pentru care supralicitarea ideilor politice, economice etc. ale gazetarului (împlinită cel mai adesea în detrimentul poetului) viza aservirea mitului eminescian unor cauze străine atât textului originar, cât și creatorului său"262. Selecția tendențioasă a unor fragmente și coroborarea acestora cu diverse însemnări din manuscrise
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
climatul social-politic din Imperiul Austro-Ungar, într-o perioadă în care se intensifică luptele pentru independență națională, a popoarelor aflate sub dominație străină. Datele istorice se împletesc în scrisul jurnalistului cu dimensiunea idealizantă a trecutului, cu poetizarea calităților țărănimii și cu supralicitarea virtuților neamului românesc. În acest sens, o notă caracteristică a publicisticii eminesciene o constituie împletirea componentei pozitiviste cu o dimensiune beletristică, vizibilă în mitul vârstei de aur, în descrierea idilică a unor timpuri de mult apuse și în resuscitarea modelelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea"352. Dovedind stăpânirea tehnicii maioresciene a supralicitării detaliului, jurnalistul își exersează rolul profesoral în deplină complicitate cu publicul cititor. O serie de istorisiri, de evocări livrești sau istorice, constituie resortul care declanșează discursul publicistic eminescian, oferind totodată arhitectura argumentativă a limbajului gazetarului: "Ca pasărea Phoenix din antichitate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-l operează lectura. Exegeza publicistică eminesciană, net inferioară ca volum celei poetice, nu a fost scutită însă de excese. Încă de la apariția primelor volume de publicistică, se configurează două atitudini dominante de interpretare: pe de o parte, atitudinea encomiastică, de supralicitare a scrisului jurnalistic eminescian 511, de cealaltă parte, atitudinea denigratoare, de contestare a oricărei valori publicisticii poetului 512. Pe lângă cele două tendințe extreme, se înregistrează proliferarea unor interpretări ideologizante care, pe baza unor excerpte tendențioase din corpul articolelor, încearcă să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și afectiv atunci când vine vorba de Eminescu 514, situație care a condus la comentarii excedentare, fără ancoră în litera textelor. Astfel de atitudini sunt condamnabile, din cauza excesului, a radicalismului și a închiderilor pe care le operează la nivelul receptării: nici supralicitarea, nici respingerea ab initio, nici ideologizarea nu oferă soluția unei apropieri adecvate de creația eminesciană. Fără îndoială că bibliografia critică înregistrează și titluri de referință, care se detașează prin profunzime analitică și rigoare științifică. Dintre acestea, lucrările semnate de Dumitru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sovietică fără să abandoneze atașamentul lor la socialismul jauresian. Pe măsură ce "bolșevizarea" face din Partidul Comunist un partid de militanți revoluționari depinzînd de o organizație internațională, ei îl abandonează pentru ca, adesea, să revină la "bătrîna casă", la SFIO. Dar aceasta, din cauza supralicitării extremei stîngi comuniste, nu se orientează spre reformism, spre deosebire de celelalte partide socio-democrate europene, și rămîne atașată ortodoxiei marxiste. Radicali și socialiști se înțeleg în sînul Cartelului stîngilor, care învinge în alegerile din 1924. Noua majoritate refuză să intre în relație
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ea e adevărul pur și simplu"26. Pornind de la principiul identificării statului cu Biserica Ortodoxă se ajungea la o confuzie enormă potrivit căreia statul românesc era perceput ca un stat creștin, recte, un stat ortodox. Această confuzie provine din eroarea supralicitării realității, din forțarea unor termeni ai realului, în defavoarea unui minim duh al discernământului 27. În pofida tuturor aparențelor, România interbelică era departe de a fi un stat creștin. Un asemenea lucru nici nu era posibil întrucât, se știe foarte bine, statele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
necategorial", "realitatea monadică", pe care le reperează de fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și patriotismul, V. S. nu pare a avea preferințe în alegerea subiectelor criticii. Prin supralicitare, el transformă opera într-un pretext pentru digresiuni și asociații filozofice sau morale." Reeditat în ", Dicționarul nu aduce nimic nou în planul comentariului, perpetuând regretabil și o eroare de informație: anul nașterii criticului este indicat în ambele ediții drept " ianuarie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
că intoleranța verbală și luciditatea exasperantă, eludarea distincțiilor și proliferarea speculativă a nuanțelor l-au izolat pe Cioran, nu numai ele, desigur, în subteranele parcă protectoare ale unui univers abstract. Este, poate, singura formă de cauțiune a excesului ideatic, a supralicitării aproape maniacale a formei expresiei, în fond a egocentrismului discursului cioranian, acolo unde coexistă lejer, uneori omonim, apocalipsa și utopia, și unde scrisul său atinge acel profesionalism gratuit, chiar aporetic, al "pamfletului fără obiect", ceea ce este aproape totuna cu pamfletul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în parte, proiectarea unei noi lumini asupra unor aspecte ignorate sau încă insuficient cunoscute. Toate de natură să precizeze și să amplifice imaginea ideologică a epocii. Oferim numai simple documente de epocă, de gândire liberă, alternativă. Fără nici o exagerare sau supralicitare. 1. Rezistența intelectuală: două generații în legătură cu rezistența intelectuală din România se fac, în mod interesat sau nu, și o serie de confuzii și mai ales de omisiuni. Notez, deocamdată, doar două dintre ele, care mi se par esențiale. Opinia publică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fabricarea unor false pedigriuri de rezistență, cât și a excesului de culpabilizare 1. Este, fără îndoială, poziția cea mai echilibrată în astfel de cazuri. Din păcate, exigența n-a fost mai târziu respectată. Este de observat, în același timp, că supralicitarea rezistenței nu reprezintă, câtuși de puțin, un fenomen specific național. J.-P. Sartre o semnala, sarcastic, în Franța, imediat după 1945: Nu există azi scriitor în activitate, care să nu fi cooperat, de aproape sau de departe, cu mișcările de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturii române, nu poate fi în nici un caz neglijat. O despuiere atentă a acestei zone publicistice ar rezerva surprize. O astfel de explorare în adâncime totuși întârzie. 3. încă o precizare strict documentară, pur bibliografică. Ea este total în afara oricărei supralicitări și puneri posibile în valoare: categoria (restrânsă) de texte scrise în străinătate, în libertate și readuse în țară abia după 1989, sub formă de inedite. Dintre acestea fac parte și unele dintre jurnalele personale (scrise la München, în 1987, și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
clandestine, dar astfel de recenzii, care sfidau cenzura, sub proprie semnătură, au fost mai numeroase 14. Este de dorit ca o bibliografie completă a unor astfel de aventuri publicistico-literare să le ia și pe acestea, cândva, în considerație, fără nici o supralicitare. A fost repus recent în circulație și un text al lui N. Steinhardt, publicat tot clandestin, sub pseudonimul Nicolae Niculescu: Secretul Scrisorii Pierdute, în revista Ethos de la Paris, în 1985, condusă de V. Ierunca 15. Avem motive să credem că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a aspectelor de ordin comercial ale politicii externe engleze se bazează, pe de o parte, pe o serie de caracteristici ale sistemului politic britanic, iar pe de altă parte, pe o tendință istoriografică, preluată de pe filiera Școlii de la „Annales”, de supralicitare a aspectelor economice. în Anglia, comerțul nu era dirijat de stat, ca în Franța, ci de o serie de companii, între care Turkey Company, care a deținut, din 1581, monopolul schimburilor comerciale cu Orientul Apropiat. Această Companie retribuia ambasadorii de la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în ecosistem, în special în lanțul trofic, asemenea zalelor unui lanț, și că dispariția unei specii antrenează dispariția altora, ca într-un joc de domino. Desigur, se poate înainta și în sens invers, prin adoptarea unui criteriu care să permită supralicitarea importanței unei specii în ecosistem, și, pornind de aici, prin înscrierea pe panta alunecoasă, să se argumenteze că orice specie, inclusiv cele care sunt reminiscențe ale unor ecosisteme anterioare din punct de vedere geologic, adică așa numitele fosile vii, au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
într-un mod optimal acestora. Ceea ce înseamnă că organizația trebuie să fie permanent mai inteligentă și mai proactivă decât ieri. Nu mai este suficientă doar conformitatea. Evitarea potențialelor riscuri cere anticiparea potențialelor probleme și, uneori, (de ex. pentru grupul "clienți") supralicitarea de soluții pentru nevoi nenumite încă și pentru dorințe neavute. Odată înțeles acest imperativ, infrastructura etică se clădește de fiecare organizație în mod specific, variind în funcție de gradul de implicare și interes al managementului, de dimensiunea organizației/afacerii, de sectorul economic
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și să nu se substituie reciproc; c) să se formeze, prin măsuri afirmative, o masă critică și "actori critici" (femei și bărbați deopotrivă), care să promoveze politici pro-femei (women-friendly), politici privind egalitatea de gen și politici privind bunăstarea socială; d) supralicitarea meritului în definirea calității reprezentării (și în selecția reprezentanților) să lase loc criteriului privind capacitatea aleșilor de a reprezenta interesele cetățenilor și cetățenelor. 3. Cotele de gen și exercițiul cetățeniei politice a femeilor Începând din anii 1980, subreprezentarea politică a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ale reclamelor, ale Madonei în relație cu ipoteza că sînt ilustrative pentru producerea de schimbări către ceea ce s-a numit noua cultură și noile identități postmoderniste. Încerc să clarific discursurile postmoderniste, aflate pentru scurt timp în vogă, indicîndu-le utilizarea și supralicitarea. Insistînd asupra strategiilor reprezentării în cultura contemporană, analizez construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodenă o are pentru studiul societății și culturii. Argumentez că, deși unele teorii postmoderniste iluminează noi trăsături pregnante ale culturii și societății, totuși ipoteza unei noi rupturi postmoderniste în societate și istorie este exagerată. În cîteva studii, examinez utilizarea și supralicitarea teoriei postmoderniste și ipotezele conform cărora unele forme ale culturii media precum Madona, Miami Vice, rap-ul, MTV-ul și altele ar fi postmoderniste. Sînt, de asemenea, de acord cu cei care susțin că avem nevoie de noi forme de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prieteni nu-mi confirmă nici măcar primirea cărților. De exemplu N. Băciuț, D.T. Savu, Gabriel Chifu, Anghel Dumbrăveanu! E o țară plină de mari scriitori! Și de umor, desigur! L-am citit pe Ioan T. Morar și mi se pare jenantă supralicitarea valorii poeziei lui! Dar nu știu de ce mă preocupă astfel de lucruri! Radu zicea c-a apărut DIALOG și că aș avea texte acolo! Îmi trimiți un număr?! Ține-mă la curent cu eventualele recenzii etc.! Sînt totalmente neabonat de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
voluntari care să-și plătească titlul de critic literar cu o muncă de obicei ingrată, cu nervi, cu prietenii avariate, cu singurătate, cu relații încordate în mediul nu atât literar, cât... scribo-gășcar. Și tot la ,,astăzi" referindu-mă, consider că supralicitarea hodoronc-tronc a unor noțiuni vagi, gen textualism, postmodernism, critica literară ajunsă ea însăși literatură (sui generis) etc. a dus, de fapt, la dispariția criticii literare autentice, în spiritul și specificul ei ce trebuie să fie perpetue, transepocale. Rar cine mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca regimul confesional atât de denigrat în Liban să fie până la urmă pentru ei cel mai rău care rămâne dacă le excluzi pe toate celelalte. Li se reproșează câteodată că nu au curajul și elanul de a înfrunta puterile locale. Supralicitarea este autoapărarea minoritarului. Ca evreii aceia italieni care îl aprobau în cor pe Mussolini. Te faci mititel și mai zici și de la tine ca să fii mai bine primit, te agăți de pluta lui Mahomed cu speranța că nu ți se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
intervine. El este cel știut și care a stat la baza a numeroase alte ediții. Noutatea constă însă în recomandarea, în selecția pe care criticul o face pentru comentariul său aplicat, din care lipsesc poeziile devenite populare în timp, prin supralicitarea lor în manualele școlare (Pe lângă plopii fără soț, Somnoroase păsărele, Mai am un singur dor, Sara pe deal ș.c.l.), poezii puse pe note și cântate prin grădinile de vară, cum remarca prin anii treizeci Vladimir Streinu, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
facă astfel posibil controlul omului asupra inconștientului. Sondînd în inconștientul pacientului său, psihanalistul aduce la nivelul conștiinței tendințe refulate care, odată relevate, încetează de a se mai manifesta morbid, transformînd conflictul patogen într-un conflict normal, relativ ușor de rezolvat. Supralicitarea determinismului sexual a viciat însă în mare măsură psihanaliza (19, p. 48). Se apreciază că sînt exagerate afirmațiile freudiene privind sexualitatea la copil, insistența care se pune pe demonstrarea complexului Oedip în viața fiecărui copil, explicarea nevrozelor exclusiv prin conflictul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și care, în opinia sa „conta mai mult ca orice act scris. Această convingere a devenit o obsesie pentru Antonescu, care, după intrarea României în cel de-al doilea război mondial, avea să păstreze convingerea că, fidelitatea față de Germania și supralicitarea în colaborarea militară, aveau să-l determine pe Hitler săși îndeplinească promisiunea exprimată în noiembrie 1940. Prezența militară a Reich-ului în România, prin misiunea militară germană, a fost percepută de Antonescu ca un scut împotriva Uniunii Sovietice, în timp ce, sovieticii au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]