2,744 matches
-
coerență-pertinență locală (între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative globale a secvenței sau a textului, pe parcursul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a structurilor, mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de înlănțuire (de continuitate-progresie). Lectura-înțelegere constă în recunoașterea schemelor de grupare a (micro)propozițiilor. Pentru dimensiunea secvențială s-a văzut că este necesar să se facă distincția între suprastructuri (narative, argumentative etc.) și simplele planuri de texte, doar structura ierarhică fiind aceeași în cele două cazuri. A înțelege un text înseamnă a recunoaște o structură secvențială pe baza căreia să fie reținute propozițiile pentru a stabili, de exemplu, un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau o conversație, sau cu titlul unei cărți sau al unui articol. Preferăm însă noțiunea de temă-titlu celei de denumire, noțiune pe care o vom considera ca fiind baza stabilirii atît a macrostructurii semantice, cît și a structurii secvențiale (sau suprastructură). Revenim pe scurt la exemplele (15) și (18) citate mai sus: TEMA-TITLU Denumire NOMENCLATURĂ Expansiune-Definiție (18) Automobil Șasiuri, axe, roți pneumatice motor frîne transmisie direcție suspensie caroserie etc. (15) Pasul Ursului decor, stînci Aceste exemple nu se deosebesc de celelalte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face distincția dintre "operativitatea internă", legată de repertoriul obiectului și operativitatea externă, legată de potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
13 PANTALONII (sub-temă-titlu) pd (2) PROPR PRq PRq PRq vechi velur se hlizesc pd (3) SIT PR. loc la genunchi Avem astfel o idee asupra modului în care se stabilește ierarhia elementelor unei secvențe descriptive. Punct care trebuie teoretizat. C. Suprastructura descriptivă Trecerea operațiilor de limbaj postulate la ceea ce noi definim ca fiind suprastructura descrierii nu poate fi făcută decît simplificînd în continuare și plecînd de la macro-operații mai mult de natură lingvistică decît semiologică: aspectualizarea, pe de o parte, limitată, așa cum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pd (3) SIT PR. loc la genunchi Avem astfel o idee asupra modului în care se stabilește ierarhia elementelor unei secvențe descriptive. Punct care trebuie teoretizat. C. Suprastructura descriptivă Trecerea operațiilor de limbaj postulate la ceea ce noi definim ca fiind suprastructura descrierii nu poate fi făcută decît simplificînd în continuare și plecînd de la macro-operații mai mult de natură lingvistică decît semiologică: aspectualizarea, pe de o parte, limitată, așa cum s-a mai spus, la dezvoltarea proprietăților și părților; intrarea în relație, pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
orizont de așteptare de tip simetric: o plecare implică o revenire, lipsa o posesie etc. Această simetrie a povestirii este foarte bine arătată în schema suprastucturii (sau structura secvențială) narative propusă în Texte narratif (J.-M. Adam, 1985): Schema 29 Suprastructura narativă Pn0 Pn2 Pn4 PnΩ Intrareprefață Complicația Rezolvare sau (declanșator 1) (declanșator 2) "Morala" Rezumat Pn1 Pn3 Pn5 sau Situație Acțiune Situație Căderea inițială sau finală Evaluare Putem semnala o primă simetrie între Pn1 și Pn5: pe de o parte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
facultative) corespunde unei Pn, fie mai multe nuclee (și catalizele facultative) pot fi rezumate în Pn. Reținem faptul că macropropozițiile narative nu sînt unități de suprafață, ci unități semantice legate între ele, construite de către cititor-interpretant pe baza unei scheme cognitive: suprastructura narativă, eventual structura secvențială indusă de instrucțiunile furnizate de textul-artefact. În cadrul unor recente cercetări făcute asupra psihologiei cognitive, în scopul de a pune în evidență modul de tratare a părților descriptive și narative ale povestirii, G. Denhière și D. Legros
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este de grea viața unei femei", această propoziție evaluativă conține instucțiunea de rezumare a întregii informații într-un anumit sens, dar fără ca pentru aceasta secvența să se transforme în POVESTIRE. c. De ce confuzia dintre DA și POVESTIRE? O analiză a suprastructurii POVESTIRII și cea a DA permite rezolvarea acestei probleme. Dacă se face atît de des confuzie între DA și POVESTIRE este pentru că, după toate aparențele, cu DA se pierde semnul emblematic al descriptivului, adică "etc.-ul". Într-adevăr, logica acțiunii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cît se poate de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate) care ar permite identificarea în acest extras, a suprapunerii unei suprastructuri narative peste descriptiv. Aducerea "semnalelor povestirii" pune o adevărată problemă: prezența perfectului simplu ne indică în mod necesar că avem de-a face cu propoziții narative? Perfectul simplu are ca funcție crearea de pivoți evenimențiali (= nuclee), adică de a aduce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
du Centre de recherches sémiologiques de Neuchâtel. 2. Transferul de la categoria retorică a portretului la cea a caracterului corespunde exact proiectului lui La Bruyère (cf. introducerii din partea a doua a cărții noastre). 3. Ar fi preferabil să vorbim aici de suprastructură, sau structură secvențială și nu de "macrostructură semantică", noțiune pe care o rezervăm pentru a desemna conținutul global al unui text sau al unei secvențe (temă sau topic de asemenea). 4. Trebuie să notăm faptul că ne delimităm de pozițiile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
et structures qui assureront, dissociant ou mêlant la pratique et l'imaginaire, soit la conduite opérationnelle, soit la participation, la jouissance, l'extase."70 Definiția pune în evidență o caracteristică aparte a culturii. Ea nu este, după cum spune Morin, nici suprastructura, nici infrastructură, ci un circuit metabolic care leagă infrastructură de suprastructura. Observația este, din punctul nostru de vedere, extrem de valoroasă, deoarece pune în evidență interdependenta om societate lume, legătura dintre aceste entități fiind operată de codurile și paternurile menționate anterior
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
imaginaire, soit la conduite opérationnelle, soit la participation, la jouissance, l'extase."70 Definiția pune în evidență o caracteristică aparte a culturii. Ea nu este, după cum spune Morin, nici suprastructura, nici infrastructură, ci un circuit metabolic care leagă infrastructură de suprastructura. Observația este, din punctul nostru de vedere, extrem de valoroasă, deoarece pune în evidență interdependenta om societate lume, legătura dintre aceste entități fiind operată de codurile și paternurile menționate anterior. Din punctul de vedere al culturii organizaționale, legăturile dintre membri și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
care o sugerează Geoffrey și Pippa Pridham. Acum mai bine de două decenii, cercetătorii britanici au susținut că federațiile europene de partide pot fi considerate din două perspective în raport cu tema integrării 134. Pe de o parte, le putem concepe ca suprastructuri în relație cu actorii partinici care le compun. De cealaltă, pot fi privite ca infrastructuri în raport cu cadrul instituțional al CE. Pentru ceea ce ne preocupă, reiese că putem prelungi această constatare distingînd în scop analitic două tipuri de funcții ale europartidelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
la nivel european nu implică numaidecît crearea unei structuri partinice la această scară 293. Pentru G. Pridham și P. Pridham, opoziția față de această tentativă ține și de faptul că anumite partide membre n-au vrut să fie constrînse de o suprastructură partinică integrată 294. În cadrul PSCE era așadar o tensiune ridicată. Pentru James May, existau două abordări printre partidele membre în conceperea viitorului socialismului european. Prima, printre ai cărei susținători se găsea SPD, consta în armonizarea treptată a programelor. A doua
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
programatic, relațiile structurale și celelalte forme de comportament politic. Cea de-a doua perspectivă constă în măsurarea cooperării transnaționale europene după criteriul dezvoltării partinice europene abordarea integrativă. Fundamental este modul de concepere a federațiilor. Trebuie să fie considerate ca potențiale suprastructuri (deși slabe) în raport cu partidele naționale? Sau mai degrabă infrastructuri în relație cu cadrul instituțional comunitar? Sau și una, și alta? Geoffrey și Pippa Pridham au răspuns privilegiind abordarea integrată. În contrast, am optat pentru combinarea abordărilor integrate și comparate. Abordarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
care să includă două bile metalice (fig. 1.30). Acest procedeu ne ajută să apreciem mai exact rezerva osoasă și să stabilim cu precizie locul de inserare a implanturilor . În funcție de situația clinică, atunci când apelăm la restaurări protetice cu ajutorul implanturilor endoosoase, suprastructurile protetice pot fi proteze fixe sau mobile. În situația când pacientul solicită necondiționat o rezolvare fixă, se poate apela la inserarea a 4-6 implanturi în zona frontală maxilară și interforaminală la mandibulă. Protezele parțiale fixe se vor întinde, de obicei
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
parțiale fixe se vor întinde, de obicei, până în regiunea primului premolar și pot fi prevăzute cu extensii distale. Dacă rezerva osoasă ne permite sau pacienții acceptă o intervenție de sinus lift, se vor putea insera implanturi și în zonele laterale, suprastructurile extinzându-se în aceste regiuni. De obicei, însă, în restaurarea protetică a edentațiilor totale, se preferă supraprotezarea pe două sau patru implanturi la ambele maxilare. Cel mai folosit sistem de ancorare este bara de conjuncție (mezostructura) care face legătura între
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
în aceste regiuni. De obicei, însă, în restaurarea protetică a edentațiilor totale, se preferă supraprotezarea pe două sau patru implanturi la ambele maxilare. Cel mai folosit sistem de ancorare este bara de conjuncție (mezostructura) care face legătura între infra- și suprastructură. Mai ales la mandibulă, aceste mezostructuri trebuie să respecte câteva deziderate (fig. 1.31). Tipuri de implanturi utilizate în terapia edentației totale În terapia edentației totale putem apela la mai multe feluri de implanturi: intramucoase, subperiostale, intracorticale, intraosoase și transosoase
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
s-au turnat din Vitalium, apoi din Vitalium cu stâlpi din titan și ulterior din titan. Au fost îmbunătățite tehnicile de amprentare a patului osos receptor, procede-ele de determinare a RC pentru ca de la început să se poată plasa stâlpii viitoarei suprastructuri în poziții optime și, mai ales, la înălțimi potrivite cu spațiul protetic existent. Stâlpii inițiali pot fi confecționați din material plastic sau din metal; după adaptare și paralelizare, se pot turna din aur, din titan cu diferite angulații (care se
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
șuruburilor permucozale, se confecționează o proteză parțială fixă demontabilă; -suprastructura este reprezentată de o pro-teză parțială fixă (de obicei, model scandinav) care se fixează cu șuruburi la implanturi; -suprastructura transmite forțe exclusiv implantar, având o stabilitate maximă; acest tip de suprastructură se realizează în funcție de rezerva osoasă și dorința necondiționată a pacientului, care refuză supraprotezarea; -igienizarea profesională se efectuează periodic de către medic. Conexiuni între infrastructură, mezostructură și suprastructură Pentru facilitarea înțelegerii posibilităților de conexiune între infrastructură, mezostructură și suprastructură, trebuie enunțate câteva
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
la implanturi; -suprastructura transmite forțe exclusiv implantar, având o stabilitate maximă; acest tip de suprastructură se realizează în funcție de rezerva osoasă și dorința necondiționată a pacientului, care refuză supraprotezarea; -igienizarea profesională se efectuează periodic de către medic. Conexiuni între infrastructură, mezostructură și suprastructură Pentru facilitarea înțelegerii posibilităților de conexiune între infrastructură, mezostructură și suprastructură, trebuie enunțate câteva considerații. Infrastructura este reprezentată de implanturile endoosoase, care se află incluse în grosimea oaselor maxilare. De-a lungul osteo-acceptării, implanturile de stadiul II poartă șurubul de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
acest tip de suprastructură se realizează în funcție de rezerva osoasă și dorința necondiționată a pacientului, care refuză supraprotezarea; -igienizarea profesională se efectuează periodic de către medic. Conexiuni între infrastructură, mezostructură și suprastructură Pentru facilitarea înțelegerii posibilităților de conexiune între infrastructură, mezostructură și suprastructură, trebuie enunțate câteva considerații. Infrastructura este reprezentată de implanturile endoosoase, care se află incluse în grosimea oaselor maxilare. De-a lungul osteo-acceptării, implanturile de stadiul II poartă șurubul de acoperire. Implanturile de stadiul I (deschise), pot fi prevăzute cu un
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
stâlpii sunt solidarizați cu o bară, care și ea face parte din mezostructură (fig. 1.45). Această bară este o piesă de legătură cu două funcții: pe de o parte solidarizează implanturile, iar pe de altă parte, contribuie la conectarea suprastructurii de infrastructură. Suprastructura este restaurarea protetică propriu-zisă: o supraproteză, o proteză parțială fixă, mobilă sau mobilizabilă. Între implanturile izolate sau solidarizate prin mezostructură și suprastructură se pot realiza diverse tipuri de conexiuni: butonii de presiune, călăreții, magneții, coroanele telescopate. Barele
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]