575 matches
-
tarabe colorate, cu fuste indiene și genți Burberrey din acelea de stau agățate pe multe brațe în București, prea multe ca să crezi în valoarea lor, și o altă stradă, mai sobră, care se scutură de praf, îi face în necaz suratei cu fake-uri, și îți etalează, la primul colț, un magazin Max Mara. Mă gândesc aproape instantaneu la Nina Simone și la ce fredona, deseori, Andrei, my baby don't care for clothes, my baby just cares for me14 și pe
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cititorii în stele, dacă i-a fost drag acest altceva, dacă a fost doar nițel îndrăgostit sau dacă s-a lăsat furat de neașteptatul prezenței mele în viața lui și de ceea ce eu simțeam pentru el. Dintre cele două străzi surate care încercuiau templul lui Apolo din Siracusa, am pornit pe cea elegantă, nu de alta, dar se făcuse cald și nu mă atrăgea ideea să mă strecor prin talmeș-balmeșul dintre tarabe, să spun la fiecare două minute no, grazie 16
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
în fața unora cu gamberi, și ca să fie, totuși, și ceva de-al locului, am mai luat niște caponata. Asta e, grosso modo, cam așa, precum zacusca noastră, dacă o mănânci rece, sau precum tocănița, dacă alegi varianta caldă, numai că, surata lor din Italia are, de regulă, pe lângă vinetele familiare și capere și stafide pe alocuri. Și m-am dus curajos și mai mult înspre spiritul gastronomic local, luând la nimereală o salată siciliană care mi-a pus la încercare platitudinile
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dacă nu mă opream la timp cu degustatul mi s-ar fi amestecat curând curând și imaginile. Realitatea poetică de la Linguaglossa a lăsat locul, într-o altă incursiune, uneia ceva mai prozaice, la Feudo Ramaddini. Mai săracă în imagine decât surata ei, cantina se scutură de praful alb al drumului, undeva între Noto și Pachino, localitate cu nume predestinat sau ales pe măsură: Pakus-ňinos, pământul vinului bun. Îl și aud pe Marco repetând la nesfârșit... pomodori di Pachino, buonissimi 47... Lucrurile
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
și toți își dădeau cu părerea despre frumusețea sa. Copiii îl asemuiau cu un înger, iar fetele toate îi făceau declarații de dragoste. Nu puteai să nu-i admiri măreția. Într-o noapte, un Rândunel tocmai zbura peste acea cetate. Suratele lui porniseră cu șase săptămâni în urmă, către țara Egiptului, dar el rămase în urmă căci nu se îndura să plece, purtând mare dragoste unei Trestii. Spre toamnă însă, se simți însingurat și Rândunelul nostru apucă și el drumul Piramidelor
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Prințului fericit. 2. Răspundeți la întrebări: a) Cine era Rândunel? b) Unde voia el să ajungă? c) Unde își căută el adăpost? d) Ce i se întâmplă când se așeză la adăpostul statuii? 3. Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: coloană, cetate, suratele, piramide, însingurat, picură. 4. Despărțiți textul pe fragmente și scoateți ideile principale. 5. Povestiți un fragment la alegere. 6. De ce crezi că plângea Prințul fericit? Imagineazăți continuarea întâmplării și scrie un text de 6-8 rânduri. 7. Completează spațiile punctate cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Dumnezeu d-un picior!" Vestea căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: "[...] se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai să umble pe linie, să s-adune cu alte surate ori să vie la horă![...] zi noroc, taică! răsărea Zinca de la argea, (invidioasă), vorba aia, mai mult tofoloagele/ își găsesc noroacele." Copila, deșteaptă, "cum îi dedese soarta să fie", ajunge în trei luni de zile să se poarte de "parcă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
proiect mai mare, numit „Invazia“, care are ca personaje centrale țăranii. Despre ei, Gorzo spune că îi plimbă „cu dragoste, peste tot în lume“. Poate îi va duce la Luxemburg, la Kulturfabrik, fiindcă tot are drum prin Capitala Culturală Europeană surată, în curând. Cunoaște spațiul de acolo, crede că s-ar preta la așa ceva. Dumitru Gorzo se bucură în demersurile sale de sprijinul Livianei Dan, critic de artă și curator la Muzeul Brukenthal, cunoscută pentru curajul cu care susține tinerii artiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
contra elitei, contra „străinilor”! După cum vedem, În paranoia sa, care se va accentua cu anii și cu izolarea lui tot mai mare de popor și de realitate, Ceaușescu păstra Încă o anumită abilitate În a manevra oamenii. Țara românească, spre deosebire de „suratele” ei comuniste, care, ploconindu-se mai mult sau mai puțin formal În fața bisericii ideologice moscovite, Își pregăteau deja desprinderea definitivă de Ruși și apropierea de țările vestice - o vedem azi când Ungaria, Cehia și Polonia fac parte din Uniunea Europeană, aflate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
munților obcini, trăsuri de culme orizontală efectul creionului orogeneză, cum să taie pe înțeles fruntea Carpaților nord-est în amarul de stepă, de n-ar fi făcătură cu vis! alte trei fete pe ușa mare a gării Milișăuți, tot pe vîrsta suratelor de la Dornești, ea pe motoretă, traversează peronul și dispari! eu pedestră, urc în tren cu mama, la geam fetița în maioul roșu, Dărmănești firul electrificat dinspre Păltinoasa, condiția de țară pînă la iluzia de a visa constant totul, Subcarpații volumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de la slujbă, îl țin de subsuori, dacă ba din contra, cîte minuni sînt, moarte era, pretinde, din străinătate, nălucit și elogiu, debit alolingv la țiganca Experiență, Bălinești după nume cunosc biserica în ruină, nu percepi decît confirmările, româna colocvială a suratei românizate de tot, eu mai tatonam combinații de limbaje, suficiența limbii de cultură a murit limbă de cultură, nu da voie la experiment, cabinetul medical deschis LV 8-15 elipsă inteligibilă, visa să fie Ceaușescu! în loc să facă k bărbat ceva și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a Republicii Rutiere Moldova, tărîm forestier aneantizat în dulcile otrăvuri serpentine, camioane, curbă în ac de păr, "Tabăra de întremarea copiilor", Ișnoveț 7 Ișnovăț, Peresecina năpădită de viile pe sîrmă, capra, vinde-ți harbujii, nepotul puță goală bestecăie la șosea, suratele pe bancă boabele de rouă gemene între pietre de moară, De la Tisa pîn' la Nistru / Am trăit un veac sinistru! Stănescu Eminescu în vreme, Gornoe "Rompetrol", Ratuș, Măgdăcești "Atelier balansare" pentru "Echilibrare roți", intersecția ocupantului rutier basarabean, de aici dezleagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ridicare". Dar chiar și așa, cu frica în oase, tot nu mă lăsam. Aveam un soi de ostilitate chiar și în ce privește ordinele Partidului. În clasa a șasea să vezi ce prostie ne îndrugă profesorul de geografie! Cică Pămîntul, împreună cu alte surate, se învîrte nu numai în jurul lui, ca prostul, dar și în jurul Soarelui. De aici anotimpurile! Cum? Simplu! Se învîrte bietul Pămînt pe o elipsă. Cînd este mai aproape de Soare este vară. Cînd este mai departe de Soare este iarnă. Simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost înzestrată - cum aflăm din zapisul de la 6 mai 1676 (7184), cu numeroase locuri de casă, dugheni, pivnițe și altele - toate cumpărate de Iane Hadâmbul. La acestea se mai adaugă și scutirile acordate mănăstirii de voievozii vremii. - Ca și celelalte surate ale sale, și mănăstirea Hadâmbul a pornit să cumpere ce-i pica la îndemână. Una din cumpărături o face la 20 feb.1662 (7170), când s-a îmbogățit cu două pivnițe cu loc și cinci dugheni, cumpărate de la Calea, soția
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
masculină, iar acum entropică, feminină; iar ne amintim de Adam și mai tânăra Evă. Am spus Adam? Trebuia masculul În genere; și promit ca, peste vreo lună, să bârfesc din acest punct de vedere o plantă care, precum prea puține surate, a găsit cu cale să fie o Ea și un El. Și, dacă am zis plantă, mai e ceva de speculat. Căci planta, cu țesuturi oxidante de felul ei, e asemenea femeii; iar ambele sunt conservatoare, apărând stabilitatea. În antiteză
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru familia din care face parte: compozeele. Și o datorează lactucinei sau lactucopicrinei. Ultima e prezentă apoi În cicoarea de grădină, Cichorium endivia. Mai mult, „cunoscătorii“, de fapt oameni cu bani, apreciază din cauza aceleiași lactucopicrine, dar și taraxacosterolului, o altă surată, scumpă: andiva - tot o cicoare, Cichorium intybus; scumpă, căci cere multă muncă doar pentru un deliciu În plus - acea amăreală suavă. Deh! Vechiul și universalul „dulce-amar“. À propos: amarul - e drept datorat altei substanțe - altei compozee, pelinul, din bitter ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
amarului o doză de transcendent. Dulce și transcendentală amăreală pe care o oferă Însă și banala păpădie, a cărei modestie fizică e desigur compensată de un primat În transcendent. Cui i-l datorează? În principal taraxacosterolului și lactucopicrinei, ca și suratele ei. Dacă ar fi numai atât și ar fi destul. Dar, pe lângă bogăția În fosfor, calciu, magneziu, potasiu și sodiu, păpădia e o adevărată mină de oligoelemente: fier, cupru, zinc, mangan, molibden, cobalt... Și mai e și buruiană de leac
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Înfloririi care face ca frunza altora, precum urzica și ștevia, să nu mai fie bună de mâncat după Înflorire, păpădia e bună tot anul; căci aceeași plantă are oricând boboci, flori, fructe... Am comparat această plantă, la Îndemâna săracului, cu suratele ei, la Îndemâna bogatului, toate cu un latex amărui și cu frunze comestibile; și toate provenind din Eurasia. Alte surate, americane, precum floarea-soarelui și topinamburul, nu. E o chestiune de compatibilitate a originii; a noastre și a plantei... Poate că noi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înflorire, păpădia e bună tot anul; căci aceeași plantă are oricând boboci, flori, fructe... Am comparat această plantă, la Îndemâna săracului, cu suratele ei, la Îndemâna bogatului, toate cu un latex amărui și cu frunze comestibile; și toate provenind din Eurasia. Alte surate, americane, precum floarea-soarelui și topinamburul, nu. E o chestiune de compatibilitate a originii; a noastre și a plantei... Poate că noi n’o apreciem destul. Dar În Franța, păpădia se cultivă, existând chiar soiuri ameliorate. „Radiosfera“, 25 iulie 1997, ora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceasta. Și astfel, bostanul profită de negentropia produsă de porumb dar Îi oferă și stimulentul pentru a-și Îndeplini menirea negentropică, esențială Într’o lume mereu mai entropică, adică degradată. De aceea găsim cu ușurință bostani printre păpușoi, nicidecum printre surate dicotiledonate, precum fasolea să spunem; de altfel, conform aceleiași Înrădăcinate culturi mixte, fasolea e o altă plantă cultivată pe lângă porumb. Și atunci, coexistența bostan-porumb care ne-a surprins de la Început Încetează a mai fi o singularitate, devenind o fațetă a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
abdominale și reumatism; ba chiar și animalele domestice beneficiază de ea. Deșeurile lichide ale calului definesc o altă plantă care - zice poporul - apare taman udată astfel: e vorba de Polygonum persicaria, pe când acelea gazoase, când calul Înghite nu fasole, ci surata ei, lucerna, definesc vreo patru ciuperci, Între care Bovista nigrescens, folosite În popor pentru tratarea arsurilor și tăieturilor, dar care stau și la dispoziția calului pentru rosăturile pricinuite de harnașament. Trăgând la ham, Îl trece „sudoarea calului“, Ononis arvense, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cuprins o altă „picătură“, a mării momentului. Și s’a „botezat“ ca prima celulă eucariotă, adică cu nucleu. Membrana a protejat-o o vreme, hrănind-o din jur, până ce „subțirimea“ s’a dovedit depășită. Celula s’a „cârdășit“ atunci, cu suratele ei, Îndărătul unei noi membrane, devenind organism pluricelular, sub o piele care adăpostea o nouă picătură din marea vremii. Toate trei „mările“ succesive: mediul intranuclear, cel intracelular, respectiv lichidul interstițial, au fost păstrate apoi cu sfințenie până astăzi, exact cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreau să spun Soare și clorofilă, și-au permis o adevărată dar aparentă risipă, expediind energie nu numai În propria biomassă ori În fructe, dar chiar În sol. E vorba de substanțele alelopatice prin care ele Își „reglează conturile“ cu suratele ori concurentele, dar care sunt, fără știința lor, un fel de conserve de energie fixată chimic. Și, cum tot ce e prea mult strică, nici planta nu mai poate, la sfârșitul verii, să trăiască pe grămada de energie care-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de cum va da căldura, să se pună pe „plâns“. Și adaug, prin spusele care urmează, un argument pentru cei care-i strâng „lacrimile“ Întru tămăduire: Vița e o plantă inteligentă, iar asta pentru că, prin rădăcinile ei adânci - invidiate de multe surate - are acces la o apă la care omul n’a reușit să ajungă spre a o perverti. Și alege, În toată existența ei de peste an, ceva bun pentru fiecare etapă pe care o parcurge. Musai, căci apa nu e doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două roluri: a promova procesele de embriogeneză finalizate cu apariția unui pui, dar și acela de „cheie“, de factor declanșator al acelui proces la timpul potrivit, cel ales de specie Întru clocire: fie după depunerea Întregii ponte, precum găina și suratele ei, fie chiar după depunerea primului ou, dar cu certitudinea unui al doilea ș.a.m.d., precum bufnița și suratele ei. Spuneam prin alte părți că, proverbial de fragil, oul este o „construcție“ extrem de solidă În lungul axei sale longitudinale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]