16,351 matches
-
soluționarea unor probleme dificile apărute în derularea contractelor executate de firmele românești. A intervenit, de mai multe ori, din dispoziția ministrului de externe al României, la cererea miniștrilor cu probleme economice, pe lângă membrii guvernului libian, în scopul rezolvării unor dificultăți survenite în timpul executării contractelor firmelor românești de construcții. A fost purtător de mesaje, al primului ministru român și al altor membri ai guvernului, adresate omologilor libieni, cu privire la relațiile de cooperare economică și financiară româno-libiene, precum și la deblocarea plăților către firmele românești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dintre cele două țări. Recepția organizată în 1963, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i., cu prilejul zilei naționale a României, a fost onorată de prezența premierului chinez Ciu En Lai și a altor înalți demnitari. Doi ani mai târziu, când a survenit decesul președintelui Consiliului de Stat al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, în cartea de condoleanțe deschisă la ambasada din Beijing, condusă de Agop Bezerian, Însărcinat cu afaceri a.i, au semnat președintele R.P.Chineze Liu Șao Ți, premierul Ciu En Lai, Pâng
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
chiar, fiecare activitate trebuie să aibă componenta ei de control, care o ajută să funcționeze. Guvernanța corporativă 118 118 Controlul intern, privit ca proces la dispoziția managerului, este un proces dinamic, care își adaptează permanent instrumentele și tehnicile la schimbările survenite în cultura organizației, determinate de gradul de competență a managerilor. Controlul nu este un scop în sine, ci un mijloc. Astfel, controlul nu este organizat de dragul controlului, ci rolul lui este să confirme așteptările managementului prin utilizarea unor procedee, tehnici
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
îndelungi în fața lor, privindu-se cu intensitatea și profunzimea unui sentiment constant, ce nu putea fi calificat decât iubire. De cele mai multe ori, schița câte un mic gest, studiat, grațios, vaporos, nonșalant, și oglinda îi răspundea pe măsură: de dincolo gestul survenea dilatat, șarjat sau exacerbat, adesea încetinit. De data aceasta, chipul din oglindă îl privea surâzător, dar liniile aproape verticale de la colțurile gurii atârnau într-un rictus fals, ce ascundeau cumplitele dureri ce-i torturau coloana. Și a recunoscut, în acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
numesc Philip și mi se spune "Masca". Așa cum nu-mi puteți vedea chipul, nu-mi veți cunoaște niciodată gândurile. Eu adesea gândesc ca Sinele Mic și vorbesc ca Sinele Mare sau viceversa. Cândva eram unul singur, adică Philip, dar a survenit o transformare. Și asta s-a întâmplat din cauza pisălogelii și insistenței ei. Scindarea nu este întâmplătoare, domnilor, o datorez firii mele întortocheate și chinuitoare. Sinele Mic: Și mare atenție, domnilor, vi se poate întâmpla și dumneavoastră într-o zi, mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dezlănțuie, atunci se produc adevăratele tragedii; răul proliferează și nu mai poate fi oprit. Philip a explodat pe dinăuntru, și noi, părțile lui, am supraviețuit catastrofei, combustia a fost internă, altfel cine știe ce s-ar fi întâmplat, ce nenorocire ar fi survenit. Acum am devenit râsul tuturor, Philip a transformat drama în farsă, în comedie. (Intră Philomena, se apropie de conglomerat și își așază capul melancolic pe umărul Sinelui Mare. Brațul lui exterior, adică uni-brațul, o strânge de după umeri. Ea suspină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
la asta... Mă ridic foarte repede din scaunul inculpatului, pun întrebarea, apoi mă reașez, nu tot atât de repede... timp în care mă gândesc la răspuns. Asta simplifică mult lucrurile... Pentru că eu cunosc deja răspunsul la multe din întrebările ce ar putea surveni, nu mai e necesar să le pun. Doar dacă ar fi absolută nevoie să împărtășesc răspunsul onoratei curți. Înțelegeți, asta poate economisi din timpul de proces.... (pauză) De altfel, dacă sunteți amabil, cât timp avem la dispoziție, clienta mea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
doamnei Dora, aici de față, în egală măsură și de bună seamă? Philip (în cor): De bună seamă și în egală măsură sunt. Adică suntem. Adică este. (Judecătorul se uită foarte lung la capetele lor încornorate.) Judecătorul: Remarcăm că a survenit o nouă schimbare în aspectul dumneavoastră exterior, neconsemnată în documente, domnule Philip, deci ar trebui să fie o modificare de dată recentă. Masca: (Face un pas în față.) Este într-adevăr o schimbare de dată foarte recentă, domnule! Este vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Avocatul acuzării: Să vă spun eu de ce singură! (Se postează agresiv în fața Dorei.) Stați, că o întreb eu acuma pe doamna Dora! Ne poate explica doamna Dora apariția subită a celor trei coarne pe fruntea triplului soț? Căci ea a survenit recent, la multă vreme după scindare. (Dora se fâstâcește. Nu știe ce să răspundă. Se uită peste umăr către avocatul ei ce-i face semn cu mâna.) Cred că ar trebui să mă consult cu avocatul meu înainte să răspund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
avem nimic de declarat, domnule judecător. (Dora răsuflă ușurată.) Pe noi nu ne mai afectează nimic. De aceea ne-au ieșit imediat coarnele. Noi ne manifestăm doar somatic, mai apoi fizic, psihicul nostru nu mai poate fi afectat. Coarnele au survenit pentru că am somatizat imediat, în loc să ne enervăm, să suferim, să ne revoltăm sau să acționăm în orice fel nebunesc. Masca: Ne iertați, domnule judecător, dar incidentul coarnelor este irelevant pentru caz și n-ar face decât să complice lucrurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în fiecare moment unde este, ce face, cu cine vorbește la telefon. Asta nu mai era viață, domnilor. Îl exaspera, pur și simplu. Eu am fost cea care a hotărât să-i mărturisească tot. La scurt timp după asta, a survenit scindarea. Noi, care ne iubeam atât de mult, închipuiți-vă, nu ne vedeam sau nu vorbeam cu săptămânile. Devenise insuportabil. Asta a fost salvarea noastră, altfel nu știu ce s-ar fi întâmplat, căci nevroza se instalase de ambele părți. El nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ceafa Philomenei. Nu pare deloc interesat de conversația dintre Dora și Philip. Philomena este vizibil tulburată și se șterge la ochi cu șalul, dezvelindu-și ușor o aripă.) Judecătorul: Doamna Philomena, îndrăznesc să fac remarca că anumite transformări bizare au survenit și în fizicul dumneavoastră. Pesemne relaționarea dumneavoastră puternică cu soții Philip să fi condus la aceste modificări!? Philomena: Vă referiti la aripile mele, domnule? Judecătorul: La ele mă refer. La ce altceva? (Philomena își trage șalul de pe umeri și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
curte nu precizează sensul, domnilor! Problema este că dumneavoastră nu ați priceput încă sensul disocierii noastre. Iar fără ca să înțelegeți, nu ne puteți judeca. Nici pe noi, nici pe ea. Dacă nu puteți înțelege cel mai simplu lucru ce poate surveni deodată asupra oricăruia dintre dumneavoastră, este foarte grav. Aflați mai întâi cine este Sinele Mare, Sinele Mic și cum arată Masca dumneavoastră. N-aveți căderea să ne judecați, domnilor! Această Curte nu are căderea, domnilor! Vom face apel la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
va interveni ea? Dragi spectatori, pot să vă spun că în seara aceasta se va petrece ceva. Sunteți, prin urmare, norocoși. Actorilor, ce-și joacă de bună seamă propriul rol în această piesă, li s-a întâmplat ceva. Ceva a survenit în viața lor, ceva ce neîndoios se va repercuta asupra piesei, poate o schimbare nefastă de destin. Scena 10 (Reapare Pulcheria în mijlocul scenei cu floarea-soarelui în mână. De data asta, veștejită și capul arcuit în jos, întors de la soare. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu mai au răbdare. Vor să-și joace cât mai repede noul rol. Ceva s-a schimbat. Ceva s-a petrecut între timp și ei nu mai au răbdare, vor să-și intre imediat în noul rol. Cred că au survenit schimbări în firul dramatic. (Maurizio și Pulcheria se apropie mai mult și se țin timid de mână. Ea își duce din când în când, jenată, capul la floare și respiră adânc din ea, în timp ce frământă mâna lui Maurizio. Albina nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aminti acum dacă fereastra de cer i s-a arătat aievea lui sau ține strict de memoria străbunicului, pe care o resimțea acum în posesia lui. Sau poate fi doar una dintre povestirile lui, ce se repetau mereu aceleași, deși surveneau foarte rar, atunci când era într-o dispoziție specială. Și tot ce spunea străbunicul părea incredibil de adevărat, mai incredibil decât realitatea însăși. De aceea amintirile lui îi păreau, și acum, după atâția ani, stranii de vii, ca și cum le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
plecarea, pentru ca lumea să fie pregătită, ca înmormântarea să se desfășoare corect, după datină, să nu lipsească nimic. Desprinderea lor a fost calmă și liniștită, fără boală și suferință, fără lacrimi și bocete. Îmi amintesc cum fiecare dintre ele au survenit la timpul lor, așteptat și asumat de toată lumea. Aproape că mi se suprapun în minte sau se continuă firesc și, prin urmare, nu-mi pot imagina un alt fel de sfârșit pentru mine. Eu sunt o prelungire a lor, boala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fi pe jumătate vindecat. Dar ia aminte că nu toată lumea se vindecă în sens obișnuit. Sper că ai înțeles. Sunt multe niveluri și moduri de vindecare. Uneori, boala te poate aduce la un punct în care vindecarea nu mai poate surveni decât pe un alt plan. Nu mai ești tu același care ai fost. Sau nu mai ești, pur și simplu, pentru o vreme. Boala îți va reveni cel mult ca o simplă amintire metempsihotică. Îți urez succes. Ești pe drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
drumul cel bun. A dispărut la fel de brusc precum a apărut. În lumina crepusculară s-a topit rapid ca o umbră. Am auzit din nou acea zornăială metalică de aripă ca un scut ce se zgâlțâie. Faza 6. Vindecarea. Lumina ce survine Străbunicul spunea că numai din acest loc se poate vedea fereastra, sau cel puțin pentru el acesta era locul. Și când vorbea era atât de încredințat și felul în care o descria era atât de adevărat, încât după șaptezeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu el era atât de acaparatoare, încât absenței mele spirituale i se adăuga de multe ori și o lâncezeală motorie sau cel puțin o lentoare inexplicabilă îmi domina dintr-o dată mișcările sau activitatea ce o desfășuram înainte ca el să survină... Dar de unde vine el? Fără îndoială din mine, din interiorul meu cel mai adânc. El-ul se instalează ca o presiune lăuntrică, ca un debușeu, atunci când nu mai poate fi conținut, când devine rebel, și atunci apare să mă hărțuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și să mă respingă. Prietena mea din liceu cred că era puțin urâtă. Nu-mi pot aminti exact, pentru că esteticul mă interesa cel mai puțin la ea. Cred că era puțin urâtă pentru că momentele ei de pierdere totală sau absență surveneau în prezența oglinzilor. Ea nu trecea pe lângă nicio oglindă, un ochi de geam sau o suprafață metalică lucitoare fără a zăbovi o vreme și a-și reflecta mai bine de-o clipă chipul. Și tot atunci, se iniția dialogul; degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
bucuri de miracol pe ascuns, în tăcere!? Asta nu prea e în natura oamenilor. Povestite, miracolele se desacralizează, își pierd din vigoare și, uneori, chiar și din funcție. Miracolele nu se reiterează, dar dacă reiterarea lor devine iminentă, atunci poate surveni un contra-miracol sau, altfel spus, un miracol cu efect contrar, compensatoriu. Basmele adesea vorbesc de contra-miracole. Fata cea bună a moșului alege caseta simplă de aramă, din care se materializează toate bogățiile pământului... Reiterarea forțată a miracolului produce un efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
analiză. Analiza poate declanșa un proces invers, alchimic, de metamorfozare a bolii înapoi în recunoaștere, acceptare, eliberare, reactualizarea și demascarea sentimentului. Când nu mai poate fi însoțită de speranță, iubirea se concretizează sub forma obsesiei, psihozei și a depresiei; atunci survine și instalarea bolii. Ea se alimentează ca o căpușă, ca o tumoră, din acest surplus încrâncenat, neeliberat de forțe și energii searbede ce zac în noi, sub forma iubirii interzise, refulate, neîmplinite. Deci atunci când nu poate fi eliberată, obiectivată, iubirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
el câștigă în sensuri prin simpla rostire a diverselor nume ale lui, se transformă și ne dezvăluie pe rând, în timp, din sensurile lui tainice. Astfel, un obiect cu al cărui nume din limba maternă am fost deprinși din copilărie survine deodată și ne trezim rostindu-l sub un alt nume mai rezonant în altă limbă și asta numai pentru că percepția sau accepția noastră pe moment convine mai degrabă acelui nume de care am luat în timp cunoștință. Limba este bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
săbii ca un sărut năprasnic. Trupurile lor mari se leagănă într-o parte și alta, ca cel al rațelor, doar alura lor suplă și ritmul susținut transformă ridicolul mișcării în grațios. Legănarea e urmată de frângerea sau coborârea gâtului, ce survine între cele două reprize ale întrepătrunderii ciocurilor. De altfel, la toate nivelurile, mișcarea albatrosului este un dans; albatroșii dansează pe valuri, dar și în înaltul cerului, unde se înalță sau coboară, planând cu aripile larg deschise. Cel mai mult dansează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]