590 matches
-
și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dijma, spuneau ei, trebuie luată din „cărămida crudă”. Referatul Consiliului de Miniștri de la Ministerul de Interne nr. 1003, secția I, din 9 ianuarie 1860 (Iași), consemna refuzul proprietarilor de a prezenta actele de stăpânire și învoielile cu locuitorii. La plângerea târgoveților din ținutul Fălciu pentru „împilările și asprimile ce le-ar face proprietarul”, Ministerul de Interne a ordonat Prefecturii să-l determine pe proprietar să respecte învoiala din 1840 cu târgoveții. Răzvrătirile locuitorilor satelor, proprietăți ale Episcopiei, erau permanente. Intervenția jandarmilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prezenta actele de stăpânire și învoielile cu locuitorii. La plângerea târgoveților din ținutul Fălciu pentru „împilările și asprimile ce le-ar face proprietarul”, Ministerul de Interne a ordonat Prefecturii să-l determine pe proprietar să respecte învoiala din 1840 cu târgoveții. Răzvrătirile locuitorilor satelor, proprietăți ale Episcopiei, erau permanente. Intervenția jandarmilor nu a dat satisfacție nici arendașilor, nici Eforiei orașului. Locuitorii au preferat, în cele din urmă, să-și părăsească casele. În 1863, Prefectura de Fălciu constată că mahalaua Corni, de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
având și vrâstile ceruti di înaltul firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a ruga pe onorabilul comitet să binevoiască a ni prenumăra și pe noi în listele patentarilor târgoveți, așa precum cunoaștim că avem driturile cuviniți. 1857, săptemvrie 2 + Eu Stan Nedelcu + Eu Toșu Ajder + Eu Stan Lupu + Eu Avram Curivan + Eu Dimitrachi Olaru + Eu Constantin Popa + Eu Dănilă Role + Eu Vartolomii Mocanu + <S> taicu Dascălu + Eu Gheorghe Pușcă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mușchi, mâncate de ploi, brăzdate de fulgere. Dacă tunurile dușmanilor din afară și mai mult încă puterea distrugătoare a secolelor au dărâmat o parte din cetate, cea mai mare parte a fost dărâmată de mâna vandalică și împie 186 a târgoveților din orașul Neamț, care și-au zidit casele lor cu pietrele acelei sfinte ruine. Acum însă, mulțămită Domnului, această profanare a încetat în urma unei legi de protecțiune a monumentelor istorice votată de Camerele legiuitoare. Așadar, iată-ne în locașul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
diferit: nu puteau fi judecați decît de egalii lor. În ciuda faptului că, teoretic, nobilii erau supuși legilor ținutului respectiv, ei aveau un avantaj clar în fața tribunalelor dacă interesele lor intrau în conflict cu cele ale unui țăran sau ale unui tîrgoveț. Nu aveau nici îndatoriri militare clare, cu toate că erau supuși unor obligații ambigue de slujire a împăratului și de loialitate față de acesta. Spre deosebire de spahii, statutul deținerii pămîntului de către ei nu implica datorii față de stat. Puterea lor reală consta în faptul că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
loc nici o răscoală; din rîndul domeniilor otomane, doar Principatele au fost implicate în această mișcare. Prima acțiune, desfășurată la Iași, a fost realmente moderată. În ziua de 8 aprilie, aproximativ o mie de oameni, cea mai mare parte a lor tîrgoveți, boieri liberali și adversari ai domnitorului, s-au adunat la hotelul Sankt Petersburg. S-au ținut cuvîntări în care era atacat Sturdza și a fost elaborată o petiție care urma să fie înaintată acestuia. Reacția domnitorului a fost promptă: el
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reliefuri - cântate și de Walt Whitman - din cale-afară de proeminente pe pantalonii mei de dril cam prea strânși pe pulpele mele de adolescent. A doua zi, duminică, ducându-mă la biserică, mă tot miram față de poporeni, ca un prost de târgoveț ce eram, că popa, pre zent, dar fără veșmintele cultului, Îi da zor cu miluitul fără să mai slujească Sfânta Liturghie. Mi s-a explicat În cele din urmă, cu clipiri numai de un ochi, că popa se greșise peste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
arată celor mai mari, știe să găsească acele mijloace de expresie care mărturisesc, cu aluzii abia transparente și Îndepărtate, de care n-ai cum să te superi, toată amărăciunea, sila și Înfruntarea lui, ca răspuns insolențelor și grosolăniilor fudule ale târgovețului. Turcu Ion fusese brancardier pe front, dar nu din cei care des puiau de verighete, bani și ceasornice răniții și morții - și pentru care, după asemenea fapte, se găsea totdeauna vreun glonț rătăcit și ispășirea cuvenită: Fiindcă, să vedeți dum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Crișului (Ideea Europeană, Viața Românească și Cugetul românesc, 1922-1923); sau adunate tăcut și pentru sine, cu amănunțimi de cercetător pasionat și avizat, În carnete de drum Înțesate cu notări pitorești și competente, culese cu migală prin toată lumea de acolo, printre târgoveți și gospodari de toată mâna, printre tineri și unchieși cu ce i pe inimă și pe buze, printre pă durari și păcurari rătăciți de lume și bucuroși de oaspeți - despre tot ce privește vorba și zicala omului, Închipuirile și credințele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al lui Gașpar, haiducul de pe Vâlsan, Împușcat de poterași În nucul bătrân sub care i-am auzit povestea, cu mintea mea de copil care nu uită. Ăstora ai mei le datoresc, desigur, complexul dificil de care am pătimit adesea În fața târgovețului pișicher, profitor de tot ce-i vine Înainte și pus pe pricopseală, sau a veneticului cu V În coadă și obraznic, de nu-mi pot nici astăzi ierta cum de nu i-am scuipat În ochi pe prietenii mei Nae
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care aveau să vină la sfârșitul Primul Război Mondial. O lume se năștea în crepusculul alteia. Accesul social prin cultură, ca model cultural, din deziderat a devenit program politic și național și, totodată, acțiune individuală. Alături de fiii funcționarilor și ai târgoveților, evrei, germani, polonezi, ucraineni și armeni, veniți de pe cuprinsul Austriei Mari, la început cu sfială, apoi din ce în ce mai mulți, fiii de țărani au început să urmeze cursurile liceului din Rădăuți. Purtau costume populare nationale, care aveau să devină în perioada interbelică
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
într-o textura de linii filigranate (văzută separat, galeria bogată a portretelor merită o analiză de domeniu), în peisaj, figurile umane sunt prezente simbolice, doar siluete în mișcare, solitare sau în grup, venind, plecând, ospitaliere, zgribulite... Viața podgorenilor și a târgoveților nu iese din tipic: ei „au treaba”, farmecul peisagistic nu le conferă stări meditative, nici îi însuflețește, nici îi lasă nepăsători. „împrejurul” e casa naturii, o lume organic existențiala aflată într-o eternă rotire de anotimpuri, în care, înșiși animați
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
inteligent”, cred de asemenea că „evreica este frumoasă”. Este Încă o legendă din vasta mitologie creată În jurul „evreului imaginar”. Expresii românești admirative, de genul „Ovreicuță frumoasă !” (În Muntenia) sau „Jidăncuță frumoasă !” (În Moldova), erau uzuale În mediul țăranilor și al târgoveților <endnote id="(3, p. 55)"/>. Pentru țăranii din Bucovina, Sfânta Duminică - o zi sfântă, Întruchipată ca o femeie frumoasă, despletită, asociată curățeniei și veseliei - este personificată de o evreică : „Când o visezi [pe Sfânta Duminică], să Închipuie ca jidaucă” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult sau mai puțin forțată, s-a desfășurat și În Moldova și Țara Românească, dar cu o Întârziere de câteva decenii. De altfel, prima jumătate a seco lului al XIX-lea a fost o epocă de tranziție și pentru târgoveții, negus torii și boierii români. Reveniți din Paris sau din alte capitale europene, tinerii „bonjuriști” au reușit până la urmă să impună „straiele evro penești”, În locul celor turco-fanariote purtate de boierii români. Așa cum a observat Iuliu Barasch, inițial, portul evreilor din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În bună măsură, lui Vasile Alecsandri i se datorează apariția imaginii evreului stereotip cu toate viciile lui, inclusiv acela de „otrăvitor” al țăra nului prin rachiu. Această imagine caricaturală a evreului nu a intrat doar În inventarul de clișee al târgovețului, ci și În mentalul politicianului. Când, În 1864, de exemplu, se dezbate În Adunarea Generală „cestiunea israelită”, Mihail Kogălniceanu declară următoarele parlamentarilor români : „Domnilor, pentru ca să cunoașteți pe evreii din Moldova nu aveți decât să vă duceți la teatru, să vedeți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea, de țarii Rusiei. În 1804, țarul Alexandru I oferea scutiri de taxe evreilor care lucrau pământul. Un ucaz din epocă <endnote id="(400, p. 202)"/> dispunea ca evreii din Basarabia „să fie Împărțiți În tagma negustorilor, a târgoveților și a lucrătorilor de pământ, după Îndemânările lor” (similar, În Transilvania, o lege din 1807 Îi Împărțea pe evrei În cinci categorii : negustori, meșteșugari, arendași, agricultori și slujitori ; <endnote id="cf. 535, p. 73"/>). Pe vremea țarului Nicolae I (1825-1855
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un personaj din romanul lui I. Peltz Țară bună (1936). Snoavele populare cu acest subiect au fost rescrise pentru gustul târgovețului și al mic- burghezului. Vezi „cânticelul comic” Herșcu Boccegiul al lui V. Alecsandri, interpretat de Matei Millo În 1851, la Teatrul din Iași <endnote id="(427, p. 51)"/>, sau „anecdota piperată” Cânele ovreului, versificată de G. Topîrceanu În maniera „anecdotelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
preot, este un semn de rău augur și trebuie luate imediat măsuri magice de contracarare a acestui ghinion <endnote id="(99, I, p. 162)"/>. Superstiții similare În esență au supraviețuit trecând din mediul rural În cel al clasei mijlocii, al târgoveților și al micilor negustori din secolul al XIX-lea : „Un negustor sau un meșteșugar român din popor crede că, dacă banii pe care Îi câștigă mai Întâi dimineață [safteaua] sunt de la un evreu, atunci el câștigă În ziua aceea mulți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care erau Înregistrați 5.000 de creștini și 109 evrei. În noaptea Învierii, câțiva evrei, amețiți de băutură, s-au mascat sumar și au batjocorit răstignirea, purtându-l pe falsul Isus pe o cruce improvizată. Ei au fost văzuți de târgoveții creștini, arestați și judecați, mai Întâi de „Departamentul Criminalicesc” și apoi chiar de „Domnescul Divan” al Moldovei. În mod exagerat, pentru o glumă proastă a unor bețivi netrebnici, s-a hotărât ca „patru [inculpați] să se omoare prin spânzurătoare, iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreun tainic și tenebros obicei al evreilor, fiind unicul caz de acest gen atestat documentar În spațiul românesc (nu am Întâlnit astfel de manifestări profanatoare nici la alte comunități evreiești din Europa). De altfel, În timpul anchetei din 1836, chiar și „târgoveții de aice, din Târgul-Ocnei”, au dat o declarație - „cu iscălituri proprii și cu puneri de deget” - conform căreia, „afară de această Întâmplare, nu urmează vreo dovadă pentru a jidovilor vinovăție” <endnote id="(506)"/>. De săvârșirea păcatului suprem și de neiertat sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simptomatică. Mai ales atunci când „jidovii” nu vin să răstoarne năsălia, ci să i se Închine. Pentru a arăta, de exemplu, cât de iubit a fost mitropolitul Veniamin Costachi, cronicarul notează că, la moartea acestuia (În 1846), nu au plâns doar târgoveții creștini, ci chiar și evreii : „jidovii săraci au năvălit și intrat În biserică, sărutându-i năsălia” <endnote id=" (143, p. 146)"/>. Este drept că, În 1803, la Iași, preotul Veniamin Costachi (viitorul mitropolit) Îi adăpostise În biserică pe evrei pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
religioase” ; <endnote id="cf. 810, p. 215"/>), sau felul special În care sunt tăiate animalele la evrei, cu interdicții rituale În privința sângelui, precum și ciudatele reguli privind mâncarea cușer (de exemplu, vase pentru carne diferite de cele pentru lactate). Țăranii și târgoveții creștini nu percepeau aceste reguli din perspectiva curățeniei și igienei culinare, ci dimpotrivă. În 1817, de pildă, târgoveții români din Botoșani se plângeau domnitorului Moldovei că „jidovii le pângăresc fântânile”, spălându-și „vasele [lor] spurcate” <endnote id="(535, p. 403
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]