697 matches
-
trecut De-o vorbă bună, de-un sărut... De ce mi-e dor, acum eu știu De râsul vesel și zglobiu Zburdând prin lanu”-nsângerat, Al fetelor de măritat! Să îți mai spun, de ce mi-e dor Mi-e dor de susur de izvor, De apă rece, cristalină Fiori mă trec, dor îmi alină... Referință Bibliografică: De ce mi-e dor / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate
DE CE MI-E DOR de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375842_a_377171]
-
Pași grei ca viforul, ori pași de adieri Cutremurausau mângâiau pădurile ca ieri El tot pleca și revenea înamorat mereu Să-și vadă iar iubita, ca Unul Dumnezeu. 21 Ca să-L înduplece, să-I stea aproape Ea începu foșnetul, și susurul din ape Ca să-I robească auzul, a început Cântarea Ce nu se mai termină, cât mișcătoare-i marea. VA URMA Muzica bisericeasca bizantina - YouTube ▶ 6:14 https://www.youtube.com/watch?v=Pi7dmag2sTw Referință Bibliografică: IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ / Elena Armenescu : Confluențe
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375860_a_377189]
-
venit, Ca de ziua mamei mele, Primăvara ați vestit! E primăvară E primăvară, iar e primăvară, Să zburde mieii, iarbă să rasară, Și păsările să se-ntoarca-n țară, S-adie iar,vântul călduț, afară! S-aud din nou un susur de izvor, S-aud pădurile foșnind ușor, Să văd pe cer că un e nici un nor, Si brazde răsturnate pe ogor! Vine primăvară Trec în carduri multe, Întuneca norii, Priviti-i cum trec, Se întorc cocorii! Berzele greoaie, Trec în
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
în: Ediția nr. 1682 din 09 august 2015 Toate Articolele Autorului Sunt bucuros și ud cu lacrimi nn vârtej de trăiri și serpentine; iubirile mi le-am mutat în patimi, tristețea am ucis-o în mine. Pe unde calc, același susur de izvoare taie în suflet un un sarcastic fior; râde-n ochii mei, eterna frământare și tot mai iau urcușuri la picior. Aceeași disperare îngână rostul lumii și delirant îmi tălmăcește-un sens; magia anilor și înfiorarea lunii mă regăsesc
MAGIA ANILOR... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376009_a_377338]
-
prin cele mai frumoase locuri din țară. Doresc să cunoască toate zonele, să mergem la deal și la câmpie, la munte și prin deltă. Doresc să le înfățișez toată țara, să-i învăț să asculte foșnetul liniștitor al pădurii și susurul dulce-glăsuitor al apelor, să le înfățișez munții cu ale lor semețe creste, dar și luncile atât de bogate în vegetație și faună. Doresc să le arăt și marea și să-i învăț cum să salte pe valuri, să alerge veseli
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
concurez pe Miramoț la capitolul veleități artistice! Merseră pe coridorul ce părea destul de înalt și lat, de încăpeau câte doi-trei umăr la umăr, călăuziți de lumina iepurașului. La un moment dat, Patriarhul exclamă: -Băieți, mi se pare că aud un susur de apă! Dacă-i așa, suntem salvați, înseamnă că în fața noastră e o ieșire spre afară! Încurajați de așa perspectivă, o porniră în pas mai alert. Și nu mare le fu mirarea când ajunseră la intrarea într-o mirifică încăpere
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA NOASTRĂ Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba noastră-i armonie, susur dulce de izvor, Mărturie mereu vie, despre-un mândru brav popor. Dacii liberi ne-o lăsară, moștenire glorioasă, Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă. Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește, Românesc
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
pe 25 august 2008. Ultimele două discuri cu muzică folk interpretată de Tatiana Stepa au apărut postum. „Copaci fără pădure”, „Dă, Doamne, iarnă”, „Galbenă gutuie”, „Femeia de lut”... sunt câteva din duioasele cântece glăsuite de către Tatiana Stepa, lin ca un susur de plâns! Muncim, ca niște sclave, zi de zi, Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu, Și condamnarea de-a ne urâți, Chiar voi, ce ne iubiți, ne-o dați, mereu. Stăm în picioare, încă de cu zori, Și vă
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut cum sărută Câmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ? Citește mai mult Voi știți ce suflet frumos are țara asta ? E ca un țăran care în zoriVorbește cu soarele
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatraFăcută din același lut ca și el,Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pomîntr-un nai,Prin el se scurge seva copacului.Ați auzit vreodată munții doinind,Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii?Susurul râului ce poartăCu el sufletul ascuns înPântecul muntelui? Ați văzut cum sărutăCâmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ?... XV. ÎNGERI, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1325 din 17 august 2014. Știați că există îngeri ? Îngeri fără aripi Cu
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
-n petec de moșie Cu marea și cu piscuri semețe înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și strâng nectar de poame în milenare uncii Dansez cu brazii liberi în susur de izvoare Și dorm pe mușchi de verde, cu fânul la picioare Îmi cânt cu dor srămoșii în leagăn de lumină Și îmi trăiesc romantic secunda-mi sanguină Clădesc un cuib de gânduri, de tandru și sfințire Depun în contul
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
valul moare Și rămâne neagra stâncă. Lupta valului îl doare, Dar o duce,-i vie încă Și lovindu-se de stâncă, Într-o lentă destrămare, Peste țărmuri, valul moare. STÂNCA (rondel) ,,Printre stânci de-ngheț și ger,, (Mihai Eminescu) În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață, Își cere dreptul ei la viață, În lumea-n care se și moare. Își ia lumină și culoare Din stropii vii ce o răsfață, În susur molcom de izvoare O stâncă
TREI RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379741_a_381070]
-
și ger,, (Mihai Eminescu) În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață, Își cere dreptul ei la viață, În lumea-n care se și moare. Își ia lumină și culoare Din stropii vii ce o răsfață, În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață. Și e statornică-n vâltoare, Nici nu se frânge, nici nu-ngheață, Senină-n orice dimineață, E piatra mult prea răbdătoare, În susur molcom de izvoare. Referință Bibliografică: TREI RONDELURI / Leonte
TREI RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379741_a_381070]
-
culoare Din stropii vii ce o răsfață, În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață. Și e statornică-n vâltoare, Nici nu se frânge, nici nu-ngheață, Senină-n orice dimineață, E piatra mult prea răbdătoare, În susur molcom de izvoare. Referință Bibliografică: TREI RONDELURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TREI RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379741_a_381070]
-
cuibul lor și trezind animalele. Cerul începu să plângă în picături înghețate.Prin fața ochilor încețoșați i se perindau amintiri. Se văzu copilă, alergând desculță pe ulița plină de praf cu prietenele ei, avea buzunarele pline de cireșe și râdea ... IX. SUSUR DE VIOARĂ, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. Susur de vioară de Gabriela-Mimi Boroianu 17.02.2017 De nu mi-ai fi, te-aș aduna din stele, Din mugurul de verde-neîmblânzit, Din umbra
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
se perindau amintiri. Se văzu copilă, alergând desculță pe ulița plină de praf cu prietenele ei, avea buzunarele pline de cireșe și râdea ... IX. SUSUR DE VIOARĂ, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. Susur de vioară de Gabriela-Mimi Boroianu 17.02.2017 De nu mi-ai fi, te-aș aduna din stele, Din mugurul de verde-neîmblânzit, Din umbra ce e dată ființei mele, Din ceasul vieții, ce-mi e hărăzit. De nu te-aș
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
două Și-n pieptul tău, apoi, l-oi rasădi! Tu ești al meu! Îți port muzica-n sânge! O partitură-n pielea mea gravată, Voi fi etern vioara care plânge Întregul ce-l formam noi doi odată! Citește mai mult Susur de vioarăde Gabriela-Mimi Boroianu 17.02.2017De nu mi-ai fi, te-aș aduna din stele,Din mugurul de verde-neîmblânzit,Din umbra ce e dată ființei mele,Din ceasul vieții, ce-mi e hărăzit.De nu te-aș ști, te-
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
în felul meu, și totodată să o dezvălui și prietenilor mei. Probabil că mulți dintre voi o cunoașteți deja și o apreciați, alții o puteți descoperi, dacă doriți asta. D-na Olguța Luncașu Trifan... Gândurile îi sunt clopoței de cristal, susur de râuri ce curg în versuri ce conturează povestea unui suflet frumos și sensibil, plin de iubire. Dacă privești și asculți totul cu iubire, găsești frumosul chiar și în cele mai neașteptate locuri, pe cele mai sumbre chipuri. Doar cu
VOLUM DE POEZII AL D-NEI OLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN DE DOINA DEMENY de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374797_a_376126]
-
gheța ce le-mbracă să prelingă stropi de apă. Cade acum o picătură și alta se pregătește, gheața râului în raze și cristale-ncet plesnește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii în valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude ... Citește mai mult Iarna, cristaline undepe sub gheață se strecoarăși-n noapte argintul luniiîl transformă-n poleială.Ajunge o zi-nsorităsă se subțieze gheațași prin margini dantelatesă pătrundă-n apă viața.Sălciile arcuite,spre oglinda de cleștar,lasă gheța
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
oglinda de cleștar,lasă gheța ce le-mbracăsă prelingă stropi de apă.Cade acum o picăturăși alta se pregătește,gheața râului în razeși cristale-ncet plesnește.Zăresc peștii curcubeu,aurii și argintii,ce-și pun solzii în valoare,fluturând din aripioare.Susur duios se aude... IV. MĂRȚIȘOR, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, ... Citește mai mult Vișinii albiți de floareși o-nmiresmată boarece ușor și lin adie,să ies din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos, în vale,cât mai este un
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
drumurile vieții poetul revine mereu acasă, acest loc sfânt, încărcat de liniște și mister. ” Miroase-a cald și voie bună,/ În sobă focul pâlpâie necontenit; / Pe la ferești colindători se-adună / Ca să vestească pruncul nou venit.( Acasă). Versurile se modelează după susurul izvoarelor singuratice, după mângâierea caldă a vântului, mai ales atunci când, în suflet - , renaște dorința ”de a te reîntoarce acasă, de a reînnoi cântecele și de a eterniza în vers roadele pământului, de a redescoperi ritualul arhaic ce formează acele ”munci
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
Prin Cruce înțelegem suferința ispășitoare, sfințitoare și mântuitoare. Prin Cruce înelegem steagul de luptă, altarul de jertfă și semnul de biruință al creștinilor” (Pr. Ilarion V Felea, Spre Tabor..., vol. II, p. 238). Cunoașterea absolută pentru Omul creștin ortodox este susurul Tainei mistice ce țâșnește din Evanghelia iubirii și urcă vijelios în Sfînta Cruce, după cum afirmă Părintele-poet mistic Daniil Sandu Tudor: „Metafizica ultimă e o metafizică a Crucii; ea nu duce numai la cunoașterea adevărului ci și la supremul adevăr al
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
o poezie exclusiv cu resurse interioare, mărginită de domeniul emoției sentimentale. “Pașii sufletului meu” ne invită să-i deslușim taina cuvintelor pentru a dărui zborului nostru, noi petale din lumina creației, pentru că poezia autoarei Elena Buldum se aseamănă uneori cu susurul apei din izvoarele cristaline de munte, alteori cu zborul unui fluture pe un câmp înflorat ajungând până la cugetări care pot fi de folos cititorului indiferent de vârstă, cultură sau profesie: ” Rătăcesc pe cărări și poduri de dor În cuvinte-mi
MOTIVAŢIE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362164_a_363493]
-
în fața unei descrieri demnă de cei mai renumiți scriitori. Iar scriitorul,de data aceasta,este un oltean ce a știut să vadă sufletul moțului. „De undeva, din susul coastei care duce spre Piatră vânătă, peste păduri, peste poiene și peste susurul pâraielor se aude o chemare de bucium. O, Doamne al acestor locuri, nouă, nu puteai să ne dai ceva mai frumos decât că, din lemnul din care își fac ciuberele, spetele, furcile, casele și sicriele în care iau drumul mântuirii
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]