670 matches
-
fi ridicat la Carte. Ion Pillat și-a întocmit totdeauna volumele în așa fel încât, prin unele din motivele lor, ele se leagă cu cele trecute, pe când prin altele anunță pe cele viitoare. Cariera sa poetică n-a cunoscut niciodată surpări de teren, tranziții neașteptate, evoluții bruscate. Dezvoltarea sa a rămas tot timpul organică, încât de la o manifestare la alta există totdeauna firul unei continuități. Pe de altă parte, felul logic al lucrării sale n-a lăsat niciodată nedezvoltată vreuna din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
picioare se scula,/ Se scula, se scutura,/ Pământul se clătina,/ Frunza-n codru huruia,/ Coastele se surupau,/ Apele se tulburau,/ Atunci Ion îi săgelva”. Săgetarea este simultană creației, căci ieșirea din amorțire a bourilor smulge lumea din genuni. Tulburarea apelor, surparea solului și clocotirea codrului au loc într-un timp imemorial instaurat de imperfect. Arcașul arhetipal surprinde falia temporală și valorifică accesul în sacru. Densitatea predicatelor, mai numeroase decât numărul de versuri, formează un tablou cataclismic, ochiul receptor părând a nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al dictaturii, al absenței unor drepturi civice elementare, unde poezia - Poezia! -, ca și teatrul, proza sau muzica făceau uneori oficiul rezistenței, al păstrării criteriilor artei mari, confundată mai totdeauna cu țipătul de revoltă?! Și... acum, la peste cincisprezece ani de la surparea comunismului și a dictaturii, ne vom „lichida”, aidoma eficientului, bogatului, „arogantului” Occident, vom renunța la „cârjele de aur” care ne-au susținut În infinita, „absurda” noastră „traversare a deșertului”, cultul artelor frumoase, al cercetării științifice - care, În spiritul ei, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o conștiință de sine majoră, amplă, fertilă, unitară. Am avut Într-un fel noroc, da, am avut noroc, În cele din urmă, că această „asiatizare” decisă, „mesianică”, a ultimului dictator român s-a petrecut târziu, cam cu un deceniu Înaintea surpării Bisericii moscovite. Pe care, În ultimii ani, În hybris-ul său, el Însuși Îndrăznea s-o conteste În calitatea ei de far ideologic al imperiului sovietic. O târzie imitație a grotescului Enver-Hodja, tiranul Albaniei, care a Împins primitiva și grotesca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nici nu sunt spații, ci altceva! - și cu vidul lor de Timp (deoarece Timpul suntem noi!Ă, Calea Lactee, pierdută și ea În alte mii de galaxii și lumi În perpetuă mișcare, creație și distrugere - și toate acestea, brusc, cu o surpare iute și nedureroasă, ciudată, ni se interiorizează! „Ele” sau „ei”, cosmosul și universurile glaciale și aproape infinite ne devin viscere, iar Misterul, din depărtat, din neînțeles și inexistent, ne devine intim, ca o pulsiune gravă, aproape de neîndurat și din ființele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru cel care își lăsase familia acasă. Căreia trebuia să-i ducă banul pe care îl așteptau cei flămânzi și ei, de-acasă. Existau pentru omul intrat în galerie cel puțin două pericole. Unul, existența gazelor toxice și un altul surparea ei în cazul în care armătura de lemn ar fi cedat datorită putrezirii pilonilor. Dar puteau fi și altele. O neatenție. Lovitura vagonului. Călcatul anapoda. Mergi pe trotuar și ți se pot întâmpla atâtea, darmite în mină, unde nici iluminatul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
orbea, trebuia să fie imediat împușcat. În împrejurări asemănătoare ale neputinței fizice, om și cal, sfârșea la fel - la cimitir. Un alt pericol de moarte al minerului era șobol anul. Dar îi devenea și un mare prieten. În caz de surpare a galeriei, ca semn al pericolului care avea să vină, șobolanul devenea foarte agitat, nervos, făcea mișcări rapide, fugea prin galerie, din colț în colț, sosea până la picioarele minerilor, parcă pentru a-l trage de mână și a-i grăi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dincolo de limite („în timp ce plângi în somn/prăpastia se gândește la tine”). În acest timp, sufletul lipsit de umbră devine „chin de pâslă” și este așteptat „ca un mormânt”. El se „sparge ca un vas”, înseamnă „trecutul rănii viitoare”, călătorește „în surpare” și sfârșește prin a topi oglinda în care Mimul privește un mim privindu-se în oglindă, în care un mim... ș.a.m.d., mise en abîme prin care existența și iluzia se descoperă, se autentifică și se consumă reciproc. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
de bună credință. Modul de Înțelegere În acest caz a fost arătat, În principiu, când am descris asemenea fapte reprobabile. Conflictele cu vecinii pot avea loc și În cazul unor construcții lipite, dintre care una se află pe punctul de surpare și proprietarul nu ia măsurile adecvate pentru a nu prejudicia prin surpare imobilul În stare bună și de funcționare al vecinului. Negocierea unei soluții Între proprietari pe calea medierii poate salva situația și pune capăt conflictului, În conformitate cu prevederile legii. Conflicte
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
În principiu, când am descris asemenea fapte reprobabile. Conflictele cu vecinii pot avea loc și În cazul unor construcții lipite, dintre care una se află pe punctul de surpare și proprietarul nu ia măsurile adecvate pentru a nu prejudicia prin surpare imobilul În stare bună și de funcționare al vecinului. Negocierea unei soluții Între proprietari pe calea medierii poate salva situația și pune capăt conflictului, În conformitate cu prevederile legii. Conflicte aprige pot avea loc Între vecini cu privire la construcția, Înălțimea, Întreținerea și comunitatea
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
că, în ciuda tuturor restricțiilor și abuzurilor ceaușismului, după revoluție, Mugur - o vedem din recenta carte apărută la Editura Compania ce publică o serie de scrisori postdecembriste ale poetului - părea cu totul „zăpăcit”, „pierdut”, parcă șocat de noua libertate și de surparea fostului regim. Nu, nu bucuria colorează frazele scrisorilor sale, se simte singur, părăsit, mai ales după moartea soției sale și, cu câteva zile înainte de a muri de un atac de cord, îi mărturisește prietenului său, istoricul literar Zigu Ornea, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care o dețin: - Nu mai înțeleg nimic! Nu mai înțeleg nimic! Nu, nu avusese niciodată sub comunism posturi importante, în felul lui era și el un dizident, ca și noi, să-l fi îndurerat, uimit, nu căderea clicii ceaușiste, ci surparea sistemului continental al comunismului, surparea Moscovei?! Deși ani la rând, în deceniul cinci și șase, eu și Nichita și Matei nu aveam o părere grozavă despre generația lui Mugur, Labiș, Cosașu, Mazilu - de altfel, și ei, în proporții variate, afișau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
înțeleg nimic! Nu mai înțeleg nimic! Nu, nu avusese niciodată sub comunism posturi importante, în felul lui era și el un dizident, ca și noi, să-l fi îndurerat, uimit, nu căderea clicii ceaușiste, ci surparea sistemului continental al comunismului, surparea Moscovei?! Deși ani la rând, în deceniul cinci și șase, eu și Nichita și Matei nu aveam o părere grozavă despre generația lui Mugur, Labiș, Cosașu, Mazilu - de altfel, și ei, în proporții variate, afișau o compasiune ușor disprețuitoare pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
estetizante, cu excepția lui Raicu, desigur! -, azi îmi dau cont că ei, și poate Mugur în primul rând (după moartea tragică a lui Labiș!Ă, făceau parte mai degrabă dintre cei tineri care, hrăniți cu un ideal „planetar”, ne-acceptând, nu surparea lui, ci falsitatea lui, îi rămân cu toate acestea credincioși! De altfel, acest „simptom” se poate observa, cred eu, nu numai în țările post-comuniste, dar și în marile capitale culturale, Berlin sau Paris. Maoismul, de exemplu, în care au crezut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și tot mai numeroși pe măsură ce ceaușismul se agrava, aducând astfel mari prejudicii fondului creator național, ca și răspândirii culturii române peste hotare.Ă E interesantă reacția lui Matei Călinescu, în ce ne privește, dar nu numai după revoluție. Ampla, neașteptata surpare politică mondială, continentală, românească a schimbat multe lucruri în literatură, dar și în psihologia și comportamentul oamenilor. Eu mi-am pierdut câțiva prieteni, unii „s-au rătăcit”, iar alții mi-au devenit, brusc, dușmani. Am mai trăit această experiență, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
absența unei opere reale, în stima criticii și a publicului, neagă sau diminuează cu insistență valorile, personalitățile izbitoare, unice, care s-au exprimat în această ultimă jumătate de secol! Un alt oportunism cultural, viguros și lipsit de nuanțe, semn al surpării unui sistem, e adevărat, dar și, cum o spuneam, al neîncrederii unora că pe acest sol se pot produce valori majore. Un Nichita Stănescu, un Eminescu sau Bacovia, Arghezi nu pot fi „înțeleși” sau „descriși” în afara operei lor, „rupți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tradiției și a specificității culturale!Ă - iată forme absolut aberante, reacționare, cum o spuneam, de a încerca să „normalizezi cultura”, de a încerca să impui o „altă ierarhie de valori”! Dar... acestea sunt micile taifunuri care se iscă după marile surpări sociale politice și instituționale, iar noi, scriitorii „mai vechi”, care am trăit alte talazuri mai vehemente, vom continua să ne păstrăm calmul și câtă obiectivitate a analizei și a memoriei sociale o poate pretinde un slujitor, un meseriaș al literelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tinerețea mea a durat o eternitate, poate tocmai din acea tânjire după o „lege” a propriei mele firi, o profundă și dureroasă aspirație de a ieși (împreună cu Ariadna, unul din cuvintele-cheie la Nietzsche!Ă din labirintul acelei existențe, de atunci. Surparea autorității Bisericii la omul modern, exacerbarea politicii și a rolului politicianului, ce aproape a preluat însemnele și prestigiul Militarului, Preotului, și chiar ale omului de știință sau artă, au făcut ca „labirintul existențial” să devină un modus videndi, o ratio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
psihologic european ale lui Lovinescu au fost învinse și izolate din lipsa de prestigiu social al mentorului, „doar” profesor de liceu și respins la Academia Română de un Iorga care propunea, aproape arbitrar, o cu totul altă literatură, dar și de surparea instituțiilor românești de cultură, după războiul al doilea și implantarea unei școli vulgar-naturaliste de sorginte sovietică, decenii la rând, în școli, manuale școlare, reviste și studii literare, ca și în conștiința largă a publicului. Iată de ce succesul Franciscăi nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
devenim lucizi că încă nu avem o clasă politică profesionistă și organic constituită, că flagelurile economice și morale antebelice vor bântui din nou, cu furie, într-o Românie aflată nu în tranziție, ci în criză, criza ce urmează unei mari surpări politice, criza fizică, a ruinelor industriei haotice ceaușiste, dar și cea mentală; centralismul industrial, financiar și administrativ excesiv, neîncrederea în statul care ne-a mințit și spoliat atât de des și barbar în ultima jumătate de veac, dar și neîncrederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
degradantă, mai monstruoasă în esența ei decât frica animalică de tortură, foame, singurătate în fundul unei pușcării și nu știu ce s-ar mai fi întâmplat cu noi, ce noapte a spiritului și a ființei ne-ar fi așteptat dacă nu venea izbăvitoarea surpare a Zidului de la Berlin!... Adaptarea, axul ideologic și marea descoperire a școli darwiniste, cu noi, românii, sub acea „originală dictatură în dictatură” din ultimul deceniu ceaușist, și-a arătat „cealaltă față”: cea degradantă, infernală, o formă a „morții-vii”, deoarece era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un produs, în care ți-ai angajat aptitudinile, experiența și onoarea. Numai un bun meseriaș își poate asuma răspunderea mărfii pe care o livrează și numai el poate trage la răspundere un meseriaș prost. Diminuarea responsabilității conduce, fatalmente, la o surpare a autorității. Incompetentul nu se poate impune nimănui decât prin fraudă și pe durate scurte. Cine ajunge la poziții înalte după alte criterii decât cele ale unei profesiuni bine stă pânite are de făcut față tuturor dezavantajelor imposturii. În loc ca
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îngăima rugăciunile pentru sine. Mama s-a pus pe robotit până la epuizarea fizică totală. Iar tata pe băut, până ce i se muiau picioarele și limba i se-mpleticea. Iar eu nu deslușeam noima lucrurilor, dar pricepeam afectiv totul din această surpare fără cuvinte, împerecheată cu tăcerea. Mă-nvârteam și mă suceam de colo-colo, singură cu mine însămi, vrând deseori să fug și să scap de ei și de mine. Mai și vorbeam cu glas tare cu mine însămi când eram sigură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și geografie, dar și traducerea unor lucrări cu caracter științific fiind alte dovezi privind expansiunea orizontului cultural în educația celor maturi. Prin scrieri originale, reprezentanții Școlii Ardelene popularizau principalele cuceriri ale fizicii timpului. Gheorghe Șincai, în lucrarea Învățătura firească spre surparea superstițiilor norodului, încerca să demonstreze că ,,învățătura fizicei îi dă (omului) știința de a-și însuși și lucra mai bine țarinele, de a-și sădi și înmulți tot felul de pomi și de plante și de a-și agonisi cele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de exemplu și deja ai o mulțime de capcane întinse bietului cititor. Dar nici cititorul nu se lasă... Cînd vede o librărie, trece pe partea cealaltă. Cînd vede un perete de cărți se gîndește iute la cutremur și la posibilitatea surpării acestuia, de asta se refugiază în locuri mai sigure, crîșma sau magazinul de fleacuri importante. Lupta e dură și pare a fi pe viață și pe moarte. Autorul vrea să-i plaseze cartea în mînă cititorului, ca pe o grenadă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]