1,075 matches
-
din sec. al XIX-lea, preocupați de transmiterea surdității de la o generație la alta, dar drama pierderii auzului după naștere are o valoare emoțională. Ea a fost menționată doar în relație cu faima unei familii de surzi în cadrul comunității de surzi. A.G.Bell în ,,Memoire Upon the Formation of a Deaf Variety of the Human Race” afirmă că există o tendință printre surdo-muți, de a selecta alți surdo-muți ca parteneri de căsătorie. A argumentat că această tendință a luat amploare în
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
există o tendință printre surdo-muți, de a selecta alți surdo-muți ca parteneri de căsătorie. A argumentat că această tendință a luat amploare în secolul al XIX lea, ca urmare a îmbunătățirii educației, în special a răspândirii numărului de școli pentru surzi în SUA care, prin natura lor, a adunat surzii împreună și a dus la alt rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surdo-muți ca parteneri de căsătorie. A argumentat că această tendință a luat amploare în secolul al XIX lea, ca urmare a îmbunătățirii educației, în special a răspândirii numărului de școli pentru surzi în SUA care, prin natura lor, a adunat surzii împreună și a dus la alt rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
în secolul al XIX lea, ca urmare a îmbunătățirii educației, în special a răspândirii numărului de școli pentru surzi în SUA care, prin natura lor, a adunat surzii împreună și a dus la alt rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
urmare a îmbunătățirii educației, în special a răspândirii numărului de școli pentru surzi în SUA care, prin natura lor, a adunat surzii împreună și a dus la alt rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni profesori pentru surzi
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surzii împreună și a dus la alt rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni profesori pentru surzi (V. Cleve, A. Crouder, 1989)<footnote Cleve Van & A., Crouter : A Place of Their Own, Gallaudet Univ. Press, 1989, footnote>. Având
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni profesori pentru surzi (V. Cleve, A. Crouder, 1989)<footnote Cleve Van & A., Crouter : A Place of Their Own, Gallaudet Univ. Press, 1989, footnote>. Având soție și mamă surdă, A. G. Bell nu a mers mai departe, așa cum a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni profesori pentru surzi (V. Cleve, A. Crouder, 1989)<footnote Cleve Van & A., Crouter : A Place of Their Own, Gallaudet Univ. Press, 1989, footnote>. Având soție și mamă surdă, A. G. Bell nu a mers mai departe, așa cum a propus, de exemplu, Ch. Davenport: sterilizarea
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Own, Gallaudet Univ. Press, 1989, footnote>. Având soție și mamă surdă, A. G. Bell nu a mers mai departe, așa cum a propus, de exemplu, Ch. Davenport: sterilizarea celor slabi la minte pentru a nu se reproduce. Pe baza datelor subiective obținiute, surzii au fost clasificați trei categorii: născuți surzi din cauze necunoscute, surzi datorită bolilor și surzi prin transmitere genetică. Astăzi părinții surzi pot fi trimiși la un consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
soție și mamă surdă, A. G. Bell nu a mers mai departe, așa cum a propus, de exemplu, Ch. Davenport: sterilizarea celor slabi la minte pentru a nu se reproduce. Pe baza datelor subiective obținiute, surzii au fost clasificați trei categorii: născuți surzi din cauze necunoscute, surzi datorită bolilor și surzi prin transmitere genetică. Astăzi părinții surzi pot fi trimiși la un consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se afirmă că surzii au dreptul să ia
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
clasificați trei categorii: născuți surzi din cauze necunoscute, surzi datorită bolilor și surzi prin transmitere genetică. Astăzi părinții surzi pot fi trimiși la un consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se afirmă că surzii au dreptul să ia propriile decizii în privința nașterii unui copil, fie surd sau nu, se pune mereu problema unei ,,responsabilități sociale”. Familiile de surzi trebuie să participe la consiliere genetică, nu fiindcă se dorește să aibă informații despre posibilitatea de
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se afirmă că surzii au dreptul să ia propriile decizii în privința nașterii unui copil, fie surd sau nu, se pune mereu problema unei ,,responsabilități sociale”. Familiile de surzi trebuie să participe la consiliere genetică, nu fiindcă se dorește să aibă informații despre posibilitatea de a avea copii surzi, ci deoarece informația îi va ajuta să ia ,,propriile decizii” de a vea copii surzi. Ne putem întreba cum poate
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
vea copii surzi. Ne putem întreba cum poate cineva să ia astfel de ,,decizii” despre valoarea umană de a avea copii ? Ce fel de cadre morale și etice ghidează astfel de decizii? Cum se poate rezolva acest conflict dintre ideile surzilor despre surditate și limbajul gestual, pe de o parte și ideile doctorilor, oamenilor de știință și geneticienilor, pe de altă parte, referitoare la tehnologiile medicale și genetică. Primul pas este să recunoaștem bazele istorice ale acestui conflict. Activitățile de implant
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
de timpuriu și vor pune mai puține probleme de adaptare psihologică și socială, vor avea deprinderi superioare de scriere și de citire și o labiolectură mai bună. S-a constatat, în practica școlară, că, copiii surzi proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Folosirea testului Borelli-Oléron la surzi și auzitori între 4 și 9 ani prof. Petrescu Elena-Pop - Școala specială Satu Mare lector univ. dr. Florea Barbu - Universitatea din București Introducere Inteligența surzilor a constituit obiectul a numeroase studii care s-au limitat în cea mai mare parte la aplicarea bateriilor de teste neverbale și au condus la aprecierea nivelului global. Rezultatele sunt contradictorii și dificil de interpretat. Așa cum afirmă M. Borelli (1951
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
parte la aplicarea bateriilor de teste neverbale și au condus la aprecierea nivelului global. Rezultatele sunt contradictorii și dificil de interpretat. Așa cum afirmă M. Borelli (1951), sunt necesare studii mai analitice pentru a înțelege care sunt insuficiențele reale ale gândirii surzilor. Scara de performanță Borelli-Oléron este un test care vizează inteligența generală și, în special, inteligența practică. În perspectivă diagnostică, inteligența poate fi definită funcțional și structural. Din punct de vedere funcțional, inteligența este o aptitudine generală, orientată spre adaptare la
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
ci și expresia socială (C.Pufan, 1956).Limbajul este un instrument care permite anumite operații intelectuale și este imposibil să înțelegem ce este inteligența umană dacă nu se iau în considerare operațiile efectuate cu ajutorul limbajului. P. Oléron (1949) consideră că surzii, prezentând un grav handicap al limbajului verbal, sunt retardați într-un test neverbal, care este sensibil la perturbările capacității verbale, cum este de pildă testul Raven (după G.Milcent, 1965).De asemenea, limitele gândirii surzilor sunt determinate de absența folosirii
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
P. Oléron (1949) consideră că surzii, prezentând un grav handicap al limbajului verbal, sunt retardați într-un test neverbal, care este sensibil la perturbările capacității verbale, cum este de pildă testul Raven (după G.Milcent, 1965).De asemenea, limitele gândirii surzilor sunt determinate de absența folosirii cuvintelor ca mijloc de comunicare și instrument al gândirii. După H. Furth absența limbajului nu condiționează, în esență, dezvoltarea și structura inteligenței la surzi, totuși incompetența lingvistică are consecințe directe și indirecte: 1. Consecințe directe
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
pildă testul Raven (după G.Milcent, 1965).De asemenea, limitele gândirii surzilor sunt determinate de absența folosirii cuvintelor ca mijloc de comunicare și instrument al gândirii. După H. Furth absența limbajului nu condiționează, în esență, dezvoltarea și structura inteligenței la surzi, totuși incompetența lingvistică are consecințe directe și indirecte: 1. Consecințe directe: surzii obțin rezultate scăzute la probele verbale și la cele neverbale în care deprinderile lingvistice dețin rol important. 2. Consecințe indirecte: nerecunoașterea faptelor și absența unor informații; curiozitatea intelectuală
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
sunt determinate de absența folosirii cuvintelor ca mijloc de comunicare și instrument al gândirii. După H. Furth absența limbajului nu condiționează, în esență, dezvoltarea și structura inteligenței la surzi, totuși incompetența lingvistică are consecințe directe și indirecte: 1. Consecințe directe: surzii obțin rezultate scăzute la probele verbale și la cele neverbale în care deprinderile lingvistice dețin rol important. 2. Consecințe indirecte: nerecunoașterea faptelor și absența unor informații; curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate în
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
și absența unor informații; curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate în situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor în comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
nesiguranță, pasivitate sau rigiditate în situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor în comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
nivelul mintal al surzilor în comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni, în medie, pentru vârstele considerate (9 - 13 ani). Ruiz cercetând însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară întârziere față de auzitori
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni, în medie, pentru vârstele considerate (9 - 13 ani). Ruiz cercetând însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus în
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus în evidență diferențe nesemnificative între surzi și auzitori în realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor în probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru varstele de 6 - 15 ani). Ei neagă existența unei inferiorități reale
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]