557 matches
-
fără noimăă, citând din nu știu cine: „Sunt unii, în prezența cărora regreți că nările nu au, ca ochii, pleoape“. Carmen își duse mâinile la nas, iar Elisav își continuă discursul inițial, cel despre mireasmă și miasmă: — Un autor al nostru, vag suprarealist și evoluând din miasmatic în, să zicem, înmiresmător, îl definea pe Dumnezeu (un Dumnezeu impersonal, ce-i drept, adică panteistică la modul olfactiv, anume: „o mireasmă a universului“... — Amin, conchise Nora. — În cazul ăsta, continuă, timidă, Carmen, e clar că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
vizitat la Deva, unde se refugiase și unde CONVOCAT LA DIRECTOR 159 eu mă aflam la unchiul meu, profesorul de geografie, de asemeni refugiat acolo. Părintele scotea acum, la Deva, o gazetă, așa că, luând în mână exemplarul din „romanul“ meu suprarealist Povestea tristă a lui Ramon Ocg, ce tocmai publicasem și i l-am dăruit cu intenția de a-l șoca, mi-a spus: „După ce o voi citi, voi scrie o recenzie despre cartea ta.“ Peste câtva timp, am primit, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ultimul an, în care procesul de cristalizare s-a desăvârșit, cristalul intelectului meu delimitându-și toate fețele, când muzica modernă și pictura modernă au intrat în plămada mea spirituală, când am început să mă pasionez de filosofie, când am devenit suprarealist, când am asimilat cu extraordinară sete critica lui E. Lovinescu și când l-am cunoscut personal pe Blaga. Marea aventură, AVENTURA, îmi surâdea, viitorul apărându-mi încărcat de promisiuni, tentații garantate de configurația astrelor. Melancolia fundamentală a sensibilității și destinului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
artă, pornind cu El Greco și sfârșind cu Cézanne și Van Gogh, Rodin - ca să amintesc doar pe cele din seria somptuoasă „Phaidon“. Prin propriile mele înclinații, i-am descoperit pe impresioniști, îndrăgostindu-mă de ei, ca și, treptat, de cubiști, de suprarealiști (albume franceze). Dacă e adevărat că eram deosebit de sensibil la deformarea (defăimarea?) naturii și la extravaganță, nu e însă mai puțin adevărat că trăiam sincer și profund tot ceea ce se chema - atât de impropriu! - „decadent“ și ceea ce constituia fondul meu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Barițiu“, unde preda româna la clasele B, dacă ar fi vrut Parcele), spunându-mi că e foarte important să-l contactez. Chinezu, spumos de generozitate literară, citindu-mi câteva produse în versuri și proză, comise recent, între care „romanul“ simbolisto-fantezisto suprarealist Noul Werther (manuscrisul l-am încredințat cu mulți ani în urmă, în vederea unei antologii onirice, lui Leonid Dimov), m-a declarat genial, spunându-mi că sunt la fel de rafinat ca Proust (autorul francez era atunci în România etalonul suprem) și mi-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
poemului, stă sub semnul hazardului (la fel gândea și Valéry23), ulterior însă, forma, pe care poetul o dezvolta organic, din materialul experiențial, si nu o impune "mecanic" dinafară, îi aparține, este doar răspunderea lui. Iată de ce, Barbu respinge doctrina suprarealista: Suprarealiștii degajează din vis mai mult logică de succesiune a visului, bazată pe confuziunea contrariilor, fără: a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumină visului. Trebuie să răscolești în domenii cu totul străine de literatură și de suprarealism
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fără: a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumină visului. Trebuie să răscolești în domenii cu totul străine de literatură și de suprarealism ca să rezolvi problema de lumină imanenta ce l-a preocupat pe Rembrandt, cel dintâi suprarealist 24. "Lumină imanenta" rembrandtiană, este conștiința activității creatoareaa poetului, ale cărei irizări posibile / virtuale, dramatic distribuite în text, însoțesc, ca o umbră, acțiunile reale ale acestuia, încărcându-le de semnificații neașteptate. Ea este cu atât mai intensă în actul de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fericită caracterizare a poeziei soresciene a anilor ’"! La Ioan Alexandru sunt vizibile două mișcări contrare: una este a voinței aprige de modernitate, cealaltă - a instinctului vetrei strămoșești: În versurile lui oarecum nestrunjite sau mai curând stilizat aspre glăsuiește parcă un suprarealist al lumii noastre rurale, un modern ieșit surprinzător dintr-un fecior de țăran ardelean." Lectura atentă a textelor critice streiniene dedicate poeților clasici, moderni și contemporani, lectură argumentată - cum s-a văzut - de citate copioase, alese cu grijă, relevă un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Critica lui Vladimir Streinu se dezvoltă în plan estetic; însuși scrisul său elegant, nuanțat liric, este o admirabilă expresie estetică." Rămâne un paradox faptul că G. Călinescu stăruie în Istoria sa din " asupra poetului Vladimir Streinu (inclus în capitolul Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul "Ă, deși la data apariției monumentalei lucrări autorul Ritmului imanent publicase numeroase studii și eseuri critice precum și un volum: Pagini de critică literară, Marginalia, Eseuri, Editura Fundațiilor Regale, ". G. Călinescu admite concesiv reticent: Poetul a scris și eseuri
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Cum de fusese posibilă o asemenea hecatombă? Sunt mulți cei care, după exemplul lui Georges Duhamel, se ridică împotriva naționalismului extremist, a militarismului, a capitalismului, considerate, ca multe altele factori favorizanți ai războiului. Alții, precum artiștii dadaiști, iar mai târziu suprarealiștii, sunt însuflețiți de o dorință de subversiune totală, de o furie iconoclastă. Nimic nu scapă revoltei lor, nici artele ori creația, considerate prea convenționale, nici politica sau moravurile. "Fără pictori, fără literați, fără muzicieni, fără sculptori, fără religii, fără republicani
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
eram deloc încântată", își amintește scriitoarea. "Ce mă fac dacă mă lasă baltă în toiul nopții, la zece kilometri de Paris?" se întreba tânăra. "Dar aveam principiile mele: "Trăiește periculos. Nu te da în lături de la nimic", îndemnau Gide, Rivière, suprarealiștii și Jacques [vărul ei]. "Fie"", a răspuns așadar Simone de Beauvoir, fără îndoială neînțelegând implicațiile reale ale acestui consimțământ. "Într-o atmosferă destul de posomorâtă, am băut câteva cocktail-uri pe terasa unei cafenele din Piața Bastiliei", continuă scriitoarea. Dar "odată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
țină de mână și să-i mângâie părul". Un joc ce amintea de Evul Mediu, de încercările și de "ordaliile" iubirii curtenești, devenit din nou la modă în anii '30. Era un joc care mi se părea demn de ideile suprarealiștilor, și mai mulți băieți se înverșunau să-l reia. Un joc care mi se părea echitabil. Multe fete pe vremea aceea își testau în felul acesta, în taină, feminitatea, nu fără a simți o oarecare îmbătare 109". De fapt, ceea ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la police des moeurs. Biologie sexuelle du soldat. Essai moral et statistique, F. Alcan, Paris, 1917. 85 Gabriel Perreux, La Vie quotidienne des civils en France pendant la Grande Guerre, Hachette, Paris, 1966, citat de Françoise Thébaud. 86 Afirmații ale suprarealiștilor, citate de Annie Goldmann, Les Années folles, Casterman, Paris, 1994. 87 Maurice Sachs, Au temps du Boeuf sur le toit, La Nouvelle Revue Critique, Paris, 1939. Le Boeuf sur le toit era un local foarte la modă în anii '20
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu Tzara, André Breton, Louis Aragon, Paul Eluard și Robert Desnos vor lansa în 1922 curentul suprarealist, al cărui Manifest va fi publicat doi ani mai tîrziu de A. Breton. Desigur, și aici este vorba de promovarea unui nonconformism violent, suprarealiștii, ca și predecesorii lor recurgînd la provocare și la scandal. Numai că, la această dorință de a distruge valorile morale și estetice existente, se adaugă grija de a reclădi o cultură bazată nu pe umanismul tradițional ci pe sinceritatea care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a spectatorului, aceasta păstrează din rădăcinile dadaiste o înclinare exagerată pentru revoltă pentru a nu da impresia că are vreo legătură cu marea inspirație novatoare ce pare să-și fi făcut apariția odată cu Revoluția din Octombrie. Și asta pentru că numeroși suprarealiști vor adera la Partidul Comunist cu care împărtășesc dorința de a rupe cu ordinea burgheză. Aspirația lor spre independență și anarhismul lor latent vor sfîrși în curînd prin a se lovi de tendințele centralizatoare și totalitare ale unei organizații care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cultural de foarte mare importantă, dacă se la în considerare formidabila sa capacitate de reînnoire estetică, dar și caracterul său vizibil restrins în raport cu imensa producție intelectuală și artistică dintre cele două războaie. În artele plastice, de exemplu, căutările estetice ale suprarealiștilor și ale expresionismului sînt contemporane cu o tendință generală de "întoarcere la reguli". Pentru mulți creatori, totul se petrece ca și cum primul război mondial i-ar fi incitat să-și tempereze îndrăznelile și să se apropie de un public pe care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și alții. E cumplit ce-și permit să facă! Dacă nu se rezolvă, voi cere audiență acolo Sus, le voi spune că este pueril să interpreteze absurd texte absolut de bună-cuviință. Știi cum m-au etichetat deștepții aceia de Sus? "Suprarealist!". Auzi, Luciane, poezia mea e suprarealistă!?! Cred că-s și tîmpiți și iresponsabili. Dar ce să le ceri?! Numai că e dureros să fii scriitor, să-ți macini viața scriindu-ți cu ultima picătură de sînge cărțile, și oameni incompetenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care clocotea și aduna în miezul său crema artiștilor din țară și nu numai, alăturând orașul celorlalte centre europene culturale de elită. Formele lui Brâncuși și unitatea esenței lor colindă prin expoziții întreaga lume. Tristan Tzara, Barbu Fundoianu și alți suprarealiști și dadaiști pleacă să cucerească Parisul. Mulți încă se lansează în revista Contimporanul, a lui Vinea, o altă voce de marcă a avangardei, alături de Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll) sau Alexandru Binder (Sașa Pană). Nicolae Tonitza, Camil
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
devenit primul președinte al României (ceea ce Însemna transformarea președinției colective În președinție personală). A apărut, ca președinte, aidoma unui monarh, cu sceptrul În mână (spre entuziasmul lui Salvador Dalí, care i-a trimis o telegramă de felicitare; era, Într-adevăr, suprarealist!). Apoi, a urcat treptele puterii și Elena Ceaușescu, ajungând În cele din urmă numărul 2 din partid. Soții și-au Împărțit responsabilitățile, „primei doamne a țării“ revenindu-i politica de cadre, știința, tehnologia și cultura (doar era academician!). Fiul, Nicu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și erou de anecdote, plasat de cei care-l evocau în situații dintre cele mai năstrușnice, stârnitoare de râs. Am fost însă mirat când l-am auzit la Capșa povestind despre el pe Tașcu Gheorghiu, pe la începutul anilor ’70. Fostul suprarealist, impenitentul boem și noctambul, devot al lui Mateiu Caragiale și traducător inspirat al lui Lampedusa, își amuza copios convivii mai tineri cu istorisiri despre profesorul Ciuntu. De unde să-l fi cunoscut? Eu știam că Tașcu Gheorghiu era constănțean, fusese elev
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Ar fi fost un final. Nu știu dacă s-a întâmplat așa, habar n-am. De fapt, nu pot fi sigur dacă aia era maică-sa. Nici pe Șăfu nu l-am mai văzut de mult. La cât era de suprarealist ca personaj, îmi vine și acum greu să cred că l-am cunoscut. Am înțeles că ar face un doctorat în chimie undeva prin Italia. Sau Spania. N-am aflat unde a plecat atunci, în după-amiaza aceea când ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
familiei mele îi era foame, țării întregi îi era foame și, fiindcă foamea bate rușinea, așa cum în armată funcția bate gradul, mă îndreptam spre abatorul din Titu atras de mirajul unor oase afumate. Gestionarul fusese fără echivoc, în modul acela suprarealist în care se purtau discuțiile despre carne, brânză și cafea în 1987: „Să vină domnul Tudor încoace și o să-i dăm din oasele noastre afumate“. Astăzi, invitația sună lugubru, dar pe atunci suna nu doar îmbietor, ci și exclusivist. Niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
obișnuiți - e ceva de la sine înțeles, precum ziua și noaptea. Nimeni nu trebuie să te prindă cu lucrurile interzise desprecare toți știu că le gândești, și n-ai voie să demonstrezi prin vorbă și faptă ceea ce oricum știe toată lumea. Marele suprarealist român Gellu Naum scria în cartea sa Zenobia: „...căci există lucruri despre care se tace (...); ceilalți înțeleg cât pot; fiecare spune mai puțin decât înțelege și înțelege mai mult decât i se spune, iar ce înțelege nu i se spune
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Radu Stanca și Ion Negoițescu vor încerca să emancipeze comediile lui Caragiale tocmai de aceste filiații impure care-l apropie de teatrul popular, de jocul cu măști, de burle. Cetățeanul turmentat expresie a unui „hazard obiectiv” cum ar fi numit suprarealiștii acest aiuritor concurs de împrejurări și micul petec de hârtie trivial și intim totodată par să condiționeze și să dirijeze întreaga energie de care dispun personajele și o vreme, întreaga existență politică a urbei se învârte în jurul acestor axe sau
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
îndrăzneala unui Dalí pentru a vedea în resorturile profunde ale paranoiei sâmburele inovației artistice, un răspuns la problemele artei moderne. În confruntarea cu "iraționalul", pictorul a găsit în psihiatrie și psihanaliză aliați. El a fost cel care a atras atenția suprarealiștilor, la începutul anilor '30, asupra resurselor "poetice" ale delirului paranoic. Folosind potențialul nebuniei, pictorul spaniol se înscria astfel în programul mișcării. Interogarea granițelor în continuă mișcare dintre normal și patologic este centrală pentru primul Manifeste du surrealism (1924). În acest
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]