842 matches
-
UE8. Aceste variate propuneri supranaționale converg în măsura în care nu pot concepe că partidele politice pot să joace un rol semnificativ în guvernarea UE9. Mai trebuie identificat și un al treilea curent. Este vorba despre instituționaliști, situați undeva între abordările interguvernamentală și supranațională, dat fiind că se specializează în analiza instituțională a raporturilor actorilor naționali și supranaționali 10. Unul dintre reprezentanții curentului, Renaud Dehousse, se opune dezvoltării federațiilor de partide ca actor de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor centru-periferie, cruciale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
să joace un rol semnificativ în guvernarea UE9. Mai trebuie identificat și un al treilea curent. Este vorba despre instituționaliști, situați undeva între abordările interguvernamentală și supranațională, dat fiind că se specializează în analiza instituțională a raporturilor actorilor naționali și supranaționali 10. Unul dintre reprezentanții curentului, Renaud Dehousse, se opune dezvoltării federațiilor de partide ca actor de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor centru-periferie, cruciale pentru stabilitatea integrării europene 11. În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
este principala cauză a deficitului său democratic, ca și insuficiența, în această privință, a tratatelor care-i servesc drept constituție"27. Pe această linie, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele avansau ipoteza că "examinarea funcțiilor partidelor politice la un nivel supranațional revelează enormele dificultăți pe care le au și le vor mai avea formațiunile politice de a acționa într-o manieră conformă cu acest nivel"28. Cu alte cuvinte, partidele europene nu sînt într-o fază în care ar putea să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
societatea civilă ar constitui elemente cruciale. Pentru Heidar, mai ales lipsa unei limbi comune împiedică dezvoltarea unei arene europene de dezbatere și, prin urmare, apariția competiției între federațiile europene de partide 31. Deficitul democratic nu se manifestă doar la nivel supranațional. Problema se pune pentru țările din Europa Centrală și de Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
particulare dintre ele. În plus, și-au dezvoltat și raporturile externe, nu doar în cadrul structurii instituționale europene, dar și în afara acesteia. La ce servesc federațiile europene de partide? Robert Ladrech consideră că noile forme de interacțiune între actorii naționali și supranaționali în cadrul FEP contribuie la structurarea politicii în UE. În fața complexității și logicii multidimensionale ale sistemului politic al UE, FEP pot fi privite ca un nou tip de model de relații între partidele din aceeași familie politică. În acest sens, FEP
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de integrare europeană, precum și de cadrul partinic național. Constituind o prelungire a constatărilor literaturii despre europartide, această definiție permite prezentarea FEP mai mult ca actori decît ca rețea. Ea insistă în special pe importanța schimbării în componența membrilor, a organizării supranaționale și a rolului partidelor europene. Ea permite perceperea transformărilor plecînd de la variabile independente europene și naționale. 2.2.2. Concept stretching Vom expune mai detaliat dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile pe care acesta se aplică. Un concept poate
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
confirmată în fapt de problematica rolului FEP, de o importanță minoră în campaniile electorale 159. Două explicații există pentru asta. Prima subliniază incapacitatea FEP de a-și asuma funcția electorală 160. Cea de-a doua perspectivă se vrea mai degrabă supranațională. Juliet Lodge și Valentine Herman apără teza potrivit căreia realitatea națională constituie principalul blocaj 161. Mai multe elemente converg spre a împiedica FEP să organizeze și să desfășoare stategii electorale comune. Este vorba de diferitele sisteme electorale naționale, de datele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
reprezentați ai organizațiilor-surori din structuri menite să promoveze contactul în vederea construirii unui proiect comun. Abia o dată cu primele alegeri europene directe, din 1979, s-a putut observa cel mult o recunoaștere "indirectă" a europartidelor de către instituțiile europene. FEP vor constitui platforma supranațională care permite membrilor să-și elaboreze manifestul comun. Informal, vor avea o modestă contribuție la dezvoltarea și funcționarea vieții politice europene. Federațiile vor fi recunoscute mai tîrziu de instanțele europene. Tratatul de la Maastricht cuprinde primul progres. Articolul 138A prevede că
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Concluzii Abordînd problema locului europartidelor în spațiul politic european, am făcut mai întîi trimitere la ipoteza lui Simon Hix, Christopher Lord și Robert Ladrech, potrivit căreia instituțiile europene constituie o constrîngere pentru dezvoltarea partidelor europene. Am arătat totuși că instituțiile supranaționale și interguvernamentale le-au recunoscut, în mod progresiv și gradual. În această privință, am evidențiat patru faze care ne-au permis o mai bună identificare a problemei recunoașterii europartidelor de către instituțiile europene. Este vorba întîi de indiferență (1951-1969), apoi de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
răspuns la deschiderea PPE inițiată de fostul cancelar german Helmuth Kohl. Pentru Amato și D'Alema, trei transformări sînt necesare pentru ca reformismul să aibă șansa de a "știrbi consensul de care se bucură dreapta conservatoare": (a) dezvoltarea reformismului la dimensiune supranațională; (b) creșterea importanței politicii și (c) "depășirea reprezentării tradiționale a reformismului socialist, ca proiecție a dimensiunii politice și instituționale a lumii muncii salarizate". De probă, aceste forțe ale reformismului ar putea lucra împreună în Parlamentul European și să se pună
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
axate pe tema membrilor ar trebui să se concentreze în profunzime asupra rolului IS. 5 De la contact la cooperare 5.1. Introducere Am examinat pînă acum componența de actori partinici a europartidului social-democrat, precum și lărgirile succesive pe planurile național și supranațional. Analiza structurii partidului european capătă sens în raport cu problema centrală a suveranității actorilor în cadrul său. Trebuie examinate interacțiunile între social-democrați pentru a determina dacă, în ciuda suveranității de care se bucură membrii, structura partidului european social-democrat a permis, treptat, componenților săi să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ca purtători sau vectori ai unei identități socialiste europene [...] Desigur, participarea la summit-uri a reprezentanților PSE, printre alții, a președintelui PSE și a președintelui grupului (ca și, ca urmare a invitației, a comisarilor europeni), conferă un accent europenist și supranațional acestor reuniuni de tip interguvernamental"332. În acest sens, conferința liderilor de partid își merită numele: mai ales elitele naționale controlează acest organ-cheie al PSE și în special șefii de stat și de guvern. Conferința se confruntă și cu problema
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
guvernare. PSE EcoFin este folositor și partidului care deține președinția. De pildă, ministrul irlandez de finanțe îl va utiliza pentru o încheiere de succes a Consiliului de Miniștri pe care-l prezida 339. În plus, dezbaterea social-democrată la această scară supranațională constituia un progres în cadrul reuniunilor PSE Consiliul de Miniștri 340. Pe de altă parte, PSE-EcoFin a permis, în mod reactiv, susținerea agendei europene, de exemplu, împotriva competiției fiscale păgubitoare 341 sau pentru liniile directoare pentru ocuparea forței de lucru cu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
membre sînt dominate de lideri parlamentari, care n-ar fi acceptat exprimarea unor opinii diferite de punctele lor de vedere, ca, de exemplu, sugestii ale biroului 357. Pe de altă parte, noii membri își exprimă clar opoziția față de orice partid supranațional 358. Rezultă că urmărirea consensului între partidele membre este consacrată în detrimentul majorității. În legătură cu asta, Guillaume Devin scrie că "fără a face diviziunilor mai multă publicitate decît ar fi de dorit, o realiniere față de un mod consensual de funcționare era inevitabilă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Simon Hix a evidențiat că diferitele atitudini ale partidelor membre față de o structură mai descentralizată sau federată se reflectă în versiunile variate date europartidului. Denumirile engleză de Confederation, italiană de Confederazione și daneză de Samenslutingen ar sugera menținerea unei structuri supranaționale slabe, în contrast cu denumirile franceză de Union, germană de Bund și olandeză de Federatie 366. Cu alte cuvinte, existau acute sensibilități în legătură cu numele pe care trebuia să-l poarte europartidul 367. În fapt, nu existau simboluri comune care să servească drept
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ca partidele respective să-și definească politicile. În al patrulea rînd, autorii raportului au propus o planificare bianuală a activităților federației în relație cu agenda politică a instituțiilor europene. Spre deosebire de raportul Debunne, care susține principiul promovării social-democrației europene pe plan supranațional, poziția grupului Kok se raportează mai mult la agenda europeană, ceea ce indică atitudinea reactivă a acestui grup, pe cînd abordarea lui Debunne pleacă de la proactivitate. Între UPSCE și PSE, europartidul întîmpina toate greutățile din lume în coordonarea pozițiilor actorilor săi
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în principiu, proiectul integrării europene. Totuși, cum vom arăta, PSE trebuie să facă față provocării de a elabora politici și a le promova în arena europeană (partea a II-a). În această privință, problema transferului de competențe de la național spre supranațional, poziționarea pe axa stînga-dreapta și, în mai mică măsură, sensibilitățile de tip regional și comunitar capătă importanță. Noua lărgire a PSE cu partide din statele proaspăt aderente (1986, 1995 și 2004) sau candidate nu schimbă datele. Desigur, anumite partide membre
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
națională. La nivel european, partidele naționale pot fi tentate de agregarea și articularea intereselor. În cadrul partidelor europene, de exemplu, pentru a influența politicile publice europene. Cu toate acestea, problematica fundamentală pentru partidele naționale constă în intrarea în competiție pe planul supranațional european. În plus, acest mediu slăbește intensitatea clivajului dintre stînga și dreapta. El permite totuși expresia deplină a diviziunii dintre partizanii integrării și cei ai suveranității. Structura mediului instituțional european lasă foarte puțin loc apariției fenomenului partinic european. Prin urmare
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
comune. Hix și Lord notează două implicații. Pe de o parte, diferite tipuri de actori sînt implicate în rețea, liderii partidelor naționale, grupurile parlamentare și secretariatele partidelor transnaționale. Pe de alta, aceste activități au loc la nivel național, transnațional și supranațional. Apoi, Ladrech propune completarea acestei abordări. Pe de o parte, noțiunea de rețea politică nu ne lămurește în privința efectelor rețelei asupra participanților. Pe de alta, activitățile PSE implică numeroase puncte de contact și de evoluție politică depășind cu mult conferințele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
înseamnă o îmbunătățire a sistemului de cooperare în cadrul europartidului social-democrat. Pe de altă parte, teza că partidele europene n-ar fi partide politice lasă loc dezbaterilor. Pe de o parte, Oskar Niedermayer a definit partidul politic european ca o organizație supranațională în care partidele membre ar trece de la stadiul de cooperare la cel de integrare, adică și-ar transfera o parte considerabilă din suveranitate. Această definiție a avut un ecou favorabil la Karl-Magnus Johansson și Peter Zervakis 703. În acest cadru
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
acordul politicilor active, dar nu au operat o transformare paradigmatică, în măsura în care sînt și în favoarea acțiunilor politice, cum ar fi revenirea la o creștere creatoare de locuri de muncă. Teza adaptării se vede așadar infirmată. 10.3. Dimensiunea normativă Teoriile interguvernamentale, supranaționale și instituționale ale UE sînt sceptice în privința europartidelor, afirmînd că rolul partidelor europene nu se potrivește, din punct de vedere normativ, cadrului UE. Această poziție este lipsită de fundament în mai multe privințe. Vom expune în această secțiune principalele concluzii
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europeni este scurtcircuitat de partidele naționale, care sînt în favoarea unei competențe naționale în campaniile electorale. În ce privește articularea cererilor cetățenilor europeni, PSE nu a putut să facă asta direct. Mecanismul este mai curînd indirect, în măsura în care elitele partidelor politice naționale și instituțiile supranaționale din aceeași familie politică i-ar putea reprezenta pe cetățeni. Federația ar permite atunci articularea cererilor între elitele partinice naționale și europene. În acest caz, avem de-a face cu o articulare indirectă a cererilor venite dinspre bază. Cît despre
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările din afara aparatului de stat intră în competiție la nivel național ca să determine conceperea interesului național și să-l reprezinte în UE. De cealaltă parte, neofuncționaliștii susțin ipoteza că aceste grupări transnaționale și instituțiile supranaționale ale UE intră în competiție cu statele-națiune în procesul decizional eurpean. Cele două variante au un punct comun. Interesul național poate fi definit pe o axă unidimensională a politicii, care opune independența națională și integrarea supranațională. Concepția Europei partidelor are
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
grupări transnaționale și instituțiile supranaționale ale UE intră în competiție cu statele-națiune în procesul decizional eurpean. Cele două variante au un punct comun. Interesul național poate fi definit pe o axă unidimensională a politicii, care opune independența națională și integrarea supranațională. Concepția Europei partidelor are la bază o paradigmă total diferită. Studiul partidelor politice la nivel național este susținut prin importante teorii și metode pe care Hix și Lord le numesc comparative politics, și care pot permite analizarea dezvoltării partidelor politice
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]