1,026 matches
-
exploatare - comunităților sărace le lipsesc educația Și cunoștințele pentru a evita exploatarea industriei turistice; impactul negativ asupra structurilor tradiționale, ceea ce duce la instabilitatea comunității (bătrâni vs. tineri, femei vs. bărbați); impactul negativ asupra elementelor culturale, din cauza producției în masă de suveniruri, modificarea Și alterarea pentru vizitatori a festivalurilor Și tradițiilor; materialismul Și individualismul care ar putea înlocui organizarea bazată pe comunitate; pierderea totală sau parțială a accesului la resurse naturale (apă, litoral, păduri etc.) care, pentru unele comunități, reprezintă principala sursă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Iubesc orașele brute, acelea unde, în ciuda numărului mare de turiști, clădirile vechi nu sunt renovate complet, Și unde nu te simți ca un bancomat, dacă te așezi într-o cafenea sau te plimbi pe străzi. Restaurantele există, alături de magazinele cu suveniruri, dar mâncarea este bună Și nu are un preț exorbitant Și nimeni nu aleargă după tine pe stradă pentru a-ți vinde ceva ce nu îți dorești. (http://www.theartofslowtravel.com/2011/09/visiting-bratislava/, accesat la 19.05.2012) Pe lângă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sclavi și lacomi... când lumea-i grea de vină, Când capul n-are minte și ochii n-au lumină, Când în poporul timid, coprins de-o noapte tristă, Nimic nu mai lucește, nimic nu mai esistă {EminescuOpVIII 160} Decât o suvenire din palidul trecut, Al basmului imperiu răcoare și tăcut; Când nu mai e virtute, când nu mai e putere Virtutea cea flămândă pe drumuri vezi că piere, Când lumea bântuită de bici și neodină Plânge după dreptate și după legi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pare a fi cam rece afară... apoi m-oi duce-n grădină și mă vei urma...... Poate să-l văd... aide, du-te! N[IȚĂ] (iese) E[MMA] Și de ce atâta bucurie?... Fostu-mi-a mie ceva acel om?... O suvenire, un om tânăr... de care eu, un copil de țâță, mă aninam de gâtul lui și el îmi spunea basme... pe care totdeuna cunoșteam de pe aerul lui cel încurcat că le minte din capul lui... Și cu toate astea... îmi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar, Dumnezeul meu, pare-mi mie rău?.... Datu-mi-a ceva viața asta... cât de puțin ca să-mi fie dragă?... Nimica.... nimica... Acele suveniri de copilărie... acele basme pe care par a le ține și azi minte, în a cărora suvenire am crescut... suvenirea orelor celor mai fericite a vieței... iată tot. Tot? Nu. Am avut și versurile lui. Lacrimele, durerile ce mi le trezea în suflet acele versuri erau dureri dulci... Poate c-a fost singurul om care m-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o strânsei în brațele mele. Simțeam cum curgeau lacrimile pe fața ei înfloritoare. "Caută, scumpă Maria! - [î]i zisei în fine, și-i dădui un lanț de aur, mic, pe care-l căpătasem de la maica mea - iaca, aici e-un suvenir mic, ține-l ca să gândești adesea la mine; însă, dacă m-ai părăsi, să mi-l trimiți înapoi, și-l voi purta cu gândul la tine pîn' voi muri, rugîndu-mă pentru tine. Neciodată, neciodată ", murmură Maria, luând lanțul. "Neciodată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nici servitorii săi de odinioară nu se grăbiseră să revină la fostul lor loc de muncă. Împăratul avusese surpriza să constate chiar că fostul său camerist e cel mai bogat om al Klemplantului, clădindu-și averea pe un comerț cu suveniruri dintre cele mai ciudate, toate foste obiecte personale ale membrilor curții imperiale. Bella aflase totul de la fosta lui doică, singura care venise să se pună din nou în slujba lui, deși, dacă era să judece obiectiv, era tentat să creadă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cunoscuți ai epocii colaborau cu versuri G. Crețeanu, C. D. Aricescu, Gr. Serrurie, C. Caragiali și, alături de aceștia, Al. Lăzărescu, C. I. Roattă și A. Popescu. Prin textele publicate aici, Gr. R. Bossueceanu se arată un prozator destul de înzestrat. Alertele Suvenire de călătorie, amintind de cele scrise de V. Alecsandri, dovedesc talent descriptiv, un spirit de observație ascuțit și chiar subtilitate în alternarea descrierilor de natură cu notațiile relative la mediul social și la viața culturală. El dovedește și intuiție critică
ALBUMUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285231_a_286560]
-
Craiova, 1883; Scrisori din exil, publ. N.B. Locusteanu, București, 1891; Istoria critică universală, I-II, București, 1892-1893; Amintiri asupra istoriei regenerărei române sau Evenimentele de la 1848, București, 1893; Amintirile și impresiile unui proscris, tr. G.O. Gârbea, București, [1916]; ed. (Suvenire și impresii ale unui proscris), îngr. și pref. Maria Protase, Cluj-Napoca, 1975; Acte și scrisori, publ. Emil Vârtosu, București, 1928; Scrieri literare, îngr. și pref. George Baiculescu, Craiova, 1939; Scrieri politice, sociale și lingvistice, îngr. G. Baiculescu, Craiova, 1942; Opere
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Anton Pann și modelele lor grecești, București, Editura Cartea românească, 1935. • A luat lecții de greacă de la mama sa și de la Dumitraki Logadi, dascălul venit din Constantinopol, „cu recomandațiuni de om învățat, spre a propaga cultura limbii elene“ (Gh. Sion, Suvenire contimpurane, București, 1955, p. 356) și, mai apoi, de la C. Aristia. Nu a învățat prea bine gramatica și sintaxa, de vină fiind lipsa metodei profesorului grec, după cum spune Gh. Sion, dar a învățat să traducă corect, după principiile lui Adamantios
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mereu atrăgătoare, G. poate fi socotit unul dintre maeștrii nuvelei românești. În afara volumelor de Novele (I-II, 1880), bibliografia scrierilor lui în proză mai cuprinde Pagini răzlețe (1901), Pacate mărturisite (1904), Spice (1909). Sunt adunate aici articole, discursuri și, bineînțeles, suveniruri. O meditație, Mângâiere (din volumul Spice), cotropită de melancolia senectuții și de presentimentul sfârșitului apropiat, respiră în cele din urmă o liniște aproape filosofică, decurgând din împăcarea cu rosturile eterne ale firii. Această seninătate, această cumpătare sunt și ale operei
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Hogea, București, 1961, Scrieri literare, I-III, introd. Paul Cornea, București, 1963 (în colaborare cu Radu Albala); Grigore Alexandrescu, Opere, I, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957, Versuri și proză, București, 1960, Poezii. Memorial de călătorie, pref. Pompiliu Marcea, București 1961, Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1969, Opere, I, pref. Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
vremurile de altcândva reînvie cu o uluitoare prospețime, veridice și înconjurate, totodată, de o aură de fabulos. Memoria sa, aliată uneori cu fantezia, apare ca prodigioasă și infidelă. Oricât nu e un sentimental, o undă de poezie șerpuiește printre generoasele suveniruri. Voluptatea amintirii se împletește cu plăcerea de a povesti, stimulată de toată paleta pitorescului balcanic. Sunt evocate, cu o luxuriantă plasticitate a descrierilor și cu fascinație, o călătorie de la București la Iași, epoca domniei lui Caragea, cu Bucureștii pustiiți de
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
literatură română antimonarhică, pref. edit., București, 1972. Ediții: Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului. Moș Anghel, pref. edit., București, 1972; Anton Pann, Povestea vorbii, pref. edit., București, 1973; Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, pref. edit., București, 1976; V. Alecsandri, Doine. Lăcrămioare. Suvenire. Mărgăritărele, postfața edit., București, 1984; Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă, postfața edit., București, 1986; Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, postfața edit., București, 1988; Ion Ghica, Din vremea lui Caragea. Scrisori către Vasile Alecsandri, postfața edit., București, 1992. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu
HANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
istoria românească, au circulat și dincoace de Prut: Cuvânt cătră elevii școalei ținut. Hotinului, ruși și moldoveni, rostit în 1837, rămas în manuscris, editat numai în traducerea românească a lui C. Stamati („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1838) și Suvenire de cele trecute, idee de cele de față și arătare de cele viitoare a Moldovei, expus în 1840 și publicat fragmentar de M. Kogălniceanu în „Dacia literară’’, în versiunea aceluiași C. Stamati. Animată de încrederea în unire ca act de
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
pref. edit., București, 1915, Proză (Manoil. Elena), pref. edit., București, 1915; Cezar Bolliac, Meditații și poezii, pref. edit., București, 1915; Const. Golescu, Însemnare a călătoriei mele, pref. edit., București, 1915, Călătorii, București, 1934; G. Sion, Poezii, pref. edit., București, 1915, Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1915; I. Heliade-Rădulescu, Echilibrul între antiteze, I-II, pref. edit., București, 1916; Anton Pann, Din „Povestea vorbii”, Iași, 1918; Al. Hâjdeu, Vechea slavă a Moldovei, București, 1919; B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, București, 1919, Cărțile poporane
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
numărul 11 el își republică versurile pe care le crede semnificative pentru creația sa poetică. Întâia poezie aleasă este o traducere din Lamartine, Singurătatea, tipărită în două variante, prima din 1826, cea de-a doua din 1847 (intitulată Isolementul). Urmează Suvenirul, Seara, Deznădăjduirea ș.a., dintr-o serie retrospectivă, care se întrerupe când publicația își încetează apariția. R.Z.
LEGALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]
-
cea mai importantă, este o suită de schițe memorialistice constituite din amintiri privind personalități literare și artistice pe care le-a cunoscut: George Enescu, Constantin Brâncuși, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Panait Istrati, Iancu Brezeanu, Nicolae Bălțățeanu. Tot aici sunt incluse suvenirele tatălui său despre Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, George Coșbuc. A tradus, singur sau în colaborare, din Erskine Caldwell, Roger Martin du Gard (Familia Thibault) și librete de operă (Aida, Faust, Madame Butterfly ș.a.). SCRIERI: Nopțile, București, 1917; Foi galbene, București
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
profiluri” și „fantezii” bucureștene, „figuri dispărute”, iată tot atâtea mărturii - împrăștiate în publicațiile vremii - ale unui observator ce se menține într-o cuviincioasă discreție, privilegiind în schimb vedetele decupate în medalion (ciclul Amintirile unui om de prisos). O seamă de suveniruri, proiectate în ambianța cafenelei literare de odinioară (Fialkovski, Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
vedere crucea, chipuri atinse de umbrele ftiziei în floare, cătând parcă dincolo de clipă, spre sorocul funest ce se apropie. Glume, farse (crude, uneori), dueluri ale vorbelor de spirit, dar și jalnice răsuciri de destin ori întâmplări rău prevestitoare. Anecdoticul, în suvenirurile noctambulului de altădată, e învelit într-un pitoresc legănat între surâs și nostalgie. SCRIERI: Opale și rubine, București, 1904; Poemele visului, Ploiești, 1906; Harpegii, Ploiești, 1907; Idila din Venezzia. Amorul lui Alfred de Musset cu George Sand, București, [1914]; Crini
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
cei doi poeți și prezintă modelul a două fețe ale insurgenței romantice („fața pasiunii și fața «gândirii reci»”), făcând, totodată, considerații asupra specificului mesianismului romantic românesc. În această cercetare tematistă se examinează, după strategia psihocritică, opera lui Heliade (Biblice, Amintire, Suvenire), folosită ca argument în confirmarea „mitului personal” al scriitorului în vremea lui (capitolul Opera lui Heliade Rădulescu, scenariul revoltei continue). În secțiunea următoare, intitulată Eminescu. Revolta geniului și geniul revoltei, S. discută esențializarea și redimensionarea revoltei la marele poet, accentul
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Dimitrie Petrino, Carol Scrob. Stăruind asupra unui manuscris rămas de la un autor pe atunci ca și necunoscut, Ion Budai-Deleanu, el are revelația unei opere remarcabile, Țiganiada, despre care vorbește, pe larg, într-o conferință. O experiență neplăcută are cu articolul Suvenire despre poetul Conachi, unde câteva grave confuzii de terminologie literară, plus stilul turmentat îi atrag execuția nemiloasă a lui Titu Maiorescu în Beția de cuvinte. Neglijabil este S. ca autor dramatic. Comedia Influinția morale (1869) își propune să ia în
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
de la Galatz, Femeiușca dracului, în colaborare cu Matei Millo). Iubitor de drumeție, S. își consemnează impresiile de voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului. Nici nu plăsmuiește, ci învăluie totul într-un abur de poveste, așa încât anumite istorii
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
al sfârșitului poetului Al. Hrisoverghi. Limba, cu o patină de vechime, creează o aură evocatoare. Ca povestitor, S. nu e mult mai prejos decât memorialistul Ion Ghica. SCRIERI: Ceasurile de mulțemire a lui ..., Iași, 1844; Din poeziile lui..., București, 1857; Suvenire de călătoria în Basarabia meridională, București, 1857; La norocu, București, 1859; Influinția morale, București, 1869; 101 fabule, București, 1869; ed. 2, București, 1886; „Reporta din vis”, București, 1870; Himnuri pentru Crucea Roșie, București, 1877; La Plevna!, București, 1878; Dramatice, București
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]